853 matches
-
armata țării. Voluntari au sosit din Danemarca (1.010), Norvegia (895), Norvegia (372), finlandezi expatriați din Ingria suedeză (346) și 210 voluntari din alte țări. Corespondenții străini din Helsinki au scris și câteodată au exagerat. relatând despre succesele și ingeniozitatea finlandezilor în luptă. Suedia, care se declarase națiune nebeligerantă în loc de țară neutră (așa cum a fost în anii de luptă dintre Germania Nazistă și Aliați), a contribuit cu furnituri militare, bani, credite, ajutoare umanitare și aproximativ 8.700 de voluntari la lupta
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
în luptă. Suedia, care se declarase națiune nebeligerantă în loc de țară neutră (așa cum a fost în anii de luptă dintre Germania Nazistă și Aliați), a contribuit cu furnituri militare, bani, credite, ajutoare umanitare și aproximativ 8.700 de voluntari la lupta finlandezilor împotriva agresorului sovietic. Poate mai important decât restul contribuțiilor suedeze au fost piloții voluntari veniți din această țară, care au intrat în acțiune începând din 7 ianuarie 1940, luptând pe 12 avioane de vânătoare, 5 bombardiere și 8 avioane de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
reprezenta o treime din Forțele Aeriene Suedeze din acele timpuri. Piloții și mecanicii militari au fost trecuți în civilie și degradați. Renumitul aviator conte Carl Gustav von Rosen, înrudit cu Hermann Göring, a sosit voluntar în mod independent. De partea finlandezilor au mai lucrat și Forța Voluntară de Muncă, formată din aproximativ 900 de muncitori și ingineri. Corpul Suedez Voluntar, cu un efectiv de 8.402 de oameni în Finlanda, a început lupta prin înlocuirea a cinci batalioane finlandeze la Märkäjärvi
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
sovietice și au fost gata de atac în martie, dar au fost împiedicați să intre în luptă de semnarea păcii. 33 de oameni au căzut în luptă, printre ei aflându-se comandantul primei unități suedeze care i-a înlocuit pe finlandezi, locotenentul-colonel Magnus Dyrssen. Voluntarii suedezi au rămas o sursă de dezacord între suedezi și finlandezi. Dezbaterile din Finlanda în anii imediat de dinaintea izbucnirii războiului dăduseră finlandezilor de rând speranțe pentru un ajutor mai consistent din partea Suediei, așa cum ar fi fost
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
în luptă de semnarea păcii. 33 de oameni au căzut în luptă, printre ei aflându-se comandantul primei unități suedeze care i-a înlocuit pe finlandezi, locotenentul-colonel Magnus Dyrssen. Voluntarii suedezi au rămas o sursă de dezacord între suedezi și finlandezi. Dezbaterile din Finlanda în anii imediat de dinaintea izbucnirii războiului dăduseră finlandezilor de rând speranțe pentru un ajutor mai consistent din partea Suediei, așa cum ar fi fost participarea la război a unor contingente mari ale armatei regulate, care ar fi avut un
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
luptă, printre ei aflându-se comandantul primei unități suedeze care i-a înlocuit pe finlandezi, locotenentul-colonel Magnus Dyrssen. Voluntarii suedezi au rămas o sursă de dezacord între suedezi și finlandezi. Dezbaterile din Finlanda în anii imediat de dinaintea izbucnirii războiului dăduseră finlandezilor de rând speranțe pentru un ajutor mai consistent din partea Suediei, așa cum ar fi fost participarea la război a unor contingente mari ale armatei regulate, care ar fi avut un impact mai puternic asupra desfășurării războiului, sau i-ar fi făcut
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
despre aceste tatonări de pace, dorința pentru un ajutor militar s-a schimbat în mod dramatic. Acum Finlanda lupta "doar" pentru a pierde cât mai puțin teritoriu care se învecina cu regiunea Leningradului. Pentru a păstra opinia publică de partea finlandezilor, nici una dintre aceste informații nu au fost publicate - nici în Finlanda,nici în străinătate. Lupta finlandezilor a rămas până la sfârșit o luptă pe viață și pe moarte. În februarie 1940, Aliații s-au oferit să acorde un ajutor. Planul lor
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
Acum Finlanda lupta "doar" pentru a pierde cât mai puțin teritoriu care se învecina cu regiunea Leningradului. Pentru a păstra opinia publică de partea finlandezilor, nici una dintre aceste informații nu au fost publicate - nici în Finlanda,nici în străinătate. Lupta finlandezilor a rămas până la sfârșit o luptă pe viață și pe moarte. În februarie 1940, Aliații s-au oferit să acorde un ajutor. Planul lor, aprobat pe 5 februarie de Înaltul Comandament Aliat, prevedea debarcarea a 100.000 de militari britanici
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
