811 matches
-
sunt mai degrabă prezente în Europa Centrală și Răsăriteană, ignoranța și obiceiurile locului intervin în multe țări din Asia, China, Tibet etc., iar sărăcia și ignoranța sunt mai prezente în Africa și Asia. Categoria emigranților a reprezentat, încă de la apariția flagelului, grupul cel mai des invocat ca vector de transmitere a bolii. Punerea în termeni de alteritate a făcut ca de foarte multe ori mentalul colectiv să nu admită „vinovăția” în interiorul propriei comunități naționale, aceste „vinovății” fiind găsite de regulă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
doar spațiului european supradezvoltat economic sau celui nordamerican la fel de dezvoltat. Această gândire se regăsește la majoritatea popoarelor. Or, un astfel de mod de abordare este nu doar nerealist, dar și ineficient, atunci când se pune problema intervenției pentru ameliorarea sau eradicarea flagelului. Termenii de mai sus duc la rasism și discriminare. Abordarea corectă și socialmente profitabilă este, în opinia multor autori, oportună în sfera inegalității și a categoriilor sociale defavorizate și fragilizate (vulnerabile). Tratând astfel incidența seropozitivității în rândul imigranților, intervenția publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
modelului global, în care China reprezintă doar un actor printre celelalte societăți (actori) ai lumii. Tensiunea generată la nivelul valorilor, comportamentelor și acțiunilor de această coexistență a celor trei sisteme creează dificultăți majore în implementarea deciziilor politice de combatere a flagelului respectiv. Evoluția raporturilor sexuale dintre bărbați și femei, în sensul creșterii ponderii celor premaritale și extramaritale, creșterea divorțialității având drept cauze dizarmoniile sexuale dintre parteneri, sporirea numărului celor care au comportamente sexuale atipice (homosexualii), reprezintă tot atâtea procese care îngreunează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
înflorit celebra Hezbollah, au rămas în Liban, având aceeași autonomie. Factorul decisiv a fost al doilea război cu Irakul, care a dus așa cum se știe la o radicalizare a diferitelor grupări islamiste și la proliferarea, la cote nemaiîntâlnite, a noului flagel al lumii de azi, terorismul. Cum era posibil ca toate acestea să nu aibă influență asupra Irakului? În plus, dominația siriană a produs încă o scizură periculoasă în sânul populației libaneze. Asasinarea, cu un an și ceva în urmă, a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
28 iunie 2007 Răzbunarea istoriei Anglia a ridicat alerta națională de securitate la nivel "critic"; asta înseamnă că un atac terorist este iminent, fie la Londra, fie într-o altă localitate importantă. Semnele, spun cei abilitați cu lupta împotriva acestui flagel, sunt clare: la Londra s-au găsit câteva mașini-capcană, la Glasgow o altă mașină, în flăcări, a forțat intrarea principală a aeroportului, C.I.A. avertizează spunând că are informații certe, iar bietul Gordon Brown, abia așezat în fotoliul din Downing Street
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
același lucru îl vor face și forțele de ordine și serviciile secrete franceze, spaniole sau americane, în cazul în care bineînțeles există asemenea planuri teroriste. Dar asemenea "victorii" pe termen scurt nu vor rezolva deloc problema gravă a terorismului ca flagel al lumii de azi. Și eu cred acest lucru pentru că terorismul are rădăcini mult mai adânci decât cele afirmate în mod obișnuit: războaiele din Orient și islamismul. Să privim chestiunea dincolo de suprafața ei spectaculoasă și tragică. De la început fac precizarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
primul rând a ONU, prin organismul său specializat, FAO. Adevărul este că nu de puține ori ONU și alte organizații și forme de colaborare bi și multilaterale au intervenit, în mod eficient, în multe părți ale lumii bântuite de acest flagel. Am scris undeva că ONU este azi depășită, că trebuie reformată, pentru că nu-și poate îndeplini multe dintre funcțiile pentru care a fost creată. Dar combaterea foametei nu se află printre acestea, întrucât comunități întregi din țările Africii și Asiei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pentru care a fost creată. Dar combaterea foametei nu se află printre acestea, întrucât comunități întregi din țările Africii și Asiei au supraviețuit grație intervenției ONU. Țările dezvoltate au pus umărul, deseori, la efortul de combatere a celui mai grav flagel din întreaga istorie, și au realizat aceasta inclusiv în afara cadrului ONU. De aceea, nu a fost o surpriză angajamentul asumat de membrii G-8 de a investi între 15 și 20 miliarde de dolari, în următorii trei ani, pentru a garanta
