2,088 matches
-
Acolo parca intr-un mic garaj închiriat de la un localnic din periferia localității, își lua rucsacul și, pe arșița soarelui sau ploaia torențială colinda împrejurimile muntoase. Avea un simț deosebit de orientare cu criterii foarte personale. O cracă ruptă, o aglomerare florală mai deosebită, în concepțiile sale, era remarcată și devenea reper de referință. Bătea aceleași meleaguri săptămână de săptămână, dar căuta de fiecare dată să calce noi zone. Azi era deja a cincia zi că explora natura bogată întâlnită în cale
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
de-acum!” (Muguri) În poezia Getei Resteman, există o multitudine de teme romantice, dintre care - indubitabil - cea mai puternică și mai evidentă dintre ele este iubirea. Acestei iubiri, cu multiplele sale valente, i se subordonează o multitudine de motive romantice, florale, picturale, în structuri lirice pastelate, împrumutând pe alocuri rezonante elegiace. Apar astfel: magnoliile, malinul, floarea de tei, nectarul florilor, lacrimile, frunzele arămii, toamna, primăvara, cântecul. Și toate acestea, ca motivație a vieții, convertind cu determinare faptă în vis, trăirea în
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
forțele intuiției și ale imaginației. Nu este cazul ciclurilor de simetrii ale pictorului Victor Acatrinei. Universul cuprins în aceste simetrii își descoperă înțelesul prin întoarcerea la unitate, indicând totodată o anumită conceptualizare. Simetriile vegetale și cele vieneze, acompaniate de exuberanța florală, evită monotonia prin inserarea secvențială a unor peisaje domestice. Simetriile dau impresia stampelor orientale sau a încărcăturii luxoase a barocului. Ele sunt, în fond, expresia unei dualități, a unui eu artistic reflectat într-o oglindă.” ALEXANDRU DOROGHI - Revista ,,Banat” ,,Lucrările
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
oglindă.” ALEXANDRU DOROGHI - Revista ,,Banat” ,,Lucrările artistului Victor Acatrinei sunt dominate de o axă trasată vertical unde, prin simetria creată, imaginile se metamorfozează în aripi ce îmbrățișează privitorul. De altfel, natura și peisajul «Grădinilor» sunt laitmotivele tematice, alăturate «Simetriilor vegetale, florale sau vieneze». Prin pulverizarea contururilor în tușe scurte și întrerupte, cromatica luminoasă și ansamblul general se încadrează (post)impresionismului apropiat sinuozităților decorative ale Jugendstil-ului. Cu aceeași abundență a formelor descriptive astfel create, dar în absența efectelor de oglindire, expoziția
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
viziune romantică. Și n-au terminat discuția despre domnișanca tristă din iubire, fata Stancăi, că pe portița din dosul conacului apare, deloc supărată, Sultănica, de o eleganță orbitoare, într-un costum național, țesut în război de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit pline cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
aceiași meșteri, dovadă asemănarea evidentă. Deși arhitectura generală dovedește că au fost ridicate în perioada normandă, pereții sunt acoperiți de mozaicuri de tip bizantin, iar în partea de jos și în curtea mănăstirii vezi arabescuri - ornamente cu motive geometrice și florale. Ocupațiile principale ale sicilienilor sunt pescuitul și agricultura, atât cât permite relieful. Dar există și ocupații locale, tradiționale. Caltagirone e cunoscut pentru ceramica sa care împodobește, printre altele, celebra scară înflorată. Noto e renumit pentru balcoanele din fier forjat, cu
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
mie nu-mi venea a crede asemena minune ! Era primul spectacol de muzică clasică la care luam parte . Orele potsprezece. Aplauzelor puternice ce veneau în ropote din întreaga sală, făcu ca acea cortină din catifea roșie cu broderie în motive florale, să se ridice treptat. În sufletul meu își făcu apariția un sentiment cu o senzație nemaiîntâlnită. Deodată, ochilor mei le-a fost dat să vadă un decor fascinant; în mijlocul scenei, se afla un imens pian, gata să-și înceapă misiunea
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
fapt, aceste obiceiuri dinaintea și din timpul sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiție pe teritoriul României este încondeiatul ouălor, închistrite și pictate, decorate cu ornamente, purtând simboluri geometrice, florale sau zoomorfe, reluate din motive românești strămoșești. Să nu uităm, că oul, folosit în practicile magice sau religioase, ca simbol al renașterii perpetue este și un însemn al acestei mari sărbători a Învierii lui Hristos. Majoritatea legendelor creștine consideră oul
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
lasă/ Loc de-o casă și-o ogradă/Cine-a trece să mă vadă/Sus în vârful muntelui/S-ascult glasul cucului./” Membrii ansamblului poartă costume populare specifice localității Agăș. Costumele fetelor se compun din: ie și poale, cu motive florale, geometrice, în roșu și negru, catrință și bârnețe țesute în stative, cu model în „râuri”, ciorapi de lână și opinci din piele, iar cele ale băieților sunt formate din: bluză și fustă cusute manual, cu motive geometrice, cu frunză de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
SEMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Și e atâta pădure de semne În care nu mai cresc lemne Ci doar atribute votive Din care-ai să-ți faci iar motive Florale pe umeri de nuferi Și plângi când nu poți să mai suferi Eterul din ochii limpizi Ca două păstăi de guvizi Pescuiți pe înserate În două bălți ipotecate Între viață și-ntre somn Cu o aripă de domn Referință Bibliografică
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360639_a_361968]
-
erotice, feminitatea pare fragilă și ezitantă, avansând cu prudență, dorind și parcă renunțând simultan. Un erotism vag, cu gesturi timide, dar lăsând totuși o fereastră deschisă spre împlinire („Ca o soartă”). Vorbim de fapt despre vis, consumat într-o ambiguitate florală, sub semnul albului, albastrului și verdelui, în care deja încolțește, concretă, „trecerea” („De dragoste”). Ritualul nu este posibil în izolare pustnică, ci doar în consens cu datele primordiale: „Iarba a crescut subțire/ În cămașa ta de mire/ Seara a-ncăput frumoasă
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele, căptușit cu blană (chiar și cel din timpul verii), fiind purtat de femeile tinere, decorat cu irhă (aplicații de piele subțire, colorată) și harast (broderii în motive florale, cu predominantă rosului, pe toată suprafața). Pieptarul bărbaților permite o largă desfășurare ornamentala existând, astfel, în mai multe variante: a) cel bătrânesc sau de lucru, care are spații albe vaste, cu borderii doar pe margini; b) cel care are aplicații
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Nabokov admite că a stat în cafenea împreună cu niște complotiști. Café de la Paix O altă cafenea celebră se află la intersecția Boulevard des Capucines cu piața Operei. A fost proiectată de arhitectul Alfred Armand care alege pentru interior un decor floral întrecut poate numai de cel al Operei Garnier aflată pe diagonala pieții. Cafeneaua s-a bucurat de faimă, reputația este imediată încă de la deschiderea din 1862. Servea clienții Grand-Hotelului vecin, în anul 1867 pe vizitatorii marii Expoziții Mondiale din Paris
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
ar fi petrecut. ”Scrisoarea a IV-a” ne pune în față dramatica incongruență dintre real și ideal privind iubirea. În prima parte proiectată într-un ev mediu românesc, apare cuplul fericit într-o lume frumoasă. Natura văratecă, aromată cu mirosuri florale ( „Iar în iarba înflorată, somnoros suspin-un greier.../ E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul”) într-o dulce somnie se află sub aceeași putere iluzorie a Erosului. Belșugul apelor clare și mișcarea lor și a lebedelor, mișcarea
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
în produse apicole naturale directe (mierea, ceară, propolisul, polenul, păstura, lăptișorul de matcă) și produse apicole derivate (cremele cosmetice cu ceară, unguente, tincturi, drageuri). Cum este fabricată mierea Mierea este substanță zaharoasa pe care o produc albinele prin colectarea nectarului floral și extrafloral sau a unui alt suc luat de pe plantele vii, prin transformarea lui, sub acțiunea enzimatica a salivei și a șucului gastric al albinelor. În timpul depozitarii nectarului în celule, apa care este în plus va fi îndepărtată prin ventilare
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
000 pînă la 100.000 de zboruri. Un roi de albine (30.000 la 60.000) poate fabrică 1 kg de miere pe zi. Calitatea și cantitatea de miere sînt determinate de factorii geografici și botanici, precum și de sezon. Originea florala a nectarului influențează culoarea, gustul și viscozitatea mierii. Compoziție și acțiune terapeutică Mierea este un aliment ușor de digerat. Ea cuprinde un amestec de fructoză și glucoză într-o formă care, fără a mai fi transformată de organism, se asimilează
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru de mătase. Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră cu ciucuri și ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru de mătase. Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră cu ciucuri și ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
negru de mătase. Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră cu ciucuri și ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră cu ciucuri și ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit, opinci. Patrisia Moldovan și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
mai multe cămăși unicat, am putea spune, din punct de vedere al realizării decorului, printr-o combinație personală de elemente decorative, realizată de fiecare dintre femeile care au confecționat aceste piese de port, (P2765) cu elemente geometrice asociate cu elemete florale geometrizate; P2601, P2634-elemente geometrice, combinate cu motive vegetale și florale liber desenate ; P2582 elemente geometrice combinate cu motive florale învolte. O cămașă de la Dobra (P2632) se detașează că originalitate prin combinația de motive geometrice (cercuri care se intersectează), florale și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]