1,192 matches
-
Un lux redundant, inutil: aur, argintărie, mobilier masiv și greu, tapiserii, tavane pictate, candelabre uriașe, plușuri de culoare roșie, oglinzi, multe oglinzi venețiene, vase, console... O ambianță rece și obositoare, din care a fost alungată intimitatea. La etajul II - pictură flamandă, olandeză și franceză. Rubens - o opulență a formelor care marginalizează subiectele picturilor. Autorul Vânătorii de lei nu-mi mai place de mult. Manet, Portretul lui Zola, superb (scriitorul înfățișat printre cărți și gravuri). Urmează Cézanne, Van Gogh, Gauguin, Monet, Poussin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cort de campanie, compune fundalul unor povestitori angajați în evenimentele relatate: militari, reporteri, locuitori din Ypres, medici și infirmiere. Realitatea războiului văzută din unghiuri și de persoane diferite, aparținând ambelor tabere; istorisirea se face, succesiv, în franceză, germană, engleză și flamandă. Drama războiului arată la fel în toate limbile, suferințele și absurditatea morții sunt aceleași... Un muzeu postmodern, o istorie din perspectivă multiculturală, în care vechi inamici își dau mâna pentru a edifica o operă de resuscitare a memoriei și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în cutia difuzorului ne readuc brutal în realitățile frivole ale anului 2000. Lecția de istorie s-a terminat. A învins echipa lui Zidane cu 2 la 1. Înainte să ajungem la Lille, mai facem o escală într-un mic orășel flamand, unde luăm masa într-o piațetă (de fapt, un imaș verde, bine amenajat). Aici, suntem invitații speciali ai primarului, un bătrânel simpatic, cu veleități de poet. Bătrânul chiar ne citește, transfigurat de emoție, două poezii. Are alături de el o tânără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să dovedești tărie. Ai contractat pentru întregul menuu. Selle de mouton aux pommes de terre nouvelles ale cărei ultime preparații se fac pe-un rechuad, à la française, pe-o măsuță, alături de tine. Bună și asta: merge. Asperges cu sos flamand. Înghețată cu fructe. În sfârșit, căpșune și caise. După aceia o cafea filtru. La urmă un cognac din preajma anilor 1850. Cognacul acesta are o mică poveste. Bucătărie franceză fină, specialitate pescării aceasta e renumele restaurantului Bagatelle. Cine-i patron aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost artiștii de curte ai lui Filip cel Bun, Jean fiind folosit și în misiuni diplomatice. Rogier van der Weyden, Dierick Bouts, maestrul de la Flemalle, Hugo van der Goes, Memling, formează o pleiadă de mari pictori, care au marcat “renașterea flamandă”, cu opere de artă ce fac mândria unor mari muzee din lume. Despre Crasnăș nu știm câte sate a avut, nu a îndrăznit să se opună pe față lui Ștefan cel Mare. Carol Temerarul bate o armată franceză. Ludovic al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
metri. Terenul fiind accidentat, nu îngăduie cavaleriei franceze să atace, din care cauză asistăm la prima victoriei a infanteriei asupra cavaleriei, în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că oastea lor număra aproximativ 7.000 de oameni. Și cu aceasta ajungem la Războiul de o sută de ani, vestit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau tot pe acolo birturile noastre „naționale“, cum Își spuneau, faima și mândria acestui oraș al nostru de mari bonvivanți cu pipota sănătoasă la mâncare și la băutură, rotofei și veseli ca perso najele hilare din pânzele ilustre ale maeștrilor flamanzi, acele expresii de artă unice ale unei civi lizații de bunăstare, de trai bun și de voie bună, comunicativă și sociabilă Între oameni. Mai este Încă timp, iar talente sunt destule, pentru a cerceta și cultiva, pe modul nostru de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nu vreau să stărui mai mult asupra acestor lucruri; izvodul suferințelor Iașului e așa de lung! Starea lui, astăzi, e așa, încât mulți nu-l prezintă decât ca pe un oraș al morții, cam așa cum Georges Rodenbach prezintă sumbra cetate flamandă. "Cântecul delirant al ploilor putrede, răgușit de vânt și de frig, înfășoară de la bariere și până în centru toate zidurile, toate acoperișurile și toate turnurile bătrânei capitale a Moldovei în draperiile unei singure obsesii: moartea". Pentru că nu vor s-o contemple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
