907 matches
-
în zestrea ei de imagini memorabile și amintirea le restituie cu generozitate. Exercițiul de admirație invocat are ca finalitate o sporire sensibilă a conotațiilor și sugestiilor lirice. În fapt, acuarela are capacitatea de a da un sens realității ca secvență. Fluiditatea culorilor de apă, inefabilul lor fac ca imaginea să devină similară respirației naturii. Peisajul în acuarelă nu trăiește prin mase sau cantități, ci doar prin transparențe și duhul locului. Acest spirit al locului traversează deopotrivă acuarelele din spațiul autohton cît
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
câta oară, picturalul unui spațiu matrice, cu ochiul tău, sunt câteva din treptele lucrării pe care o făptuiește, “scriindu-și” Mediterara, VIORICA TOPORAȘ. Thalassa! Însușindu-și-o de la Marsillia la Istanbul, apollinica pictoriță îi decantează esențele, răsărindu-le firesc în fluiditatea culorilor de apă, în alternanța ritmurilor cromatice, când vii, tumultoase, dense, abrupte, când lente, reflexive, revărsându-se în tușe ample, sugerâng structuri, pe cât de ascunse, pe atât de fremătătoare. Acuarelele ei dovedesc eficiența, profitabilă pentru frumos, de „tatonare pipăită a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și trecerea aerului, degustătorul va simți buchetul vinului pe care îl degustă. Va sorbi din pahar, în același timp apăsând cu limba și mișcându-și fosele nazale. Vinul, odată ajuns în gură, trebuie plimbat și pipăit astfel încât să-i simțim fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea. Examinarea gustativă sau gustul vinului reprezintă rezultatul celor patru gusturi de bază - dulce, acru, sărat, amar. Va înghiți jumătate de sorbitură, redeschizând din nou buzele pentru a permite trecerea aerului. La urmă, cu gura inchisă, va mesteca
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
produce asociații între imagini, idei, propoziții sau expresii, caracterul lor cugetător; pentru evaluarea acestui factor se solicită să găsească cât mai multe sinonime pentru un cuvant dat, să schematizeze grafic un personaj fantastic în cât mai multe feluri; indicele de fluiditate este dat de numărul de răspunsuri; -flexibilitatea exprimă capacitatea subiectului de a modifica, restructura rapid și eficient mersul gândirii în diverse situații care solicită acest lucru, de a renunța la ipotezele vechi și de a opera transferuri; exemplu: se cere
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
verde în frunzișul unui arboreă; capacitate de adaptare a percepțiilor la condiții artistice schimbate, receptivitate față de problemele noi estetice și artistice etc; În afară de aceste trăsături ce țin de sensibilitatea artistică, personalitatea elevului trebuie să aibă o gândire artistică caracterizată prin: fluiditate capacitatea de a găsi în memorie reprezentări (cuvinte, idei, asociații, expresiiă care să ajute la rezolvarea problemelor artistice; flexibilitate - capacitatea de a se orienta în situații noi, combinând cunoștințele artistice-plastice în structuri și sisteme inedite; originalitate - capacitatea de a accepta
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
nu la copil; încurajarea oricărei manifestări de inițiere a conversației, dialogului; susținerea oricărei încercări a copilului de a continua conversația prin manifestări de simpatie; extinderea, analizarea, clarificarea și reeditarea mesajului copilului prin comentarii pozitive și aprecieri pozitive; menținerea continuității și fluidității dialogurilor prin reluarea din răspunsurile copilului a unor elemente și includerea în următoarea întrebare a adultului; identificarea și clarificarea intenției copilului cu privire la informația pe care vrea să ne-o transmită; atitudinea adultului trebuie întotdeauna să promoveze continuarea manifestărilor verbale ale
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
măiestrită, ce are ca scop producerea imaginii de vag, de imprecis. Într-o altă circumstanță, La Cathédrale engloutie instalează acea negură sonoră în care cerul și marea sunt unite sub o imagine de brumă omniprezentă, iar impresia confuză derivă din fluiditatea îmbinării celor două elemente vitale, apa și aerul, creând o predispoziție la imaterialitate, la mister. Adept al concepțiilor estetice fundamentate pe adevăr și firesc, ca valori supreme ale fenomenului artistic, Debussy își canalizează demersurile creative în scopul aflării adevărului pur
