1,215 matches
-
prin intermediul prepozițiilor (locuțiunilor prepoziționale) specifice: Toți se-nvârt în jurul dumneavoastră. (G.)/Datorită dumneavoastră am mers mai departe. (D.) În anumite condiții sintactice (sau morfosintactice), identitatea de genitiv este fixată de morfemul, variabil, al, ai, a, ale: ideea aceasta a dumneavoastră. FLEXIUNEA PRONUMELUI PERSONAL DE POLITEȚETC "FLEXIUNEA PRONUMELUI PERSONAL DE POLITE}E" Persoanatc "Persoana" Categoria gramaticală a persoanei se organizează numai în doi termeni, pentru persoanele a II-a și a III-a. Numai în sens ironic (autoironic) se întrebuințează o formă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Toți se-nvârt în jurul dumneavoastră. (G.)/Datorită dumneavoastră am mers mai departe. (D.) În anumite condiții sintactice (sau morfosintactice), identitatea de genitiv este fixată de morfemul, variabil, al, ai, a, ale: ideea aceasta a dumneavoastră. FLEXIUNEA PRONUMELUI PERSONAL DE POLITEȚETC "FLEXIUNEA PRONUMELUI PERSONAL DE POLITE}E" Persoanatc "Persoana" Categoria gramaticală a persoanei se organizează numai în doi termeni, pentru persoanele a II-a și a III-a. Numai în sens ironic (autoironic) se întrebuințează o formă de persoana I, constituită după
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele de persoana a III-a, în stil neutru; realizându-se la nivelul constituentului secund din structura pronumelui: dumnea-ei/dumnea-lui. Celelalte forme de persoana a III-a nu realizează opoziția de gen: dumneasa, domnia-sa. Cazultc "Cazul" Forme diferite în flexiunea cazuală prezintă pronumele dumneata, mata, domnia-ta, domnia-voastră, domnia-sa (dumneasa): Singular: N.Ac.V.: dumneata, domnia ta, domnia voastră, domnia sa (dumneasa) G.D.: dumitale (dumneatale), domniei tale, domniei voastre, domniei sale (dumisale) În planul expresiei, opoziția se realizează dezinențial, la nivelul pronumelui, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cazuală prezintă pronumele dumneata, mata, domnia-ta, domnia-voastră, domnia-sa (dumneasa): Singular: N.Ac.V.: dumneata, domnia ta, domnia voastră, domnia sa (dumneasa) G.D.: dumitale (dumneatale), domniei tale, domniei voastre, domniei sale (dumisale) În planul expresiei, opoziția se realizează dezinențial, la nivelul pronumelui, cu flexiune similară flexiunii nominale prin flexiune internă și la nivelul constituentului substantival: ta/tale: dumneata/dumneatale (dumitale), domnia-ta/domniei tale, dumneasa/dumisale (domnia voastră)/domniei voastre etc. La plural, opoziția se realizează numai la nivelul primului termen, substantival: domniile lor/domniilor lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele dumneata, mata, domnia-ta, domnia-voastră, domnia-sa (dumneasa): Singular: N.Ac.V.: dumneata, domnia ta, domnia voastră, domnia sa (dumneasa) G.D.: dumitale (dumneatale), domniei tale, domniei voastre, domniei sale (dumisale) În planul expresiei, opoziția se realizează dezinențial, la nivelul pronumelui, cu flexiune similară flexiunii nominale prin flexiune internă și la nivelul constituentului substantival: ta/tale: dumneata/dumneatale (dumitale), domnia-ta/domniei tale, dumneasa/dumisale (domnia voastră)/domniei voastre etc. La plural, opoziția se realizează numai la nivelul primului termen, substantival: domniile lor/domniilor lor; domniile voastre/domniilor voastre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
domnia-ta, domnia-voastră, domnia-sa (dumneasa): Singular: N.Ac.V.: dumneata, domnia ta, domnia voastră, domnia sa (dumneasa) G.D.: dumitale (dumneatale), domniei tale, domniei voastre, domniei sale (dumisale) În planul expresiei, opoziția se realizează dezinențial, la nivelul pronumelui, cu flexiune similară flexiunii nominale prin flexiune internă și la nivelul constituentului substantival: ta/tale: dumneata/dumneatale (dumitale), domnia-ta/domniei tale, dumneasa/dumisale (domnia voastră)/domniei voastre etc. La plural, opoziția se realizează numai la nivelul primului termen, substantival: domniile lor/domniilor lor; domniile voastre/domniilor voastre. Omonimia nominativ-acuzativ se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
