5,226 matches
-
spus: Vino repede! Fuga, grăbește-te, și a plecat cu pași mari. Am crezut că vrea să-mi arate ceva În mașină, dar când m-am urcat și ușile s-au Închis În urma mea am Înțeles. Frații călugări și infirmiera fluturau mâinile spre noi, iar mașina a pornit. M-a cuprins un fel de greață și eram paralizat de spaimă. Voiam să urlu, să-l strig pe frate meu, să spun: Opriți-vă, opriți-vă, dar nici nu m-am mișcat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poate ține seama în stricta noastră actualitate literară. Cârtitorii În drumul spre gară l-a întâlnit pe Alexe. Fuma cu umerii ridicați, cu mâna stângă adâncită în buzunarul pardesiului. De îndoitura cotului atârnau toartele unei sacoșe goale, din pânză, ce flutura din când în când. Femeia mai avea o jumătate de oră până la venirea trenului, autobuzul sosise nesperat de repede, de aceea Carmina i-a propus lui Alexe s-o însoțească la o cofetărie din zonă, să bea împreună o cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ori la a treia se răzvrăteau, simțeau nevoia să-și impună propriile idei, discuțiile se desfășurau uneori cu vocea ridicată, totul depindea de temperamentul fiecăruia, Alexe mereu imperturbabil, flegmatic, le respingea concluziile: Vacs albina, rostea cu voce joasă, sigură și flutura mâna, acela e un impostor, un impostor și atât e de transparentă lipsa lui de cultură și de ideal încât nici nu poate intra în discuție. Din pricina afirmațiilor lui, rostite cu mult aplomb, contrazicerile izbucneau în rafale. Alexe respingea categoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Carmina. Fana? întrerupse Sidonia tăcerea și roti țigara în suportul de alamă ca să-i curețe bine scrumul, își îngustă și mai mult ochii și mănunchiul de riduri să mută în jurul orbitelor, Fana s-a măritat, îi comunică sec și își flutură mâna a dispreț. Nu știu, nu mă întreba ce face sau ce este cu copchila asta. Își cuprinse brațele cu mâinile, se cocârjă în scaun, se legănă de câteva ori făcând să oscileze papucul, abia ținut pe vârful piciorului. Gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Pe urmă, când s-a urcat la volan, a dat o importanță deosebită manevrelor de întoarcere, nu a mai aruncat nici o privire către cei doi soți rămași în poartă, încă răvășiți de surpriză. Când au pornit, Sidonia și Carmina au fluturat către ei mâna. Ei au răspuns foarte stângaci și, până au cotit pe șoseaua principală, au rămas în poartă cu brațele fluturând. Carmina își aminti de un sfârșit de august, culegea cei câțiva maci crescuți pe marginea cărăruii din vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
către cei doi soți rămași în poartă, încă răvășiți de surpriză. Când au pornit, Sidonia și Carmina au fluturat către ei mâna. Ei au răspuns foarte stângaci și, până au cotit pe șoseaua principală, au rămas în poartă cu brațele fluturând. Carmina își aminti de un sfârșit de august, culegea cei câțiva maci crescuți pe marginea cărăruii din vie, știa că este un gest inutil, că florile roșii, cu mijlocul punctat de negru, se vor muia pe lujeri închinându-se către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce, te joci cu inima omului...Își imagină scena morții, se înduioșă și mai și, gata, gata să dea în lacrimi. Am nervii slăbiți azi, să fiu atent. În ușă dădu nas în nas cu șeful, care venea val vârtej fluturând o hârtie. Își opri o clipă privirea asupra înfofolitului Viorel Angelescu. Ați plecat? Da, gata, răspunse el gutural și ieși cu un nod în grumaz. O veni ea ziua când tovarășii șefi o să fie trași la răspundere. Un hipertensiv pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
uite chiar în fața ochilor lui, măi ce fler pot să am, că dacă nu staționam aici...Peste drum se clădea o casă. Erau cinci oameni acolo, zidari, băieți de treabă. Înțeleseseră cu toții cine era tipul când îl văzură apropiindu-se fluturându-și servieta burdușită, impunătoare, mai ales proprietarul care de mult se aștepta la așa ceva. Și dacă nu s-ar întârzia atâta cu făcutul actelor, de, așa când e să fii născut sub zodia racului. Viorel Angelescu se apropie cu pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
