2,299 matches
-
hârtie sau online. Impresionat de frumusețea versurilor sale, maestru Radu Cârneci a inclus-o în Antologia Sonetului Românesc, Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009, volumul 3, cu un sonet foarte reușit, din care reproduc doar terținele: „Aduceți un fluier sau dați-mi un pai,⁄ Ce chef am de-un cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce mă mistuie, vai
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce mă mistuie, vai!⁄ E mult prea departe iubitu-mi meleag!” Dați-mi un fluier, pag. 56). Acum, de ziua ei, îi dorim ca, în cel mai scurt timp, să ne invite și la lansarea unui volum de poezie, pe care știm că și-l dorește din tot sufletul. Când simte că are ceva de
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zvon de primăvară Coboară primăvară din trăsuri de vânt, Ce verde râde iarbă pe câmpie, Măi lacrima izvorul a pustie După al iernii alb veșmânt. Răsună fluier, turme de mioare Sunt ghiocei ce dealurile urca, Se uită cu ochi mari o biată curca Cum florile prin aer prind să zboare. Sunt fluturii ce ies din nou în soare, Mirifice culori ce vor să ne încânte Și păsări
ZVON DE PRIMĂVARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356632_a_357961]
-
2011 Toate Articolele Autorului România Pe albul zăpezii eu sunt un roșu fluid în care se adăpostesc peste iarnă câmpurile verzi, pământul mustind , copacii înfloriți și înmiresmați pe dinăuntru. Pe albul zăpezii eu sunt un roșu fluid care cântă din fluier cântecul nașterii frunzelor, cântecul apelor din adâncuri, uneori îmi voi deschide inima să-mi vedeți petecul meu de cer, trupul meu fremătând de vară va va așterne la picioare nisipuri, din ochii mei de culoarea oceanului se vor înaltă valuri
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 1 Decembrie 2011 Între stele și noroi Plânge sufletul din noi, Dacă plânge, cui, ce-i pasă De lacrima ce-l apasă? Frunză
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355165_a_356494]
-
vântului Și-adăpostul cucului... Frunză arsă de pe ram, Vânzătorului de neam Dă-i, Doamne, să-și poată duce Tot câștigul orb sub cruce Și de-acolo mai departe Până dincolo de moarte Lasă-l grijilor deșarte! Între stele și noroi Plânge fluierul din noi, Din românii ce mai sunt, Fluier fără de mormânt, Fluier-Dor de Iancu sfânt... Referință Bibliografică: Doină pentru fluierul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355165_a_356494]
-
Vânzătorului de neam Dă-i, Doamne, să-și poată duce Tot câștigul orb sub cruce Și de-acolo mai departe Până dincolo de moarte Lasă-l grijilor deșarte! Între stele și noroi Plânge fluierul din noi, Din românii ce mai sunt, Fluier fără de mormânt, Fluier-Dor de Iancu sfânt... Referință Bibliografică: Doină pentru fluierul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355165_a_356494]
-
câștigul orb sub cruce Și de-acolo mai departe Până dincolo de moarte Lasă-l grijilor deșarte! Între stele și noroi Plânge fluierul din noi, Din românii ce mai sunt, Fluier fără de mormânt, Fluier-Dor de Iancu sfânt... Referință Bibliografică: Doină pentru fluierul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355165_a_356494]
-
Lucian MUREȘANU Motto: Colo jos, colo mai jos / Oi linoi, linoi, lar Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu cel frumos! / - Da la turmă cine-și umblă? / - Umblă-și Lariu, păcurariu, / C-on topor încolțurat, / C-on fluier înverigat. (Păcurarul sătul de oi, vechi colind popular ardelenesc) Cuvinte cheie: sătean, Ignat, sărbătoare, ritual, tradiție, animal, deusian, sanctificat, sacrificiu Keywords: villager, Ignat, celebration, ritual, tradition, animal sacrifice, glorified as a Saint, deusian Summary: Switched to Christianity, the ancient inhabitants
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sunt o frunză care cântă arbore-s ce vântu-nfruntă sunt un fluier ce doinește nor de toamnă-s ce plutește. am pe buze numai miere pentru cei ce-mi fac plăcere. floare-s dacă vreau pe ram sau hulub ce stă la geam. sunt sau fluture sau iarbă salcie sau pânză albă
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
strămoși parcurs c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar ,de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul de soc, Eu nu răspund ce scrie celălalt Cum furtuna de corabia eșuată la doc. Înfierbântat de poezie și de rază Versul mă aspiră spre zenit, Celălalt, viclean, îmi stă de pază, Din tâmple îmi scoate ce n-am gândit
NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355705_a_357034]
-
minunate, Știa, de la mai multe culte, Și-n timp ce bradu-mpodobea, Îi plăcea mult să le asculte Sau le cânta cu vocea-i blândă Ca de tenor și ne uimea Ce minunat părea Crăciunul Când tata lângă noi era! Cu fluierul sau muzicuța Ne-nsenina sufletu-apoi, Iar când vedea că ne-ntristează, Făcea, pe dată, haz de noi. Se bucura ca un copil De darurile de sub brad, Dar lacrimile-i curgeau râu, Așa cum mie-acum îmi cad... Își amintea de-ai lui părinți
CRĂCIUNUL CU TATA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368999_a_370328]
-
