1,339 matches
-
și „chivot”. Soluția mi-a fost impusă de expresia, intrată deja În firescul limbii române, „arca lui Noe”. Noutatea constă În faptul că am introdus această expresie „banală”, modernă, În limbajul biblic, unde ea nu exista până acum. E un fleac, dar un fleac care arată perfect „filozofia” noastră de lucru. Pentru noi nu există două limbi românești: una biblică și una cotidiană. Noi doi nu discutăm acum În româna nebiblică, ci În româna-română, pur și simplu. SM: Prin semnificația lor
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mi-a fost impusă de expresia, intrată deja În firescul limbii române, „arca lui Noe”. Noutatea constă În faptul că am introdus această expresie „banală”, modernă, În limbajul biblic, unde ea nu exista până acum. E un fleac, dar un fleac care arată perfect „filozofia” noastră de lucru. Pentru noi nu există două limbi românești: una biblică și una cotidiană. Noi doi nu discutăm acum În româna nebiblică, ci În româna-română, pur și simplu. SM: Prin semnificația lor globală, traducerile Bibliei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Apoi lăsă rigla și scrise niște observații. Nu părea șocat sau Îngrozit. De fapt, mă examina cu mare curiozitate, aproape cu pasiune. Vedeam pe chipul său un element de venerație sau prețuire. Lua notițe În timp ce continua, dar nu vorbea despre fleacuri. Concentrarea lui era intensă. După un timp, ghemuit În continuare Între picioarele mele, Luce se Întoarse ca să caute alt instrument. Îmi apărea delimitat de genunchii mei ridicați, ca un organ uluitor, răsucit și proeminent, translucid În lumina puternică. Urechea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Grateful Dead și toate discuțiile despre asta erau. Cine l-a văzut pe Jerry În care noapte. Cine avea o Înregistrare pirat de la nu știu ce concert. Matt se lăsase de școală, dar avea o memorie impresionantă când venea vorba de catalogat fleacuri despre Dead. Avea În cap toate datele și orașele din turneul lor. Știa versurile de la fiecare piesă, când și unde o cântaseră Dead, de câte ori, chiar și ce piese cântaseră o singură dată. Trăia cu speranța că anumite piese vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din nou să o reconforteze pe micuța speriată: Vom merge împreună să-ți agățăm cosițele în lotusul din Templul Lucinei. Foarte bine, aprobă în bătaie de joc Occia. Acesta este rolul tău de Rege al Sacrificiilor: să te ocupi de fleacuri. — Acolo e „arborele cu plete“, continuă rex. Întreabă cu glas ispititor: — De ce crezi că i se spune așa? Fetița habar n-are și evident nici nu-i pasă. — Pentru că îi este oferit părul tuturor vestalelor. Cuvintele sale au un efect
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
necazuri. Se mai găseau și niște iconițe pe care ei le țineau în cărțile lor de rugăciune. Nu le aruncase, ci le luase cu el gândindu-se că femeile și copiii vor fi uimiți și bucuroși chiar și de niște fleacuri ca acelea. Samuraiul rupse foile și iconițele și le aruncă în cenușa din vatră. Sfatul Bătrânilor putea să-l bănuiască până și pentru acele fleacuri și să le folosească drept dovadă. Foile și iconițele se răsuciră pe margini, se făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
gândindu-se că femeile și copiii vor fi uimiți și bucuroși chiar și de niște fleacuri ca acelea. Samuraiul rupse foile și iconițele și le aruncă în cenușa din vatră. Sfatul Bătrânilor putea să-l bănuiască până și pentru acele fleacuri și să le folosească drept dovadă. Foile și iconițele se răsuciră pe margini, se făcură castanii și în scurt timp dispărură înghițite de flăcări. Nopțile din vale erau adânci. Cine nu le cunoștea, nu înțelegea nici întunericul și nici tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-i împiedice planurile în timpul călătoriei sale. Cu toate că avea în față un preot iezuit, în loc de ură simțea chiar o umbră de regret. Gândul că mâine aveau să împărtășească aceeași moarte pesemne că spălase totul. Firește că furia și ura erau niște fleacuri pe lângă moartea cea mare de mâine. — Eu... sunt preotul Velasco, își rosti el numele. Părintele Carvalho rămase tăcut. Tăcerea lui spunea că auzise de numele și de faptele lui Velasco. — Nu-ți face griji! îl compătimi Velasco blând. Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de la televizor. Poate i-ați și văzut emisiunea - Dosarele Fido? Cel mai mare rating, și multe, multe premii Emmy. Norocosul de Poochini. A venit și primarul - v-am zis? - și a stat cel puțin zece minute, ceea ce poate părea un fleac, dar el are de mers În multe locuri Într-o zi și-n cele mai multe stă mult mai puțin de-atât. Membrii consiliului și personalul de la Muzeul de Artă Asiatică au venit și ei să-mi aducă un ultim omagiu, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cealaltă, cele două bărci cu pasageri se apropiară de grădini viu colorate de tomate, plutiră pe sub poduri de lemn care serveau drept alei și ajunseră curând la piața plutitoare unde zeci de canoe Încărcate cu mâncare și tot felul de fleacuri se grăbeau către bărcile cu turiști precum jucătorii de hochei spre puc. Canoele, lungi de trei metri sau trei metri jumătate, erau puțin adânci, scobite de mână Într-un lemn ușor. Vânzătorii stăteau ghemuiți la un capăt, supraveghindu-și stocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
am căsătorit, am demisionat de la firma de construcții și m-am mutat la firma actuală. Nu mi-a fost teamă să-mi schimb locul de muncă. Nici soția mea nu a comentat. Nici unul dintre noi nu-și bate capul cu fleacuri de genul acesta. Acum locuim în Chiba. Plec de acasă în jur de 7:30, la 8:15 iau metroul de la Matsudo, linia Chiyoda. Câteodată nu găsesc nici un loc liber ca să stau jos. Stau în picioare cam patruzeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
acesta. S-ar putea să fie periculos, nu? — După accident, nu s-a schimbat nimic în adâncul dumneavoastră? Ceva s-a schimbat. De atunci privesc lucrurile pe termen lung. Cu alte cuvinte, noi suntem prea ocupați ca să ne gândim la fleacurile zilnice. Deodată se întâmplă ceva de genul ăsta. Cade ca un trăsnet. Nu te gândești: «Ce-i asta?» În lume se petrec și lucruri din astea. Unde ajung dacă mă gândesc numai la nimicuri? Nu înțelegeți ce am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
tot. Nimic nu este nefolosibil sau nevandabil. Mai ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie între ei pentru cine știe ce fleac. Nu știu ce fac cu lucrurile. De regulă, se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Schäfer sau gură-la-gură sau nas-la-nas sau naiba știe ce altă invenție de menținere cu sila în viață". "Unii susțin că sinuciderea e un gest de supremă lașitate umană. Ha! Alții, dimpotrivă, că e un gest curajos și demn. Ha! Ha! Fleacuri! Este o banală chestiune de opțiune. Dar ți se ia acest drept, câștigat cu greu, după zeci de milenii de adaptare și selecție naturală și artificială. Și asta pentru că viața nu-ți mai aparține ție, ci societății. O societate care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pământul acesta de tină și noroi, cum ar spune poetul, sunt foarte multe lucruri demne de înjurat, începând de la Președintele României, guvernul și toate pușlamalele cocoțate în capul nostru. După atâta vreme, că totuși trei ani nu sunt chiar un fleac, îmi amintesc precis fiecare moment din dimineața ceea care putea să-mi fie fatidică. Era o dimineață foarte friguroasă și trebuia să am ore de la 9 la liceu, așa cum aveam eu în fiecare zi de marți. Mi-am băut
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Când cineva îi atrăgea atenția să se scuture, schița un gest de supremă plictiseală, se peria vag cu mâna de câteva ori și adăuga: - Închipuiește-ți, mon cher, nu știu ce să mă mai fac! Și apoi, la prima ocazie, iarăși merci! Acest "fleac" purta în el o tragedie autentică. Inima lui mică, probabil și ea grațioasă și parfumată, bătea capricios, mai tare și mai încet, amenințând la fiecare moment să se oprească de tot. Părea imposibil ca fluturatecul de Bonbonel să aibă ascuns
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