MORFOLOGIA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARETC "MORFOLOGIA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARE" Pronumele personal de identificare este un pronume compus; în structura sa intră pronumele personal însși pronumele reflexiv de dativ, forme neaccentuate: -mi, -ți, -și ș.a.m.d.5. În cursul flexiunii, pronumele este variabil în funcție de persoană, gen și număr. Persoanatc "Persoana" La persoana I, prin pronumele de identificare, subiectul vorbitor fixează identitatea cu sine însuși a locutorului: (eu) însumi; La persoana a II-a, subiectul vorbitor subliniază identitatea cu sine însuși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principiului acordului lingvistic; genul pronumelui de identificare își are originea, la persoana I și a II-a, în reflectarea realității extralingvistice; (eu) însumi/(eu) însămi reflectă „genul” vorbitorului. Corelația de gen se exprimă la nivelul primului constituent al pronumelui, prin flexiune internă realizată de dezinențe din structura pronumelui îns-: -u/-ă, la singular (eu) însumi/ânsămi; -i/-e, la plural: (noi) înșine/(noi) însene. Numărultc "Num\rul" Pronumele de identificare își schimbă forma în funcție de numărul substantivului (pronumelui) însoțit. Cei doi termeni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă, la singular (eu) însumi/ânsămi; -i/-e, la plural: (noi) înșine/(noi) însene. Numărultc "Num\rul" Pronumele de identificare își schimbă forma în funcție de numărul substantivului (pronumelui) însoțit. Cei doi termeni ai opoziției: singular și plural își marchează identitatea prin flexiune internă, la nivelul dezinențelor primului constituent și, concomitent, prin supletivismul formelor pronumelor reflexive: singular: (eu) însumi/ânsămi, (tu) însuți/ânsăți plural: (noi) înșine/ânsene, (voi) înșivă/ânsevă. La masculin, opoziția singular-plural este accentuată de alternanța consonantică s/ș: însumi/ânșine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui (substantivului)-subiect: El se îmbracă./ Ea se îmbracă. Cazultc "Cazul" Spre deosebire de pronumele personal și de celelalte pronume, pronumele reflexiv, datorită ipostazei de obiect din planul său semantic, nu are cazurile nominativ și vocativ. În mod tradițional este exclus din flexiunea lui cazuală și genitivul, iar dativul -și este caracterizat uneori ca dativ posesiv: Luându-și cărțile a plecat. Pronumele reflexiv se situează în genitiv în aceleași condiții în care prezintă forme de genitiv pronumele personal 7: • când este impus de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantică ‘posesia’, în sens larg. Ideea de posesie intervine și în planul semantic al pronumelui personal (casa lui, viața-mi) și al pronumelui reflexiv („Și-a pierdut averea.”), dar numai la genitiv, fiind conținutul semantic specific al acestui caz în flexiunea oricărei unități lexico-gramaticale: averea Irinucăi, averea lui, averea fiecăruia etc. Pronumele posesiv se înscrie între pronumele personale prin circumscrierea raportului de posesiune la protagoniștii comunicării. Raportul este explicit, când pronumele posesiv trimite numai spre posesor: cartea mea sau implicit, când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
său9; acest tip structural este specific pronumelor întrebuințate adjectival; • termeni compuși, alcătuiți din articolul posesiv al, a etc. și termenul simplu: meu, tău etc., al meu, ai mei etc. MORFOLOGIA PRONUMELUI POSESIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI POSESIV" Pronumele posesiv variază în cursul flexiunii în funcție de persoană, gen, număr și caz. Persoanatc "Persoana" Pronumele posesive compuse se caracterizează prin coexistența a două nivele în dezvoltarea sensului de persoană: • un nivel general, al sintagmei pronumelui posesiv, reprezentat de persoana a III-a, constantă: „Ai noștri/Ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale noastre/(G.D.) alor mei, mele, noștri, noastre. Omonimia nominativ-acuzativ se anulează ca și la formele de singular: (N.) ai mei/( Ac.) pe ai mei, (cu) ai mei etc. Omonimia genitiv-dativ se anulează la nivel sintactic, la fel ca în flexiunea substantivului sau a altor pronume: ( G.) speranța alor mei, asupra alor mei/( D.) spune alor mei, datorită alor mei. PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUINȚATE ADJECTIVALTC " PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUIN}ATE ADJECTIVAL" (PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)TC "(PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)" Se caracterizează prin dependența lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