militari francezi în portul norvegian Narvik și sprijinirea Finlandei, după traversarea Suediei și asigurarea securității rutelor de aprovizionare de-a lungul acestui drum. S-a căzut de acord să se pună planul în aplicare pe 20 martie, cu condiția ca finlandezii să ceară ajutor. Pe 2 martie, au fost cerute, în mod oficial, drepturi de tranzitare a trupelor și materialelor militare din partea guvernelor Norvegiei și Suediei. Se spera ca prin această să fie aduse în cele din urmă aceste două țări
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
țara ar fi fost înfrântă în război. De asemenea, Wilhelmstrasse dădea sfaturi precise pentru acceptarea păcii în condițiile unor pierderi teritoriale — germanii afirmau că orice concesiune teritorială "poate fi oricând corijată mai târziu." În timp ce germanii și suedezii făceau presiuni asupra finlandezilor să accepte pacea în orice condiții, francezii și britanicii aveau obiective diametral opuse. Din când în când, finlandezilor le erau propuse diferite planuri de ajutor. Pentru început, franco-britanicii promiseseră că vor trimite 20.000 de oameni care să ajungă în
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
Mannerheim, era pesimist în legătură cu situația militară. De aceea, pe 29 februarie, guvernul a decis să înceapă negocierile pentru încheierea păcii. În aceeași zi, sovieticii au declanșat un atac împotriva orașului Viipuri. Când Franța și Marea Britanie și-au dat seama că finlandezii iau în serios opțiunea tratativelor de pace, și-au reînnoit oferta de ajutor: 50.000 de oameni aveau să fie trimiși dacă Finlanda cerea ajutorul până la 12 martie. Doar 6.000 aveau să fie destinați expres pentru Finlanda. Restul trebuiau
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
ar fi oprit până în cele din urmă Uniunea Sovietică să cucerească întreaga Finlandă, prin trimiterea de noi trupe în zonă din rezervele care păreau nesfârșite. Până la sfârșitul iernii a devenit clar că trupele sovietice erau epuizate. Germanii îi sfătuiau pe finlandezi, în acest timp, să negocieze cu sovieticii. Pierderile rușilor erau foarte mari, iar situația era stânjenitoare pe plan internațional. Odată cu venirea primăverii, trupele sovietice riscau să se împotmolească în mlaștinile împădurite. Termenii unui proiect de înțelegere au fost prezentați finlandezilor
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
finlandezi, în acest timp, să negocieze cu sovieticii. Pierderile rușilor erau foarte mari, iar situația era stânjenitoare pe plan internațional. Odată cu venirea primăverii, trupele sovietice riscau să se împotmolească în mlaștinile împădurite. Termenii unui proiect de înțelegere au fost prezentați finlandezilor pe 12 februarie. Nu doar germanii, dar și suedezii erau nerăbdători să vadă războiul încheindu-se, datorită temerilor de prăbușire a frontului finlandez. Cum guvernul finlandez ezita să accepte grelele condiții sovietice, regele Suediei Gustaf al V-lea a făcut
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
de prăbușire a frontului finlandez. Cum guvernul finlandez ezita să accepte grelele condiții sovietice, regele Suediei Gustaf al V-lea a făcut o declarație publică, prin care refuza cererea finlandeză pentru ajutor al trupelor regulate suedeze. Până la sfârșitul lui februarie, finlandezii își epuizaseră stocurile de muniție. În același timp, Uniunea Sovietică a reușit să străpungă aliniamentul până atunci impenetrabil al liniei Mannerheim. Pe 29 februarie, guvernul finlandez a fost de acord să înceapă negocierile. Până pe 5 martie, Armata Roșie depășise cu
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
mult — de la 48.000 de morți sau dispăruți în acțiune, așa cum au afirmat autoritățile sovietice imediat după încheierea războiului, până la 270.000, conform afirmațiilor lui Nikita Hrușciov. Veteranii finlandezi ai "Războiului de Iarnă" se laudă cu mândrie că, pentru fiecare finlandez căzut în luptă, sovieticii au pierdut zece soldați. În plus, sovieticii au pierdut foarte mult echipament militar, printre care și 2.000 de tancuri distruse sau capturate. Pierderile finlandezilor au fost de 22.830 de soldați morți. La semnarea tratatului
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
ai "Războiului de Iarnă" se laudă cu mândrie că, pentru fiecare finlandez căzut în luptă, sovieticii au pierdut zece soldați. În plus, sovieticii au pierdut foarte mult echipament militar, printre care și 2.000 de tancuri distruse sau capturate. Pierderile finlandezilor au fost de 22.830 de soldați morți. La semnarea tratatului de pace de la Moscova , din 12 martie 1940, Finlanda a fost obligată să cedeze o parte din Karelia și al doilea oraș ca mărime al țării, Viipuri, o bună
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
