6,757 matches
-
el, și nici după gradul de adecvare sau inadecvare a gîndirii sale la realitate, - căci o bună parte din cunoștințele de care dispunea Platon nu mai au astăzi nici o relevanță -, ci după idealul de educație pe care îl propune concepția filozofului. Un ideal descins de-a dreptul din natura unitară a viziunii sale. Pentru o ureche ca a noastră, care a fost atîta vreme îndopată cu expresii mate de o perfectă sterilitate semantică, o expresie ca cea de "natură unitară" poate
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
ale intrumentelor muzicale). În consecință, omul în a cărui ființă retorica, dansul și muzica se îmbină într-o formă cît mai reușită este o făptură cu atît mai armonioasă. Asta înseamnă că este o greșeală să ni-l închipuim pe filozof ca pe mînuitor de abstracțiuni din a cărui minte știința prozodică și arta muzicală au fost șterse pînă la desființare. Orice filozof este poet și deopotrivă muzician. "Ceea ce-i unește pe poet și pe filozof este, pe de o parte
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
este o făptură cu atît mai armonioasă. Asta înseamnă că este o greșeală să ni-l închipuim pe filozof ca pe mînuitor de abstracțiuni din a cărui minte știința prozodică și arta muzicală au fost șterse pînă la desființare. Orice filozof este poet și deopotrivă muzician. "Ceea ce-i unește pe poet și pe filozof este, pe de o parte, frumosul și adevărul divin care le sînt deopotrivă revelate, iar pe de altă parte (ca ființe privilegiate!) cei doi au puterea de
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
să ni-l închipuim pe filozof ca pe mînuitor de abstracțiuni din a cărui minte știința prozodică și arta muzicală au fost șterse pînă la desființare. Orice filozof este poet și deopotrivă muzician. "Ceea ce-i unește pe poet și pe filozof este, pe de o parte, frumosul și adevărul divin care le sînt deopotrivă revelate, iar pe de altă parte (ca ființe privilegiate!) cei doi au puterea de a le transmite oamenilor ceea ce le-a fost încredințat. ș...ț Prin funcțiile
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
bază -, stăpînești deopotrivă arta muzicii sau a dansului. Nu-ți poți cuceri semenii decît dacă cuvintele sînt puse pe o melodie și numai dacă melodia este exprimată prin cuvinte, ambele petrecîndu-se pe fundalul însoțitor al mișcărilor trupului. Și astfel, adevăratul filozof e de fapt un poet liric cu virtuți de dansator, dar un dansator a cărui ureche muzicală îi poate converti mișcările trupului în inflexiuni ale vocii. Așadar, mișcarea unuia din cele trei elemente atrage mișcarea celorlaltora două. Trupul tresare cînd
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
ne sînt dansurile și după cît de nemelodioase ne sînt cîntecele putem să ne dăm seama de cîtă sănătate ne-a mai rămas și de cît de contagioși putem fi pentru cei cu care intrăm în contact. În privința aceasta, cartea filozofului atenian Evanghelos Moutsopoulos e ca radiografia unei malformații: ea ne arată indirect, prin contrast cu ce ar fi trebuit să fim, cioturile spirituale a ceea ce sîntem.