restrâns regională: ăsta, ăla, aia, ăia, alea, ista etc. MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Sub aspectul structurii, pronumele demonstrative sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune, reacționează ca un pronume simplu și poate fi considerat ca atare. Flexiunea pronumelui demonstrativ implică aceleași categorii gramaticale din flexiunea celorlalte pronume nepersonale: gen, număr, caz. Conținutul categorial este dat cel mai adesea de poziția substantivului substituit în interiorul acelorași opoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Sub aspectul structurii, pronumele demonstrative sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune, reacționează ca un pronume simplu și poate fi considerat ca atare. Flexiunea pronumelui demonstrativ implică aceleași categorii gramaticale din flexiunea celorlalte pronume nepersonale: gen, număr, caz. Conținutul categorial este dat cel mai adesea de poziția substantivului substituit în interiorul acelorași opoziții gramaticale, iar forma se caracterizează prin raporturi specifice pronumelui. Genultc "Genul" Opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune, reacționează ca un pronume simplu și poate fi considerat ca atare. Flexiunea pronumelui demonstrativ implică aceleași categorii gramaticale din flexiunea celorlalte pronume nepersonale: gen, număr, caz. Conținutul categorial este dat cel mai adesea de poziția substantivului substituit în interiorul acelorași opoziții gramaticale, iar forma se caracterizează prin raporturi specifice pronumelui. Genultc "Genul" Opoziția de gen implică doi termeni corelativi: masculin și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai sunt aceleași. Pronumele demonstrativ de apropiere dezvoltă sens neutru, mai ales când reia sintagme propoziționale: „Dacă am găsi excepții adevărate, aceasta ar putea dovedi ipoteticele abateri de la determinism în lumea morală...” (G. Ibrăileanu) Corelația de gen se exprimă prin flexiune internă și prin dezinențe; realizarea dezinențială a opoziției caracterizează pronumele de diferențiere în structura căruia intervine, la nivelul celui de-al doilea constituent, concomitent cu flexiunea internă de la nivelul celui dintâi. Singular Masculin: -e(acesta), -l(acela, același); -e-...-Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
abateri de la determinism în lumea morală...” (G. Ibrăileanu) Corelația de gen se exprimă prin flexiune internă și prin dezinențe; realizarea dezinențială a opoziției caracterizează pronumele de diferențiere în structura căruia intervine, la nivelul celui de-al doilea constituent, concomitent cu flexiunea internă de la nivelul celui dintâi. Singular Masculin: -e(acesta), -l(acela, același); -e-...-Ø (cestălalt, celălalt) Feminin: -ea(aceasta), -e(aceea, aceeași); -ea-...-ă(ceastălaltă,cealaltă) Plural Masculin: -ști(aceștia), -i(aceia, aceiași), -ști-...i (ceștilalți), i-...i (ceilalți) Feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cestălalt, celălalt) Feminin: -ea(aceasta), -e(aceea, aceeași); -ea-...-ă(ceastălaltă,cealaltă) Plural Masculin: -ști(aceștia), -i(aceia, aceiași), -ști-...i (ceștilalți), i-...i (ceilalți) Feminin: -ste(acestea), -le(acelea, aceleași), -ste ...e (cestelalte), -le-...e (celelalte) Observații: La plural, flexiunea internă se întemeiază pe dezinențe, delimitate de rădăcină și particula deictică -a, uneori cu intervenția alternanțelor fonetice determinate de aceste dezinențe: -i-/-le: ace-i-a cf. -elev-i ace-le-a ste-le -(șt) i-/-(st)-e-: aceșt-i-a cf. artișt-i acest-e-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din structura componentului al doilea: t/ț: ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Opoziția de număr reflectă poziția în interiorul acestei categorii gramaticale a substantivelor substituite sau care ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea: t/ț: ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Opoziția de număr reflectă poziția în interiorul acestei categorii gramaticale a substantivelor substituite sau care ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-: ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte Flexiunii interne, întemeiată pe dezinențele -ă-(-Ø)/ -e(-le-), i se alătură alternanțe vocalice, provocate de dezinențe: ea/e. Cazultc " Cazul" Cazul pronumelui demonstrativ este independent de cazul substantivului pe care îl reia anaforic sau în locul căruia este întrebuințat autonom. El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au venit de-atunci încolo?/ Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!” (M. Eminescu, I, p. 149), „Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit.” (Ibidem, p. 93) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
răpit.” (Ibidem, p. 93) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere. Singular Masculin: N.Ac.: -Ø: aceasta, acela, același; -ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-: acestuia, aceluia, aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]