9,041 matches
-
și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme, într-un context legislativ nou, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 101. În același timp se apreciază că, în raport cu specificul și finalitatea acestui mecanism de unificare jurisprudențială, cerința noutății chestiunii disputate trebuie analizată în cheia necesității preîntâmpinării practicii judiciare neunitare. Or, chestiunea de drept pendinte îndeplinește cerința de noutate, având în vedere că aceasta a fost generată de intrarea în vigoare - relativ
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
în drepturi ori lichidatorii părții civile trebuie să își exprime opțiunea de a continua exercitarea acțiunii civile. Or, Curtea apreciază că instituirea de către legiuitor a anumitor termene nu poate fi considerată de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. ... 19. Exercitarea
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
calea procedurii specifice. ... 29. Cu referire la pretinsa nerespectare a art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție vizând interzicerea dublei incriminări, se lasă soluția la aprecierea Curții Constituționale, „având în vedere scopul general al societății de a da finalitate demersului de sancționare a faptelor care sunt calificate contravenții, pornind de la situațiile concrete cu care autoritățile se confruntă în cazul în care persoana sancționată nu achită amenda și nu există nici posibilitatea executării silite“. ... 30. Președinții celor două Camere
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
rezultate din contractul de credit. Prin urmare, nu măsura în sine a executării silite a bunului imobil ipotecat constituie situația de impreviziune, ci un element exterior contractului de credit care a dezechilibrat prestațiile părților și a dus, eventual, la această finalitate. Se mai arată că în privința unui contract care a încetat ca efect al declarării scadenței anticipate și punerii sale în executare, impreviziunea contractuală nu mai poate fi identificată, în contextul în care nu mai poate avea loc o echilibrare
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
pericol. În aceste condiții, scopul urmărit de autor este nerelevant, fiind suficient ca acesta să fi acceptat cel puțin că, prin modificarea locului accidentului, creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent dacă și-a propus sau nu o atare finalitate. Totodată, s-a precizat că un alt argument important în sprijinul acestei opinii este cel criminalistic, legiuitorul acordând o importanță deosebită situației locului și stării celorlalte mijloace materiale de probă. În concluzie, mutarea autovehiculului implicat într-un accident care a
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
o stare de pericol, iar scopul urmărit de autor este lipsit de semnificație penală, fiind suficient ca acesta să fi acceptat că prin modificarea locului accidentului creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent că și-a propus o atare finalitate sau nu. Într-o a doua opinie s-a apreciat că fapta oricărei persoane de a modifica starea locului nu are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație. S-a opinat că legiuitorul utilizează în
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
infracțiune de pericol abstract, scopul urmărit de autor este nerelevant, fiind suficient ca acesta să fi acceptat cel puțin că prin modificarea locului accidentului creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent dacă și-a propus sau nu o atare finalitate. Din punct de vedere criminalistic, locul accidentului prezintă o importanță deosebită pentru efectuarea cu acuratețe a unei cercetări, iar mutarea autovehiculului implicat într-un accident care a avut drept urmare decesul sau vătămarea unei persoane este echivalentă cu modificarea locului
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
acestei indemnizații. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinseci referitoare la procedura de adoptare a legii criticate. ... 10. Astfel, se susține că în cursul lunii februarie 2021 au fost inițiate trei propuneri legislative având ca finalitate abrogarea art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006, iar în cursul unei singure zile, respectiv 17 februarie 2021, s-au realizat atât constituirea Comisiei permanente însărcinate cu întocmirea raportului aferent propunerii legislative dezbătute, cât și întocmirea acestui raport, precum
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
și în raport cu persoanele care au deținut calitatea de membru al Parlamentului European, având în vedere că acestea beneficiază de dreptul de pensie pentru limită de vârstă, indemnizație tranzitorie, pensie de invaliditate, precum și de alte prestații sociale cu finalitate similară. ... 22. Întrucât debitorul obligației de plată a indemnizației pentru limită de vârstă are aptitudinea de a se sustrage obligației de plată, lăsându-l pe creditor cu un drept imposibil de exercitat, se ajunge la încălcarea securității juridice, a statului
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
asigurarea posibilității serviciilor celor două Camere să îndeplinească în mod corespunzător activitatea de secretariat tehnic), fie urmăresc să asigure un interval de timp suficient deputaților și senatorilor pentru a lectura, analiza, aprofunda respectivele proiecte de legi, ceea ce are drept finalitate exprimarea unui vot în cunoștință de cauză. ... 54. Din cele expuse, Curtea constată că art. 17 din Regulament, referindu-se la „materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi“, are în vedere orice act pentru care este necesară
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
respectă un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele individuale. În acest sens, Curtea reține că, în mod abstract, suspendarea executării plăților este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanța acesteia și finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată și finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvență logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. ... 35. De asemenea, Curtea constată că
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
În acest sens, Curtea reține că, în mod abstract, suspendarea executării plăților este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanța acesteia și finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată și finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvență logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. ... 35. De asemenea, Curtea constată că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competență constituțională, în temeiul