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
cîtă magmă sufletească există în acest om, scrierea tezei de doctorat trebuie să fi însemnat o experiență neplăcută, precum îmbrăcarea unei haine prea strîmte pentru el. Căci nu acesta - jargonul filozofic - e elementul în care Vianu Mureșan poate excela. Există filozofi a căror lipsă de fler literar îi silește, din instinct de conservare, să treacă în tabăra săpătorilor de tranșee terminologice. Pentru ei, terminologia ține loc de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
ales: ori depunem armele și ne înveșmîntăm în mantia impersonală a jargonului de specialitate, ori ne revoltăm și îmbrăcăm toga scrisului personal. Vianu Mureșan are toate resursele pentru a alege, în locul mantiei, toga eseistică. Întorcîndu-mă la Lévinas, mă întreb dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat stilul. Se poate oare scrie despre un autor într-un alt jargon decît cel în care și-a înfățișat el gîndirea? Că Lévinas se numără printre cei gînditori care
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
manierismului la care au ajuns astăzi gînditorii contemporani. Pe deasupra, e un simptom al declinului de care suferă disciplina gîndirii speculative. Manierismul e epitaful filozofiei, certificatul ei de deces. Și atunci, dacă ne lepădăm de maniera terminologică, putem scrie despre un filozof făcînd uz numai de cuvintele noastre? Da, dar cu o singură condiție: să existe o idee pe care s-o poți desprinde din limbajul autorului comentat. Criteriul acesta e atît de sigur încît poate fi folosit ca test cu ajutorul căruia
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
cuvintele noastre? Da, dar cu o singură condiție: să existe o idee pe care s-o poți desprinde din limbajul autorului comentat. Criteriul acesta e atît de sigur încît poate fi folosit ca test cu ajutorul căruia să hotărăști dacă un filozof are idee sau nu. Testul acesta, pe care l-aș putea numi, "proba povestirii" sau "proba transgresării limbajului", spune pur și simplu că, dacă un filozof are idee, atunci o poți extrage din limbajul inițial pentru a o înfățișa din
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
de sigur încît poate fi folosit ca test cu ajutorul căruia să hotărăști dacă un filozof are idee sau nu. Testul acesta, pe care l-aș putea numi, "proba povestirii" sau "proba transgresării limbajului", spune pur și simplu că, dacă un filozof are idee, atunci o poți extrage din limbajul inițial pentru a o înfățișa din nou, într-un cu totul alt limbaj. Ceea ce trece dintr-un limbaj în altul este chiar ideea, adică o entitate nelingvistică ce nu poate fi redusă
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
cu totul alt limbaj. Ceea ce trece dintr-un limbaj în altul este chiar ideea, adică o entitate nelingvistică ce nu poate fi redusă la litera jargonului: e spiritul pe care îl poți desprinde de literă. De pildă, cînd povestesc un filozof cu cuvintele mele, eu îi prezint ideea, în nici nu caz litera vorbelor sale. Cînd însă nu pot să-l povestesc decît repetîndu-i expresiile, atunci ori e vorba de neputința mea de a-l reda pe înțelesul altora, ori e
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
înapoiată căreia, se spune, în scurt timp îi vom pune cruce. Și cu cît pomenim mai des de aceste păcate ale gîndirii contemporane, cu atît fizica își vede mai netulburată de drum, fără să-i pese de tribulațiile pe care filozofii le deapănă pe marginea ei. Că pozitivismul a fost depășit de mult și că criteriile lui sînt valori defuncte cărora nimeni nu le mai acordă încredere o tot spunem de decenii bune, atîta doar că pozitiviștii ridică și mai sus
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
atîta doar că pozitiviștii ridică și mai sus ștacheta cunoașterii, fără să se sinchisească de acest verdict sumbru. E un prilej de umilință să vezi cum oamenii de știință își văd de treaba lor fără a ține seama de ce spun filozofii, în vreme ce filozofii nu mai pot fi credibili decît dacă se țin la curent cu noutățile ivite din ograda științelor. Și pentru ca umilința să fie completă, oamenii de știință au luat treptat locul filozofilor, ajungînd să facă ei înșiși ceea ce odată
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
că pozitiviștii ridică și mai sus ștacheta cunoașterii, fără să se sinchisească de acest verdict sumbru. E un prilej de umilință să vezi cum oamenii de știință își văd de treaba lor fără a ține seama de ce spun filozofii, în vreme ce filozofii nu mai pot fi credibili decît dacă se țin la curent cu noutățile ivite din ograda științelor. Și pentru ca umilința să fie completă, oamenii de știință au luat treptat locul filozofilor, ajungînd să facă ei înșiși ceea ce odată ar fi
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