din ceruri ne-a retrimis peste mii de ani, ca mesageri, admirabili continuatori ai lui Orfeu: Gheorghe Zamfir, ca să redea magia naiului în lume și pe un alt mag, la alt colț al Daciei,Vasile Iovu, să readucă farmecul syndis-ului (fluierul din trestie cu șapte tuburi) acasă, în Basarabia. Pentru ca sunetele și unduirile lui fermecate să ne aline suferințele și să ne dea puterea de a supraviețui. La aniversarea a 65-a, palmaresul naistului Vasile Iovu, este impunător, impresionant, inegalabil. În
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
dădea prioritate instrumentelor rusești precum balalaica sau baianul. Datorită unei rezistențe puternice, din umbră, a unor mari patrioți precum Vasile Roșcovanu de la Școala de Muzică „Ștefan Neaga”, a lui Vasile Crăciun de la Institutul de Arte, a altor personalități, naiul, vioara, fluierul, acordeonul, clarinetul, țambalul și-au recăpătat statutul de instrumente naționale. Tamara GORINCIOI: Prin ce se explică faptul că nici la București nu există o clasă de nai ca la Chișinău? Vasile IOVU: Marele naist Gheorghe Zamfir și alți naiști ca
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
celor care și-au lăsat oasele sfinte în toți munții noștrii sacrii cu pădurile lor de argint... Ei, Urmașii Urmașilor lor nu au nici un drept de pădure? Nihil sine Deo! Ei, nu au dreptul la nici o cracă să -si faca fluiere, pentru a-si plânge de milă, ci doar la lemnul uscat pentru Cruci! Unii, și nu puțini, nici pe acela nu l-au apucat sărmanii... „Oare ce fel de monstru, se întreabă și ne întreabă Părintele Savatie Baștovoi, trebuie să
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
și Cernătescu Miron. Sava Nicolae, originar din Chișinău, stabilit din anul 2000 în Bistrița, este absolvent al Facultății de Clarinet, artist emerit al Republicii Moldova, inventator al taragotului de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Nicolae, originar din Chișinău, stabilit din anul 2000 în Bistrița, este absolvent al Facultății de Clarinet, artist emerit al Republicii Moldova, inventator al taragotului de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
emerit al Republicii Moldova, inventator al taragotului de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus, prun, salcâm
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
câtă răbdare! Se murmură brazii acolo pe munte, Trupul Lui, dezbrăcatul, arde în frig, Tăcerile mele sunt așa mărunte Și nu e nevoie să mi le strig... N-o să le spun niciodată-ajunge! De-acum și până la capătul zării, Rana din fluierul Lui dacă plânge Îmi picură-n suflet rășina-mpăcării. El nu ne-a fost, Crăișorul bolund, Nici nu-i cunosc suferința de-aproape, Dar știu că îmi place în ea să m-ascund, Cum se ascunde lumina sub pleoape. Aveți
PRIETENII MEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369399_a_370728]
-
DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368259_a_369588]
-
mi-s cărări întortocheate prin rutine de care-al meu destin tot timpul plin e . Și tot ce-apoi în versuri am descris a fost un vis . Doinesc plângând Doinesc plângând, din fiecare gând lacrimi amare-n suflet picurând. Și fluierul meu frânt a jale sună de când uitarea-n mine se răzbună cu àripi de neliniște zburând. Cu degete de dor, din când în când, te-aud la poarta viselor bătând pe când ale-amintirii cornuri sună, iar eu în a tristeței văgăună
A FOST UN VIS DOINESC PLÂNGÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370282_a_371611]
-
faptul că unii politicieni români pentru funcții și bani au trădat interesele poporului român din Ardeal. Avram Iancu s-a retras în sine după ce ausriecii l-au închis, batjocorit și pălmuit, preferând compania moților cinstiți, curați și săraci, cântând din fluier și pescuind. Din Petre ne spune că Avram Iancu era un pescar pasionat, lucru mai puțin cunoscut. Despre Mihai Eminescu autorul clujean a scris cinci studii exhaustive arătând rolul mesianic al Poetului Național în publicistica românească, nostalgia după „vârsta de
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUFLETUL IANCULUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 22 Martie 2015 Sufletul meu, de ce ești supărat? Cântecul din fluier se destramă, Pe Iancu l-au făcut descreierat, Nu mai băga nemernicii în seamă! Te dor în cerul tău ca un pumnal Cuvintele din gura lor murdară, Avram Iancu n-a fost criminal, „Nebunul” și-a iubit această Țară! Prin
SUFLETUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353426_a_354755]
-
la familie și la oi. Îl însoțea tovarășul său credincios, un câine ciobănesc, aciuit pe lângă el de mic. Ducea în spinare o traistă în care îndesase un dolman și două azime cât roata carului. Nu uitase nici pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era încălțat cu opinci noi să-i țină la drum, iar pe cap purta un clop ungurenesc ce îi
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
acum podișul. Cărările erau săltărețe ca jocul de copii, unele urcând, altele coborând. Asta îi pria, căci oboseala își pusese pecetea pe trup. Mintea și inima nu osteneau cu cât calea se scurta. Îmbărbătarea îi venea și din doinitul cu fluierul. Tot mai des făcea să răsune un cântec vechi despre Dunăre: “Dunăre, Dunăre,/ Drum fără pulbere,/ Drum fără făgaș,/ Inima-mi secași...”. Cât dura melodia, lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji, tăind cărări sărate pe chipul smead al omului. Animalul
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]