luni; zi socotită convențional ca sfârșitul Renașterii italiene. 1527 Izbucnește conflictul dintre Henric al VIII-lea și papă, în legătură cu divorțul regelui englez. 1528 Ignațiu ajunge la Paris; studiază la Colegiul Sainte-Barbe. 1529 Imperiul Otoman asediază Viena. 1529 Călătorește prin regiunile flamande, cerșind pentru a avea cu ce să se întrețină la Paris. Inchiziția cercetează Exercițiile spirituale. Întâlnirea cu Petru Favre și Francisc Xaveriu, apoi cu Simon Rodrigues. Favre face Exercițiile cu Ignațiu. Laínez, Salmerón, Rodrigues, Bobadilla și, ceva mai târziu, Xaveriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Gestapo la Paris și deportat la Auschwitz, unde a fost gazat și incinerat În octombrie 1944) <endnote id="(904)"/>, poetul Benjamin Fundoianu și-a semnat câteva texte cu unul dintre numele „evreului rătăcitor” (Isaac Laquedem, cum apare Într-o legendă flamandă din secolul al XVII-lea) <endnote id="(721)"/> sau s-a identificat cu acesta, mai ales În poemul Ulysse, publicat la Bruxelles În 1933 : Eu rătăceam fără vedere prin Pașii gărilor pierduți, și-i Întrebam pe oameni spre care țel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o nuvelă, nicidecum un roman, ca să nu mai vorbim de un ciclu romanesc precum ciclul Rougon-Macquart al lui Émile Zola. Autorul își demon- strează mereu virtuozitatea pe un spațiu restrâns, în crochiu, în eboșă, sau dacă vrem, ca în pictura flamandă a lui Adriaen Brouwer, în tablouri de mici dimensiuni, fără să mai ajungă la marile compoziții. Ne aflăm într-o perioadă în care romanul se află în ascensiune, chiar dacă genul nu este consolidat în România, cu toate că există încercări onorabile și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la București a premierului Belgiei, Jean-Luc Dehaene (8-11 mai), vizitele premierului Victor Ciorbea în Luxemburg (10 mai) și Olanda (19-20 mai). La 12 iunie 1997, avea loc vizita la București a lui Luc van den Brande, prim-ministru al Guvernului flamand, însoțit de un important grup de oameni de afaceri. Având în vedere importanța Flandrei, economică și politică, în cadrul Belgiei, vizitei i s-a acordat o importanță specială, oaspetele fiind primit de președintele Emil Constantinescu și fiind delegat să-l însoțească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
singur acasă - părinții mei sunt plecați la Paris, pentru o vizită la sora mea.) Când am ajuns, joi, la Bruxelles, am telefonat la Amsterdam, unde se găsește editorul care se ocupă de drepturile de autor ale lui Louis-Paul Boon (scriitorul flamand de care ți-am vorbit). Spre uimirea mea, editorul m-a înștiințat că, cu toată opțiunea pe care mi-o acordase pentru întreaga operă a lui Boon, acesta a preferat să dea drepturile unei edituri suedeze concurente, pentru că aceasta are
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
minut, a spus el cu un surâs, dezvelindu-și dinții stricați! Te voi scuti de restul detaliilor acestei aventuri surprinzătoare. Îți voi spune numai că m-a primit în casa lui, cu multă căldură, și soția lui a preparat feluri flamande excelente, și că mi-a dat un contract pentru toate operele lui, mai puțin două cărți pe care le rezerva editurii care nu va primi drepturile definitive, editurii care încercase să mă înlăture de la posesia lor. Ne-am despărțit ca
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Mon doux, mon tendre, mon miracle! Încă de la începutul acestei săptămâni am fost profund chinuit de afacerile mele editoriale. M-am confruntat cu marile edituri suedeze care mi-au furat - cu toate regulile elementare ale onestității comerciale - drepturile asupra autorului flamand Louis-Paul Boon, despre care ți-am vorbit. Cum cunoști bine caracterul meu combativ, îți poți imagina foarte bine care a fost reacția mea. Am deschis un proces împotriva lor (primul proces din viața mea!) și sunt pe punctul de a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
o literatură și un bogat folclor ucrainean, conchidea că înființarea unei universități ucrainene la Kiev, pe care ucrainenii o cereau cu insistență, nu era suficient motivată. (În fond, era vorba de o replică la dezbaterile din Belgia și la mișcările flamande pentru obținerea înființării unei universități la Gand numai că flamanzii avuseseră cîștig de cauză...). În 1909, generalul Marcenko, atașat militar la Ambasada de la Viena, aghiotant al împăratului, îmi spunea: Dacă nu ar fi țarul deasupra noastră, a tuturor, pentru a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în vîntul ce venea dinspre Marea Nordului. Era un contrast izbitor de peisaje și de rase. Totuși, în acest nou decor cu canale, cu case ale căror fațade erau spălate cu săpun în fiecare sîmbătă, amintind atîtea capodopere ale maeștrilor pictori flamanzi, retrăia un trecut analog cu al Italiei din Evul Mediu și Renaștere, făcut din aceleași lupte dintre cetăți vecine rivale, din aceleași coaliții împotriva dominației străine, arătînd că, răsfoind paginile istoriei, Europa de nord ca și cea de miază-zi ori