lor fără a ține seama de ce spun filozofii, în vreme ce filozofii nu mai pot fi credibili decît dacă se țin la curent cu noutățile ivite din ograda științelor. Și pentru ca umilința să fie completă, oamenii de știință au luat treptat locul filozofilor, ajungînd să facă ei înșiși ceea ce odată ar fi fost de neconceput: să mediteze speculativ pe marginea cunoștințelor dobîndite. Așa se face că cei care vorbesc astăzi în cunoștință de cauză despre timp, spațiu și începutul lumii - teme care odinioară
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
text decît ochiul unui om în al cărui suflet ura și-a ridicat metereze patologice. Ziaristul craiovean pare o marionetă trasă din umbră de sforile înmuiate ani la rînd în otrava unor frustrări și complexe tenace. Frustrări și complexe de filozofi veleitari, de discipoli închipuiți, de cărțulii și broșuri de pripas, neluate de nimeni în seamă. Asmuțit într-o luptă a cărei miză sordidă o cunoaște exact și din care speră să iasă cu un strop de notorietate aninat pe buzele
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
a publicului românesc. În nici un caz el nu s-ar apuca să pastișeze autori cu care memoria colectivă a țării sale îl asociază în mod spontan, grație cîmpului de prestigiu în care este prins împreună cu ei. Cum Dumnezeu să plagiezi filozoful de a cărui pătrundere și impunere pe scena culturală românească ți se leagă definitiv numele, și anume Heidegger? Dacă Gabriel Liiceanu nu ar fi existat, Heidegger nu ar fi ajuns să aibă pregnanța pe care o are astăzi în spațiul
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
existat, Heidegger nu ar fi ajuns să aibă pregnanța pe care o are astăzi în spațiul filozofic românesc. Cînd cel care a făcut școală la propriu în privința stilului în care trebuie tradus Heidegger în românește este învinuit de plagiat după filozoful german, atunci patologia spiritului la noi e la apogeu. Iarăși, cred, degeaba i-aș spune unui asemenea om cu judecata inflamată că în ecuația minții unui intelectual ideea plagiatului nu apare decît atunci cînd celelalte resurse de afirmare culturală au
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
minciună, ca să recurgă la plagierea lui Heidegger sau Creția? Ce om cu scaun la cap ar putea crede că un intelectual precum Gabriel Liiceanu, sub a cărui influență culturală s-a format în ultimii 17 ani o nouă generație de filozofi și care a dat culturii române cărți ca Jurnalul de la Păltiniș, Despre limită sau Ușa interzisă, ar mai avea nevoie astăzi de sporirea prestigiului prin săvîrșirea unui plagiat într-o Notă introductivă sau în paranteza unei digresiuni culturale? Se poate
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
și locul nașterii, anul morții, bibliografia și cîteva opinii de autoritate ale conaționalilor. Breton, Apollinaire despre Jarry, Gide, Fargue despre Max Jacob. Scriitorii fantasticului străzii, al străzii Ravignan, bunăoară: ""Nu te scalzi de două ori în același rîu", spunea Heraclit filozoful. Ei sînt mereu aceiași care urcă. Veseli sau posomorîți ei trec la aceleași ore. O, trecători ai străzii Ravignan: v-am botezat cu numele defuncților Istoriei! Iată-l pe Agamemnon! Iat-o pe doamna Hanska! Ulisse-i un lăptar! Patrocle e
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
Sorin Lavric Dacă ai ghinionul să fii filozof nu se poate să nu-i invidiezi într-ascuns pe fizicieni. E destul să păstrezi o fărîmă din orgoliul de odinioară al breslei pentru ca triumful adversarului să ți se pară insuportabil. Cauza stă într-o răsturnare atît de drastică a
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
de stricta competență a acestei discipline - aflarea principiilor ultime ale existenței - a trecut sub jurisdicția pozitivistă a unei științe naturale. Oricît de umilitor este s-o recunoști, cei care fac astăzi ontologie - a se înțelege teoria existenței - nu mai sînt filozofii, ci fizicienii, iar ceea ce este de două ori mai umilitor e că la ea filozofii nici măcar nu au acces. Sînt complet depășiți de o disciplină în care matematica și experimentul joacă rolul maeștrilor de ceremonii. Și astfel, ambiția apolinică de
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
pozitivistă a unei științe naturale. Oricît de umilitor este s-o recunoști, cei care fac astăzi ontologie - a se înțelege teoria existenței - nu mai sînt filozofii, ci fizicienii, iar ceea ce este de două ori mai umilitor e că la ea filozofii nici măcar nu au acces. Sînt complet depășiți de o disciplină în care matematica și experimentul joacă rolul maeștrilor de ceremonii. Și astfel, ambiția apolinică de a pătrunde tainele universului și de a le înfățișa apoi semenilor sub forma unei cunoașteri
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
se întîmple așa. E ca și cum ai ști regulile unui joc al cărui mecanism îți scapă. Una peste alta, Șase lecții ușoare este un prilej de umilință și o ocazie de bucurie: umilință pentru cei care au ghinionul de a fi filozofi; bucurie pentru cei care pot intui anvergura autorului cărții.
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]