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce o conține titlul, corespondențele sonore concepute ca sugestii ale acelui efect hipnotic, creat de jocul cercurilor ce se îndepărtează la nesfârșit pe suprafața acvatică, predispune la o profundă investigație în sfera subconștientului. Efectul de rezonanță va fi întreținut de fluiditatea interpretării evoluției acordice din planul superior al discursului, a cărui linie contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
undelor ce se îndepărtează spre orizontul malurilor. Figurațiile repetitive din episodul quasi cadenza necesită evitarea neutralizării imaginii sonore printr-o tendință de opacizare, ce ar decurge din mixarea variatelor trepte armonice ale evoluției discursului. În secțiunea materialului tematic secund (B), fluiditatea arabescului expresiv al planului superior, ce derivă din uniformitatea configurației ritmice, difuzează impresia unei întinderi nemărginite de apă, a unei imense suprafețe reflectorizante, în care se „oglindește” tema în tonuri (doux et expressif - blând și expresiv), afirmată la nivelul median
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îndeplinește un rol determinant. Astfel, figurațiile pianistice comme un très léger glissando (ca o alunecare foarte ușoară) înlănțuite cu insistență servesc drept complement sonor pentru o ultimă exprimare discretă a temei principale, indicată doucement en dehors (evidențiată în mod blând). Fluiditatea modalității de revenire la același cadrul hexatonal de început se realizează printr-un procedeu ce optează pentru rezonarea exclusivă a cinci din cele șase entități ale scării în tonuri, creându-se astfel o tranziție subtilă dinspre spațiul pentatonic al părții
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a discursului în arabesc. În fapt, aceste aspecte privitoare la calitatea interpretării își găsesc „resortul” semantic în viziunea conceptuală a preludiului, ce ne reamintește de acea dezinvoltură a copilăriei care nu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la transformarea semnificativă a configurației ritmice inițiale. Indicația Mouvt sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a preludiului proiectează expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de . Menținerea acordului larg spațiat într-o suprapunere de rezonanță cu articulația pentatonică marchează momentul decisiv al incidenței dintre
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
poveștii lui Oberon, craiul duhurilor, ce pune la încercare virtutea doamnei Titania, prin complicitatea poznașă și abilă a spiridușului Puck. Acest tablou narativ apare conturat cu plasticitate prin intermediul formulelor melodice ascensionale, ritmurilor punctate, apogiaturilor multiple, dar și cu aportul unei fluidități marcante a evoluției agogice, care semnalează prezența a 18 indicații pe parcursul celor 96 de măsuri. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și Voiles, preludiul La danse de Puck va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tușe divizate, ce explorează efectul optic produs de juxtapunerea culorilor pure. Desubstanțializată, „materialitatea” își pierde consistența, dizolvându-se într-o senzație vaporoasă. Finalitatea viziunii 176 conceptuale conduce la abstractizarea perspectivei spațiale printr-o fuziune a formelor, ce se „pulverizează” în fluiditatea discursului. Ceața este, de fapt, simbolul „misterului nerostit” al lui Mallarmé, acea magie ce învăluie realitatea obiectivă, dându-i forme dintre cele mai surprinzătoare, plăsmuite de jocurile îndrăznețe ale imaginației noastre. Preludiul Brouillards este o mărturie elocventă a metodei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un aspect evident rarefiat; 241
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
glissando urilor pe clape albe și negre în juxtapunere cu scurte inserții de succesiuni politonale. O nouă intervenție pentatonică (doux et harmonieux -Molto rubato) ce pare să-și fi propus relevarea dimensiunii poetice a evocării produce o nouă fracționare a fluidității de discurs, înainte de reluarea impulsivă a motivului tematic incisif et rapide ( f - più f - ff) ce revine, de această dată, în fa# major, conducând ulterior la o tratare quasi cadenza ce investighează rezonanțele suprapuse ale seriilor bitonale: fa - la - do
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la băieți s-a semnalat nu atât de mult o dezvoltare mai lentă a deprinderilor de activitate școlară cât mai ales un nivel mai scăzut de educație volitivă, motivațională și o evoluție mai lentă a dobândirii autonomiei. Fetele excelează prin fluiditate verbală, au autocontrolul mai ridicat ceea ce le facilitează capacitatea de a se face acceptate de grupul clasei. Față de fete (37,9%ă băieții prezintă mai frecvent (62,1 %) tulburări de adaptare. Vârsta copilului este cel mai puțin luată în considerare