tot. Nimic nu este nefolosibil sau nevandabil. Mai ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie între ei pentru cine știe ce fleac. Nu știu ce fac cu lucrurile. De regulă, se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Schäfer sau gură-la-gură sau nas-la-nas sau naiba știe ce altă invenție de menținere cu sila în viață". "Unii susțin că sinuciderea e un gest de supremă lașitate umană. Ha! Alții, dimpotrivă, că e un gest curajos și demn. Ha! Ha! Fleacuri! Este o banală chestiune de opțiune. Dar ți se ia acest drept, câștigat cu greu, după zeci de milenii de adaptare și selecție naturală și artificială. Și asta pentru că viața nu-ți mai aparține ție, ci societății. O societate care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din ură față de el, îi interzice să o corecteze, spunându-i: „Nu, refuz să fiu ștearsă, voi rămâne aici ca martor împotriva ta, ca să dovedesc că ești un scriitor foarte slab.“ Uneori, sincer vorbind, toate astea mi se par niște fleacuri lipsite de importanță, dar la vârsta de patruzeci de ani îl privesc pe vechiul meu prieten de vreme bună, cititorul general, ca pe ultimul meu confident contemporan; înainte de a fi părăsit anii adolescenței, unul dintre maeștrii cei mai interesanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
plăcere să le împrumuți fără permisiune. Cred că e îngrozitor pentru tine să constați că, în mintea mea, cravatele și alte lucruri coexistă cu povestirea ta. Dar nu-i așa. Pur și simplu îmi caut gândurile. Mi-am zis că fleacurile astea or să mă ajute să mă adun. Afară s-a luminat de zi și eu zac aici de când te-ai dus la culcare. Ce fericire să fiu primul tău cititor! Și ar fi o fericire și mai mare dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din avânt: - N-are nici un rost să te obosești, dragă Mașenca, ora e destul de târzie. De obicei la noi casa se deretică dimineața, nu seara sau noaptea, și apoi eu sunt obișnuit cu praful cosmic. Pe lângă acela, ăsta-i un fleac. Un mizilic. O cantitate cu totul și cu totul neglijabilă, pe care nu merită să-o bagi În seamă, bolborosi oaspetele. Închipuie-ți că-ți iese-n cale o nebuloasă, ce te faci atunci? Te apuci de măturat? Lasă, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și de propriile lor fuste. - Poate că știu ele ceea ce știu... - Superstiții, obscurantism, făcu Extraterestrul. La noi de mult au dispărut toate astea. Noi nu mai avem nevoie nici de cruci, nici de icoane și nici măcar de credință. Toate aceste fleacuri n-au nici un rost... Mult timp am avut și noi un dumnezeu de-al nostru, apoi ne-am lepădat și de acest „noi Înșine“ și nu mai credem În nimic. Nimicul l-am Înălțat la rang de dumnezeu și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să cunosc lumea. După care adăugă: Cunosc Rusia ca pe propriile buzunare. Și nu numai Rusia, ci lumea-n general... - Poate chiar ca pe propriile buzunare n-o cunoașteți. E atâta loc acolo, sunt atâtea păduri, atâtea stepe, atâtea râuri... - Fleacuri, zise Extraterestrul. Cunosc fiecare fir de praf, fiecare fir de iarbă, fiecare picătură de apă... De aceea pot să spun că am și plecat de acolo și am venit aici. Monotonia m-a dat gata. Și totuși, cum să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
chiar totul la suflet și mai serviți un păhărel, ca să vă mai Înveseliți un pic, Îl Îndemnă gazda. Pesemne drumul v-a obosit peste măsură, adăugă ea. - Am să servesc, cum să nu, spuse oaspetele. În sine, drumul e un fleac. Abia ai ațipit acolo și te trezești aici. Totul trece cât o clipită. Da, am să servesc, sigur că da. Băutura nu e un lucru tocmai rău. E ca un balsam pentru rănile din suflet... Am să iau, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
motanului era cât pe ce să uit să-ți spun un lucru extrem de important. Deci ce spuneam, Mașenca? - Vorbeați despre nu știu ce tablouri de comandă, spuse Mașa. - A, făcu Extraterestrul. Mi-am adus aminte: ce ai văzut la televizor e un fleac. Să vezi cum atârnă ceasurile la noi: unul lângă altul. Unul lângă altul. Ciorchini-ciorchini. Și ce crezi că reprezintă fiecare ceas? Fiecare ceas reprezintă cel de-al treilea sex. - Mai adineauri ați zis că reprezintă altceva și m-ați făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]