24,869 matches
-
rhetoric for liberalism. Keywords: metaphysics; liberalism; liberal democracy; democracy; liberal neutralism; rhetoric. Critică metafizicii și liberalismul A devenit un clișeu al gândirii contemporane faptul că discursul filosofic trăiește o vârstă paradoxala a sa. Mă refer la acele situații în care filosofia își reinventează problematică și strategiile de cercetare prin înscenarea propriului "sfârșit"1. În primul rând, este vorba de fenomenele textuale petrecute în orizontul metafizicii, a cărei critică devine o formă aproape eminenta de manifestare. Situația devine cu atât mai paradoxala
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
acestuia de la expresie autentică a naturii umane spre liberalism că preocupare de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica, filosofia limbajului, filosofia minții etc.), odată cu și după Contingenta, ironie și solidaritate, el este preocupat în primul rând de legitimarea liberalismului într-un context în care acesta părea a fi intrat într-un impas istoric. Impasul liberalismului La
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
autentică a naturii umane spre liberalism că preocupare de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica, filosofia limbajului, filosofia minții etc.), odată cu și după Contingenta, ironie și solidaritate, el este preocupat în primul rând de legitimarea liberalismului într-un context în care acesta părea a fi intrat într-un impas istoric. Impasul liberalismului La scurt timp după
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
naturii umane spre liberalism că preocupare de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica, filosofia limbajului, filosofia minții etc.), odată cu și după Contingenta, ironie și solidaritate, el este preocupat în primul rând de legitimarea liberalismului într-un context în care acesta părea a fi intrat într-un impas istoric. Impasul liberalismului La scurt timp după prăbușirea regimurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
drumul cel mai sigur de urmat. Or, constată Rorty, "Lucrurile nu stau ca si cum filosofii au reușit să găsească vreun teren neutru pe care să stea"27. Prin urmare, pentru a evita ridicolul unei promisiuni neonorate, ar fi mai prudent că filosofia să renunțe la presupoziția acestui teren neutru. Altfel spus, neutralitatea este imposibilă din punct de vedere teoretic. Mai mult, arată gânditorul american, în momentul în care trăim în societăți pluraliste, multitudinea poziționărilor, a variantelor de traseu, face imposibilă și identificarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
autoreferențialității, Rorty ne avertizează că nici macar el nu vorbește de pe o poziție neutră și că chiar "când spun că neutralitatea nu e un deziderat, eu nu spun această dintr-o perspectivă filosofica neutră"29. Pe de altă parte, susține Rorty, "filosofia nu poate fi neutră în chestiuni politice de această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o reminiscența a nevoii religioase de a avea proiecte omenești validate de către o autoritate supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva care consideră relevanță întrebarea "Care este natura intrinseca a . . . (de exemplu a dreptății, științei, cunoașterii , Ființei, credinței, moralității, filosofiei)?"". 24 Ibidem, p. 105. 25 Ibidem, p. 109. 26 Ibidem. 27 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, " Din punctul de vedere pe care il recomand, orice încercare de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Republică Moldova, dar și al conflictului din Ucraina, în luna noiembrie a anului 2014, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, în parteneriat cu European Forum for Public Diplomacy (București), Facultatea de Studii Europene a Universității "Babeș-Bolyai" (Cluj-Napoca), Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Chișinău, Asociația Română de Istorie Socială (București), Institutul de Studiere a Ideologiilor (ÎȘI) și Centrul de Dezvoltare Socială (CDS) a organizat, la Chișinău și la Bălti, două runde de conferințe. Tema celei de la Chișinău, ce
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ca punct de referință la frontiera de Est; cercetător științific Simion Gheorghiu, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, cu Politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova; Dr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Iași, si cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia au avut cuvinte de salut precum și intervenții în cadrul conferințelor. Au mai participat la Chișinău și prof.univ.dr. Ivan Gumenâi, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Chișinău, precum și Conf. univ. dr. Virgiliu Pâslariuc, care a moderat conferință. Din capul locului, în cuvântul sau de salut 1, unul dintre coordonatori, prof. Sorin Bocancea, a trasat coordonatele generale ale conferințelor și anume configurarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dar are în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în serviciul literaturii - adică rămînînd ce este, dar cu toate mijloacele la îndemînă, desfășurate în libertate...". G. Poulet e apreciat pentru conceptul "extraordinar de fertil" al "gîndirii nedeterminate", pe care o socotește, entuziast, a fi izvorul marii literaturi, al marii filosofii: "De ce nu și al celei mai bune critici? se întreabă criticul român. Nedeterminarea este mai bogată, mai plină, mai densă decît contrariul ei - este zonă liberă, a tuturor posibilităților, a tuturor proiectelor - nu e bine să o îngustăm prea tare
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