patru insule din Golful Finic. Peninsula Hanko a fost concesionată pentru 30 de ani Uniunii Sovietice pentru construirea unei baze militare. Rușii au returnat orașul Petsamo cucerit în timpul războiului. Privit în ansamblu, condițiile tratatului de pace au fost dure pentru finlandezi. Rușii căpătaseră orașul Vîborg în plus fața de cererile lor de dinaintea războiului. Simpatia arătată de Liga Națiunilor, Aliații occidentali și Suedia, în mod special, s-au dovedit un câștig de durată pentru finlandezi. Mai târziu, ostilitățile au fost reluate în timpul
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
tratatului de pace au fost dure pentru finlandezi. Rușii căpătaseră orașul Vîborg în plus fața de cererile lor de dinaintea războiului. Simpatia arătată de Liga Națiunilor, Aliații occidentali și Suedia, în mod special, s-au dovedit un câștig de durată pentru finlandezi. Mai târziu, ostilitățile au fost reluate în timpul unui nou război. După război, conducerea locală kareliană, parohiile și organizațiile provinciale au înființat Karjalan Liitto pentru a apăra drepturile și interesele evacuaților din Karelia și pentru a găsi o soluție pentru reîntoarcerea
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
disputele teritoriale s-au reînnoit. Anumite grupuri restrânse din Finlanda au început să pretindă retrocedarea pașnică a teritoriilor cedate. Cel mai activ grup este ProKarelia. În ultimele alegeri ei au pretins că se bucură de sprijinul a 26% - 38% dintre finlandezi. Deși retrocedarea pașnică a Kareliei a fost tot timpul pe agenda sa politică, Karjalan Liitto s-a ținut tot timpul departe de astfel de dezbateri publice.
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
a peninsulei Kalastajansaarento (Rîbacii) din Marea Barenț și insulele Suursaari, Tytärsaari, Lavansaari și Seiskari din Golful Finic. În sfârșit, peninsula Hanko a fost concesionată pentru 30 de ani URSS-ului în vederea construirii unei baze navale. În ciuda unei convingeri larg răspândite. Finlandezii nu au acceptat tranzitul pe cale ferată a trupelor sovietice spre baza navală Hanko, deși au fost pretinse de Moscova pe 9 iulie, după ce Suedia a acceptat tranzitarea țării de către trupele Wehrmachtului pe cale ferată către Norvegia ocupată. În cadrul tratatului de pace
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
industrială Enso, care inițial era în mod clar în zona neocupată de sovietici, a fost în scurtă vreme adăugată pierderilor teritoriale și de echipamente industriale finlandeze. Din punctul de vedere sovietic, noua frontieră nu a fost stabilită în mod arbitrar. Finlandezii au fost șocați de duritatea condițiilor de pace. Se părea că se pierdea mai mult prin acceptarea păcii, decât prin cuceririle armate sovietice. În plus, se pierdeau câteva dintre cele mai valoroase regiuni ale Finlandei: Simpatia întregii lumi nu a
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
părea că se pierdea mai mult prin acceptarea păcii, decât prin cuceririle armate sovietice. În plus, se pierdeau câteva dintre cele mai valoroase regiuni ale Finlandei: Simpatia întregii lumi nu a părut să aibă o valoare prea mare în ochii finlandezilor. Mai mult, finlandezii au fost dezamăgiți de atitudinea celorlalte națiuni, în special de cea a suedezilor, care au oferit multe dovezi de simpatie, dar au evitat să se implice într-un conflict sângeros. Condițiile grele ale tratatului i-a determinat
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
pierdea mai mult prin acceptarea păcii, decât prin cuceririle armate sovietice. În plus, se pierdeau câteva dintre cele mai valoroase regiuni ale Finlandei: Simpatia întregii lumi nu a părut să aibă o valoare prea mare în ochii finlandezilor. Mai mult, finlandezii au fost dezamăgiți de atitudinea celorlalte națiuni, în special de cea a suedezilor, care au oferit multe dovezi de simpatie, dar au evitat să se implice într-un conflict sângeros. Condițiile grele ale tratatului i-a determinat pe finlandezi să
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
mult, finlandezii au fost dezamăgiți de atitudinea celorlalte națiuni, în special de cea a suedezilor, care au oferit multe dovezi de simpatie, dar au evitat să se implice într-un conflict sângeros. Condițiile grele ale tratatului i-a determinat pe finlandezi să caute sprijin în al treilea Reich și i-a făcut pe mulți finlandezi să considere ca fiind justificată orice acțiune revanșardă. Doar un an mai târziu, în iunie 1941, ostilitățile dintre Finlanda și URSS au fost redeschise în războiul
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
suedezilor, care au oferit multe dovezi de simpatie, dar au evitat să se implice într-un conflict sângeros. Condițiile grele ale tratatului i-a determinat pe finlandezi să caute sprijin în al treilea Reich și i-a făcut pe mulți finlandezi să considere ca fiind justificată orice acțiune revanșardă. Doar un an mai târziu, în iunie 1941, ostilitățile dintre Finlanda și URSS au fost redeschise în războiul în continuare.
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]