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
W. Froebel, Herbert Spencer. Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827), prin contribuția sa teoretică și practică, poate fi considerat unul dintre cei mai valoroși continuatori ai concepției rousseauiste cu privire la educația copilului. Pedagogul elvețian era convins că sărăcia provoacă marginalizarea socială, iar acest flagel provine mai ales din ignoranță, din lipsa cunoștințelor, iar înlăturarea unui asemenea neajuns i-ar stimula pe oameni să muncească mai ordonat și mult mai eficient (la începuturile carierei sale a înființat o fermă la care s-a preocupat de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Lascăr Catargiu. Conflictul se va lichida după vacanță, în 1889. [menelas ghermani introduce etalonul de aur] Parlamentul votează proiectul de lege prezentat de ministrul de Finanțe Menelas Ghermani pentru introducerea etalonului de aur și suprimarea agiului. Am vorbit mai înainte de flagelul agiului. Junimiștii aveau în programul lor desființarea lui prin introducerea etalonului de aur. Liberalii de toate nuanțele au combătut proiectul. Dar Menelas Ghermani a arătat că asupra celor 180 milioane lei aflați în circulație erau 47 milioane argint depreciat, fără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Eram bucuroasă că pot măcar să-i pregătesc câte un compot de mere sau de prune. Vroiam cu tot dinadinsul să-i fiu de ajutor. Doar, aveam o singură soră și-i doream din tot sufletul să se însănătoșească. În urma acestui flagel, a acestei molime cimitirul Costișei a devenit neîncăpător. Mamele își plângeau copiii, copiii își plângeau părinții. A fost o adevărată calamitate și pentru satul nostru, ca și pentru cele din jur. Tifosul exantematic a constituit un dezastru național. Cei scăpați
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lupta contra antraxului ca pe o cruciadă, dimpotrivă, înțe‑ leg de ce o cruciadă poate adânci răul făcut de antrax, așa cum măsuri nesăbuite luate împotriva ciumei în ora‑ șele Evului Mediu european măreau numărul de victime și nu reușeau să stăvilească flagelul“. Foarte impresionant, dar la ce vă referiți ? A.M.P. : La situația de după 11 septembrie, ale cărei rezul‑ tate le vedem și azi, în Orientul Mijlociu, unde nu se mai pune problema de pace, nu știm cum să stingem foca‑ rele, la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Taubes, Historiesyn och religiös tro, Copenhaga, 1957, în care, ca de puține ori atât de explicit, adoptă o viziune milenaristă asupra istoriei contemporane. Mai așteptăm, spune el, acel medic universal care să vindece maladiile acestei epoci (în primul rând, firește, flagelul comunismului), fie el poet sau profet mai degrabă decât profesor. În privința studiilor impactului dintre Occident și Asia, Wikander va prefera întotdeauna lucrărilor culturale de tip jurnalistic, cercetările lui Eliade despre mit și simbol. Se înțelege că, din disjuncția interogativă care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
suedez - limitarea proprietăților, impozite pe venit până la 80%, preluarea de către stat a celor În nevoie, de la copii până la bătrâni și handicapați etc. etc. (Ce ignoră, În acest caz, dl Iliescu este faptul că societatea suedeză nu e bântuită de uriașul flagel al corupției, individuale și statale, instalat la noi cu secole În urmă de levantini și de Grecii turciți! Cu titlu de amuzament, specific doar unora dintre argumentele sale - la țărani, el predica „marea fermă americană”, posibilă la noi doar În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În familii, sistemul educațional al Apusului a basculat spre un tip de permisivitate care a creat valuri enorme de catastrofe sociale, psihologice și chiar politice. Astfel au apărut În Europa - dar și În Statele Unite - generații Întregi care au suferit de flagelul drogurilor, explicabil, cred eu, nu numai prin agresivitatea asiaticilor sau a columbienilor În a trafica această substanță „miraculoasă” care-ți dă acces la alte lumi sau la o „altă lume”, dar și prin detașarea, vezi chiar indiferența, cu care autoritatea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mit, iar Politicul, văzut nu în geranța de bunuri și persoane, ci în abisalitatea sa, ca ultimul Mit al omenirii, poate fi un semn tocmai al acestei energii revitalizate, al „viitorului” societății umane amenințate deja, dinlăuntru, de atâtea inconsecvențe și flageluri ecologice sau politice! În acest sens și autorul Buneivestiri confesează „nevoia de mit”, necesitatea sa fundamentală, capacitatea omului de a ieși din impasurile, uneori grave, ale eternului contingent prin avântarea, din nou, într-o „mare poveste”, dans un grand récit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