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
este "ea însăși" decât experimentând identități imaginare. Scoaterea în evidență a cuplului el/ea ("Ea era la Tostes. Iar el, el era acuma acolo, la Paris"), prin recurgerea la formele accentuate ale pronumelor care ocupă poziția de subiect contrastează cu fluiditatea lui "on": non-persoana, opozițiile el/ea și Paris/Tostes restabilesc o puternică alteritate, cea a întoarcerii la realitatea pe care reveria încerca să o anuleze. Într-un registru total diferit, în cele ce urmează vom analiza o întrebuințare a pronumelui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe Stratonice. Eroii comit incest cu fiicele ori mamele lor, și masacrează din invidie, mânie, sau de multe ori fără nici un motiv; ei își omoară chiar tații, mamele, ori rudele. Toate aceste trăsături ambivalențe și monstruoase, aceste comportamente aberante, reamintesc fluiditatea timpului "originilor", când "lumea oamenilor" nu era încă făurită, în acea epocă primordială, iregularitățile și abuzurile de tot felul (adică tot ceea ce va fi denunțat mai târziu ca monstruozitate, păcat, ori crimă) suscită, direct ori indirect, opera creatoare. Totuși, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dați-mi, dați-mi cheia să-l deschid." (Hocus-pocus). Acesta este osul lumii acvatice, o poartă spre adâncuri echivalând cu dorința de stingere, de pierdere în neant. Clătinarea/ legănarea sugerează o transformare a osului care se lichefiază, preia ceva din fluiditatea spațiului exterior. Obsesia oaselor care ascund în ele ceva din esența lumii apare și în Cântec pe hârtie. Osul devine semn al jertfei, al ofrandei, al iubirii în aceeași măsură. Totul se aplatizează și aici, planurile se confundă, "un înger
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unor transformări sociale și culturale majore și a unei stări de criză. Una din trăsăturile acestei crize a fost că jurnalismul literar narativ a recunoscut la un anume nivel imposibilitatea redării adecvate a lumii contingente și s-a confruntat cu fluiditatea fenomenologică sau cu ceea ce Mihail Bakhtin numea "prezentul neconcluziv" (39). Eforturile lor ar putea fi caracterizate ca o variație a "romanului" bakhtian și făceau parte dintr-o încercare de rezistență față de încercarea nemotivată de totalizare a analizei critice și de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Mihail Bakhtin numea "prezentul neconcluziv" (39). Eforturile lor ar putea fi caracterizate ca o variație a "romanului" bakhtian și făceau parte dintr-o încercare de rezistență față de încercarea nemotivată de totalizare a analizei critice și de închidere, rezistență motivată de fluiditatea lumii fenomenologice. Oricât de dificilă ar fi fost o asemenea confruntare, jurnalismul literar narativ își dorea interpretări mai oneste ale lumii factuale care intrau în competiție cu afirmațiile critice general acceptate. O a doua trăsătură se referă la intențiile retorice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care se detașează fundamental de orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile în plan social și cultural și a crizei din acea perioadă. În acest spațiu creat de aceste transformări, de o conștiință critică a fluidității fenomenologice și a alienării subiectivității - incluzînd-o pe cea a autorului, a persoanelor prezente în reportaj și a cititorilor - se oferea o deschidere prin care putea să-și facă apariția jurnalismul literar narativ în forma lui modernă, și care era o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în final are loc în spațiul în care operează jurnalismul literar narativ în mod deschis subiectiv, ceea ce duce în extrem la riscul de a aluneca în solipsism și o subiectivitate ascunsă direcționată în afară, aspirând să redea o narațiune despre fluiditatea experienței fenomenologice. Pentru Garlad rolul subiectivității se vede în următorul pasaj: "Arta, trebuie să insist, este un lucru individual - o problemă a unei persoane singure față în față cu anumite fapte și care își povestește relația sa individuală față de ele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Whycherley sugerează că memoriul poate fi nu numai o culegere de amintiri personale sau o autobiografie, așa cum înțelegem pe cel de-al doilea - și mai târziu din punct de vedere etimologic - termen, dar și o biografie. Evelyn și Whycherley demonstrează fluiditatea granițelor dintre genuri în această perioadă. Granițele se vor dovedi a fi la fel de fluide și pentru istorie. Acest lucru este demonstrat în A History of the World (O istorie a lumii) de Sir Walter Raleigh scrisă în 1614, o lucrare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]