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
de Vede, Videle, Huși și Bârlad). ... 32. S-a argumentat că dobânda legală penalizatoare poate fi acordată chiar dacă asigurătorul și-a îndeplinit obligațiile a căror nerespectare ar atrage aplicarea penalităților de întârziere prevăzute de O.U.G. nr. 54/2016, în considerarea finalității lor diferite. Astfel, în timp ce dobânda legală penalizatoare are ca scop repararea prejudiciului cauzat sub forma beneficiului nerealizat, penalitățile de întârziere au ca finalitate sancționarea asigurătorului pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute expres în O.U.G. nr. 54/2016. S-a mai arătat
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
căror nerespectare ar atrage aplicarea penalităților de întârziere prevăzute de O.U.G. nr. 54/2016, în considerarea finalității lor diferite. Astfel, în timp ce dobânda legală penalizatoare are ca scop repararea prejudiciului cauzat sub forma beneficiului nerealizat, penalitățile de întârziere au ca finalitate sancționarea asigurătorului pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute expres în O.U.G. nr. 54/2016. S-a mai arătat că dreptul de opțiune al persoanei prejudiciate reprezintă o expresie a principiului disponibilității ce poate fi exercitat în limitele prevăzute de lege. ... 33. Într-o
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
alin. (3) din Constituție prin prisma exigențelor de independență și imparțialitate obiectivă care trebuie să caracterizeze orice instanță judecătorească (într-o chestiune care, de asemenea, reclama repartizarea aleatorie). Reține că, în cauză, din motivele invocate rezultă că cererea are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului, solicitare care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Astfel, reține că autorul excepției solicită, în esență, determinarea suplimentară a dispoziției din
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
de natură a garanta, de o manieră efectivă, drepturile fundamentale mai sus invocate, asigurând, totodată, textului criticat un nivel sporit de claritate, precizie și previzibilitate. Prin urmare, Curtea reține că doar în aceste condiții instituția excluderii probelor își poate atinge finalitatea, aceea de a proteja atât judecătorul, cât și părțile de formarea unor raționamente juridice și de pronunțarea unor soluții influențate, direct sau indirect, de potențiale informații sau concluzii survenite ca urmare a examinării sau reexaminării empirice, de către judecător, a
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
actuală, recursul în casație a devenit o cale de atac aproape lipsită de conținut, inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și reglementările internaționale indicate. Arată că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac similară din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși consecințele
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
proces echitabil, posibilitatea promovării căii extraordinare de atac a recursului în casație constituind o garanție în plus a conformității hotărârilor judecătorești cu regulile de drept aplicabile. Sub același aspect, reține că, deși este de netăgăduit faptul că, prin natura și finalitatea sa, recursul în casație - în materie penală și recursul - în materie civilă constituie, ambele, căi extraordinare de atac menite să asigure conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, diferențele de reglementare a sferei cazurilor în care ele pot fi
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
prin invocarea statuărilor Curții Constituționale în Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 nu se raportează pertinent la natura juridică actuală a căii de atac extraordinare analizate, considerentele expuse de autoritatea constituțională în decizia evocată raportându-se la natura și finalitatea unei căi ordinare de atac - recursul, ceea ce nu mai este cazul recursului în casație, în actuala legislație procesual penală. ... 17. Cât privește criticile de neconstituționalitate formulate de autor cu privire la dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea sa fiind aceea de a înlătura erorile de drept cuprinse în hotărârile definitive ale instanțelor de apel, raportat strict la cazurile de casare prevăzute expres și limitativ de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi extraordinare de atac, motivele
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea sa fiind aceea de a înlătura erorile de drept cuprinse în hotărârile definitive ale instanțelor de apel, raportat strict la cazurile de casare prevăzute expres și limitativ de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi extraordinare de atac, motivele de recurs în casație au fost restrânse și circumscrise unor situații vizând exclusiv legalitatea hotărârii, iar nu chestiuni de fapt. Reține că, prin dispozițiile criticate au fost restrânse cazurile de casare numai la anumite
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive. Soluționarea recursului în casație este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, finalitatea recursului în casație este aceea de a înlătura erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Curtea a reținut, totodată, că, potrivit dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
sferei hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, așa cum acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea a reținut că, așa cum reiese și din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de opțiune poate fi exercitat într-un termen relativ scurt, și anume de 3 luni de la data deschiderii procedurii. Potrivit art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii, iar finalitatea pe care trebuie să o aibă în considerare practicianul în insolvență la luarea deciziei constă în maximizarea valorii activului patrimoniului debitorului. Așadar, Curtea apreciază că menținerea contractelor în derulare ale debitorului, la deschiderea procedurii insolvenței, chiar și în ciuda opoziției
DECIZIA nr. 142 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256580]
-
inclusiv cocontractanții contractelor în cauză, pot contesta menținerea sau denunțarea unor contracte de către practicianul în insolvență când aceasta este făcută în contra intereselor masei credale, legislația în materia procedurilor de insolvență oferind soluții și garanții tocmai pentru a avea finalitate procedurile respective. ... 23. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea Constituțională constată că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu
DECIZIA nr. 142 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256580]