826 matches
-
de o țeavă metalică din amontele albiei Șugăului se agită clătind covoarele sau obiecte vestimentare mari care au fost spălate în prealabil acasă. Desi inițial a fost declarată de interes geologic este de tip mixt datorită prezenței unor elemente peisagistice, floristice și faunistice. Pe plan local, apare o mare varietate de fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
suprafață de 28 de hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană de interes geologic, floristic și peisagistic. În teritoriul rezervației vegetează specia rară de plantă de stâncărie cunoscută sub denumirea populară de crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica").
Piatra Boroștenilor () [Corola-website/Science/326970_a_328299]
-
Miru-Bora este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Voineasa. Aria naturală protejată se află în Munții Lătoriței la o altitudine cuprinsă între 1.800 și 2.030 m, în coama nord-estică a "Vârfului Bora", în apropierea lacului
Rezervația Miru-Bora () [Corola-website/Science/326466_a_327795]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Murfatlar. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în Podișul Medgidiei, pe teritoriul estic al satului Siminoc, în vestul orașului Basarabi. Rezervația naturală a fost declarată arie
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 66,40 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
pontice sau panonice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al orașului Șimleu Silvaniei. se află în lunca râului Crasna, în partea nord-vestică a satului Cehei, la 4 km. distanță față de orașul Șimleu Silvaniei, între drumul județean (DJ108F) Cehei - Uileacu Șimleului
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Hida. Aria naturală cu o suprafață de 1,50 hectare se află în Depresiunea Almaș-Agrij (parte componentă a Podișului Someșan ce aparține Podișului Transilvaniei), în partea central-estică a județului
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
protejate"). Rezervatia naturală suprapusa sitului Natură 2000 - "Racâș - Hida" este o zonă deluroasa în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise ("Narcissus stellaris" și "Narcissus augustifolius"); specii floristice cunoscute de localnici sub denumirea populară de "cocoroțele". Aria protejată reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele pârâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație forestiera și ierboasa ce adăpostește o gamă floristica variată. Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic faunistic și floristic), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea centrală a județului Buzău (la o altitudine de 322 m.), pe teritoriul administrativ al comunei Scorțoasa, în apropierea drumului județean DJ108 care leagă satul Policiori de Pâclele
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate". Aceasta se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Mică a Brăilei". Situl Balta Mică a Brăilei (începând din 15 iunie 2001) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Comunități
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ripariene
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel vânăt ("Pulsatilla montana"), pătlăgină (din speciile: "Plantago tenuiflora" și "Plantago cornuti"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", "Epipactis purpurata", ), broscariță (din speciile: "Potamogeton lucens" și "Potamogeton perfoliatus"), brândușă
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]