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
frontierei de est. Fortul Ebenemael, puternic înarmat, menit să apere traversarea canalului Albert ce reprezenta un puternic obstacol antitanc trebuia prelungit cu săparea unor cuiburi de mitralieră în stînca înălțimilor de la frontieră. Dintr-o simpatie obscură de ordin rasial, mediile flamande erau înclinate să creadă în pocăința Germaniei, fără a vedea activitatea clandestină a agențilort coloanei a V-a care vînturau, spre a înșela poporul, drapelul unei autonomii flamande. Aceste medii erau favorabile doctrinei de repliere a armatei pe Namur, în timp ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
stînca înălțimilor de la frontieră. Dintr-o simpatie obscură de ordin rasial, mediile flamande erau înclinate să creadă în pocăința Germaniei, fără a vedea activitatea clandestină a agențilort coloanei a V-a care vînturau, spre a înșela poporul, drapelul unei autonomii flamande. Aceste medii erau favorabile doctrinei de repliere a armatei pe Namur, în timp ce walonii din Verviers și Liège nu admiteau să fie sacrificați apriori, împotrivindu-se puternic unei asemenea doctrine strategice. Cîteva persoane izolate agitau, la rîndul lor, drapelul "reunirii cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din hotărîrea de a denunța acordurile militare franco-belgiene și în politica de nedescriminare între Germania și aliații din războiul anterior. Astăzi acest ofițer general stă într-o umbră prudentă și o tăcere pe care nu le avea odinioară. Activismul separatist flamand, a cărui colaborare cu inamicul între 1914 și 1918 provocase sancțiuni severe și dezgust din partea elementelor patriotice, nu mai îndrăznea să acționeze pe față, ca în trecut. Totuși, vedeam cum sub ochii mei, în parlament și în țară se continua
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
anumită luptă, flamazii făcînd eforturi să-și desăvîrșească succesele, în limitele revendicărilor legale fixate. Aici aveau o oarecare superioritate asupra walonilor. Muncitori tenaci se străduiau pretutindeni să studieze și să vorbească limba franceză, față de walonii delăsători, disprețuind să învețe "dialectul flamand". Rezultatul era că în concursurile pentru ocuparea locurilor libere din administrația publică, unde se cerea cunoașterea celor două limbi, flamanzii cîștigau în fața concurenților lor, ocupînd birourile într-un procentaj zdrobitor. Într-adevăr, progresul flamanzilor era continuu, fără a mai fi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van! În Excelsior și Flori sacre, romantismul de tip Byron-Musset se amestecă cu un parnasianism foarte pictoric, dar și cu ecouri de simbolism. Cântecul ploaiei amintește școala flamandă: Plouă, plouă, - Plouă cât poate să plouă, Cu ploaia ce cade, m-apasă Durerea cea veche, - cea nouă... Afară e trist ca și-n casă, - Plouă, - plouă. De acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski apare invadat de psihoza de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de popor străvechi îmbătrînit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual fără explicarea sensului. Înrâurirea simbolistă s-a exercitat și asupra lui Goga, fără a-i fi modificat structura. Satul ține la el locul "cetății moarte" a poeților flamanzi, însetați de liniște și monotonie. Așa de puțin poate depăși poetul propria-i experiență, încît înfiorarea produsă de vederea mării nu-i deșteaptă decât imaginea de "crăiasă" și dorința de a se băga "slugă" la ea. N. IORGA Cine nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ia forme pantagruelice. Balta colcăie pe dedesubt de pește și pe deasupra de rațe, pădurea foiește de cerbi. Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale, prin care și-a împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și înlocuindu-le cu tonurile flamande ale vitalității, refăcând în Moldova de azi Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflîndu-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte, Olanda urcioarelor de vin și a meselor de bucătărie pline
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare, Cu-o slugă tristă care stă în poartă Privind pe ulița pustie, moartă. Călugărițele beghine din poezia flamandă, care prin mergerea lor în șiruri sugerează monotonia și recluziunea, lipsind în Iași, sunt înlocuite cu copii de școală, sau chiar cu studenți: Copii de școală ce se țin de mână Poartă și-n această duminică prin soare Neurastenia lor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]