care se confruntă societatea contemporană. Tot astfel, Andrei Marga, prin opera filosofică de primă mărime și prin acțiunile de reformare a instituțiilor autohtone, este considerat corespondentul său în spațiul românesc. Nu este deci întâmplătoare apariția monografiei semnate de Andrei Marga, Filosofia lui Habermas (Editura Polirom, Colecția "Collegium", Iași, 2006, pp. 518). De fapt, cui i se adresează acest volum? În primul rând, cercetătorilor din domeniul științelor sociale care vor să aibă o viziune globală asupra societății; mai apoi, intelectualilor dornici să
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
teorii de maximă complexitate asupra societății. Căci, așa cum afirmă teoreticianul român, "pentru un filosof este crucial să-și dovedească capacitatea de a prelua și soluționa într-un mod nou problemele cât mai multor domenii ale cunoașterii și ale acțiunii oamenilor. Filosofiile de referință sunt, de fapt, acele filosofii care și-au confirmat această capacitate." (p. 400) Pe de altă parte, sunt aduse în prim-plan polemicile în care s-a angajat J. Habermas - fiind vorba de mai toți marii gânditori contemporani
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
pe care ea o joacă după prăbușirea supraputerii sovietice. Consecvent gândirii habermasiene, Andrei Marga nu ocolește nici stringenta problemă a identității europene ce trebuie să se constituie pe baza principiului solidarității cetățenilor într-un "spațiu public transnațional". Care este rolul filosofiei într-o lume măcinată de conflicte civilizaționale și slăbită de o profundă criză de motivație? În această "eră postmetafizică", ea are funcția de a media - și, deci, de a face posibilă comunicarea - între praxisul vieții cotidiene și domeniile autonomizate ale
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
o lume măcinată de conflicte civilizaționale și slăbită de o profundă criză de motivație? În această "eră postmetafizică", ea are funcția de a media - și, deci, de a face posibilă comunicarea - între praxisul vieții cotidiene și domeniile autonomizate ale culturii. Filosofia educației este un astfel de mediator, având un rol crucial pentru înțelegerea societății contemporane. Pe lângă cunoașterea științifică, aplicabilă tehnologic, pe lângă pregătirea economică și administrativă, universitatea oferă cadrul pentru formarea culturală și civică în sens larg. Astăzi, universitatea - în opoziție cu
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
păstrează ca prerogative de bază: "împărtășirea cunoașterii cu altcineva, aducerea în Ťlimbăť a cunoașterii, deci comunicarea. ș...ț Iar din caracterul comunicativ, discursiv al învățăturii, rămâne, în continuare, inspirată și organizarea cercetării științifice" (p. 421). Capitolele dedicate de A. Marga filosofiei dreptului și celei politice, domenii atât de slab reprezentate în spațiul românesc, sunt, de asemenea, de o importanță hotărâtoare pentru comprehensiunea corectă a democrației și a statului de drept. Unele volume filosofice au destinul tragic de a rămâne exerciții intelectuale
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
de asemenea, de o importanță hotărâtoare pentru comprehensiunea corectă a democrației și a statului de drept. Unele volume filosofice au destinul tragic de a rămâne exerciții intelectuale gratuite, frumoase utopii peste care se așterne praful de bibliotecă. Masivul tratat de filosofie contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranță, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înțelegerea realităților pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific. Acest volum s-a născut din
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
statului de drept. Unele volume filosofice au destinul tragic de a rămâne exerciții intelectuale gratuite, frumoase utopii peste care se așterne praful de bibliotecă. Masivul tratat de filosofie contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranță, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înțelegerea realităților pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific. Acest volum s-a născut din preocuparea constantă a autorului pentru spațiul public, pentru agora. Am convingerea că Filosofia
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înțelegerea realităților pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific. Acest volum s-a născut din preocuparea constantă a autorului pentru spațiul public, pentru agora. Am convingerea că Filosofia lui Habermas își va găsi locul binemeritat și aplicarea practică în chiar acest spațiu.
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
noi, mai trebuie să spunem că, indiferent ce spații de explorare ne-ar oferi meta-știința, fără o coerentă a abordării, orice spusă, din interiorul oricărui domeniu, șchioapătă, iar la transpunerea lingvistică, patologia, prin cele enunțate, este mai mult decat evidență. Filosofia științei și analitică, în special, vine, parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale opiniei, ale adevărului și ale cunoașterii.. În loc de concluzie la cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
neamț! Dar pentru că, indirect, cu câteva rânduri mai sus, am pomenit numele lui Kant, reamintim tuturor (mai mult sau mai putin deștepți, mai mult sau mai putin instruiți), ca ,,Lucrul” din perspectiva kantiana (și nu numai a sa, aproape toată filosofia continentală modernă pune sub semnul întrebării cuvântul ,,lucru’’), are și o alta conotație total diferită de utilizarea lui întâmplătoare de către un fiștecine, ca la începutul alfabetizării. Cât despre ,,Infinit’’, după știință noastră, oricum inițiată și în ale matematicii, omenirea, până în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea) și culoare. Făcând abstracție de gânditorul român, nu ma judecați greșit! Semantica celor două cuvinte, chiar tautologie dacă ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat vă închipuiți. Nu degeaba se zice: ,,ați prostit poporul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale matematicii în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]