însă din care nu s-a „întors” încă nimeni. Budismul, oarecum asemănător, în forme și mai colorate, atrăgătoare, a iscat un „basm” al reîncarnărilor, al „curățirii succesive” spre a fi vrednic de Nirvana, o luptă pentru a scăpa de marele flagel și pecete a umanului care e Suferința! (Aici, budismul intră în flagrantă contradicție nu cu creștinismul, ci cu noua noastră psihologie, a celor așa-ziși „moderni” și, dacă Dostoievski este pentru noi, fără îndoială, un „purtător de cuvânt”, atunci, în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nostră în comunitatea europeană, nu s-a întâmplat la fel? Au trebuit să treacă, probabil, cincisprezece ani ca spiritele să se liniștească cât de cât, să devenim lucizi că încă nu avem o clasă politică profesionistă și organic constituită, că flagelurile economice și morale antebelice vor bântui din nou, cu furie, într-o Românie aflată nu în tranziție, ci în criză, criza ce urmează unei mari surpări politice, criza fizică, a ruinelor industriei haotice ceaușiste, dar și cea mentală; centralismul industrial
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prefectul județului Fălciu, Grigore Vericeanu, primarul orașului, Dumitru Andriescu, fostul primar, N. Emandi, N. Burghele, P. Michiu, I. Pivniceru, Miluță Lecache ș.a. - erau în ochii opoziției politice, „adunătură de oameni”, „declasați”, „imorali și inconștienți”, „una din cele mai mari pacoști”, „flagelul ce o bântue astazi”, „potlogari”, „mișei”, „samsari” și alte „grațiosități de asemenea natură”. Ce vină poartă societatea, se întrebau unii hușeni, cu mai bine de 100 ani în urmă, „să sufere consecințele intrigilor și uneltirilor unor ambițioși, care cred că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la spital, care își făceau datoria cu un entuziasm tineresc. După multă vreme aflarăm trista știre a morții lui de tifos exantematic, care a făcut atâtea victime în Mol dova printre medicii noștri de frunte, ca Botescu. Tot pradă acestui flagel în Moldova a fost și chirurgul francez Dufrêche; el condusese la noi al doilea serviciu la etajul de sus. Era nu numai un adevărat medic în tot înțelesul nobil al cuvân tului, dar era și un om foarte distins, modest
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1918). Începând din anul 1924, a participat activ în campaniile antimalarice. Între 1929 și 1934, a îndeplinit repetate misiuni cu același caracter în Extremul Orient. În felul acesta, medicul Mihai Ciucă s-a identificat cu acțiunea de combatere a unor flagele cu extindere masivă: holera, malaria, sifilisul nervos. Ca om de știință dotat cu o recunoscută inventivitate și pe baza unei prodigioase activități, profesorul Ciucă a elaborat studii, cercetări și a făcut descoperiri importante în bacteriologie, în biologia bacteriofagului, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
colaboratori. Sunt anii în care Ernest Ungureanu se distinge în "războiul pentru eradicarea malariei în România". Boală endemică, malaria omora, în perioada interbelică (1920-1949), anual, peste un milion de țărani; o pătrime din copiii de la țară sufereau de acest teribil flagel. Trei personalități din școala ieșeană de medicină, profesorul M. Ciucă, D. Cornelson și E. Ungureanu, au reușit eradicarea acestei cumplite boli. Ungureanu s-a distins prin energie, curaj (s-a îmbolnăvit de câteva ori de malarie) și prin talentul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
populația nu era prea mare: cam o treime de miliard. Abia În Evul Mediu a cunoscut, și nu doar una, epidemiile de ciumă care decimau la propriu. O igienă Îmbunătățită, proprie unei civilizații pe potrivă, a scos din joc acest flagel, oferind câteva secole de liniște, adică până În secolul trecut, când populația a atins miliardul, dar și “Era” tuberculozei, boala la modă. Grație microbiologiei s’a Învins și acest flagel, lumea căpătând câteva, de astă dată decenii, de liniște, Înainte de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îmbunătățită, proprie unei civilizații pe potrivă, a scos din joc acest flagel, oferind câteva secole de liniște, adică până În secolul trecut, când populația a atins miliardul, dar și “Era” tuberculozei, boala la modă. Grație microbiologiei s’a Învins și acest flagel, lumea căpătând câteva, de astă dată decenii, de liniște, Înainte de a intra În horă cancerul. Nici n’am găsit leacul, și cred că nici nu-l vom găsi, căci nu e vorba de o boală ci de o criză, aș
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici și cu mititei, un tânăr și solitar cântăreț din harfă, rămas pe-aici, desigur, din vreo cetate grecească a Istrului de acum două mii de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]