seamănă cu o despărțire, și-a spus îndurerată Carmina. Pe peron s-au sărutat sec, ca din obligație și în vreme ce trenul se putea în mișcare, el a rămas neclintit pe bordura peronului, privind spre fereastra compartimentului ei, cu poalele trenciului fluturând în adierea vântului, până când a știut că era imposibil să se mai vadă unul pe altul. Singură pe banchetă, atunci când trenul căpătă viteză, Carmina începu să creadă că se simțea bine. Se uita pe fereastră la peisajele arhicunoscute și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se uita pe fereastră, voia să-l vadă venind, parcând cu siguranță mașina lângă bordura trotuarului, coborând degajat, trântind portiera. Pentru o clipă privirea lui va cerne mulțimea de pe trotuare, pe urmă va porni către ușa ceainăriei. Poala hainei va flutura în mers. Mai târziu, după ce ajunsese la jumătatea ceștii de ceai, se gândi că poate doctorului nu-i mergea mașina și trebuia să vină pe jos. Minutele treceau grele, unul după altul, nu, nu, își spuse, ar fi ajuns oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
slăbuță, te suflă vântul, Carmina. Ea zâmbea și începea să cedeze, în copilărie existase același argument, dacă nu mănânci o să te sufle vântul și ea, pe jumătate încântată, pe jumătate speriată, se și vedea plutind prin aer înfrigurată, cu veșmintele fluturând și cum într-un târziu, vântul scăzând din intensitate o depunea pe un pământ străin de unde ea pornea imediat în goană să caute casa părintească, va alerga tot mai speriată, încolo și încoace și toate locurile din jurul ei îi vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în plin soare, doar în ideea de grup. Era toamnă, bătea foarte tare vântul. Cu fața ascunsă între gulerul hainei, aproape că s-a ciocnit de profesorul Alexe așa cum mergea cu ochii mai mult închiși din pricina prafului, cu poalele hainei fluturând, gata să se desprindă din butoniere. Ah, dumneavoastră, murmură Carmina și se lăsă trasă sub streașina unui magazin. El o privi și coama lui șatenă, încâlcită îi înmuie și bruma de rezistență resimțită. Avea nasul vinețiu, porii contractați de răceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dejun? — Atât cât am putut, zise Șam. — Bei o cafea? — Da, mulțumesc. — Pun de-o cafea proaspătă, spuse Eleanor, apucând cafetiera. — Vai, nu te deranja! o opri Șam. E foarte bună și asta. Îmi place cafeaua călâie, continuă el și flutură suplimentul de la Sentinel. Ați văzut chestia asta? — Ce-i aia? se minuna Eleanor. — Numărul de azi din Sentinel. Ați citit ce-a scris despre mine ticăloasa aia de Fanny Tarrant? Șam se așeza pe canapea, simți pe data că sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cu creta pe cerul albastru. Și totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri mobile, metereze și steaguri ce flutură-n bătaia vântului, plutind că fermecate prin văzduh. Am rămas cu această idee până peste câțiva ani, când m-am dus la grădiniță și am facut un desen cu fortărețele mele zburătoare, iar educatoarea a râs de mine și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nuferii - comori de galbeni între trestii; nuferii - potire plutitoare; vești de petala de cicoare; crizantema - floare de aur; orhidee - bijuterie de safir; lujerul unui crin; crizantemele rămân de veghe; valul subțire de floare; florile au gingășie de neprețuit. Despre fluturi: flutur mic cu rugină pe albăstrele aripioare; făptură săltăreață; aeroplanul visurilor mele; rai de fluturi albi; fluturii se scaldă în culorile florilor; fluturii torc în firele de iarbă; fluturi albi cum e omătul. Despre insecte: zbor subțire de gândac; stol bălai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lumină în aroma gutuilor. Grădinile sunt dulci. Copacii par de miere. Oglinzile lor se întorc spre pământ. Toamna, Vântul hoinărește de la un geam la altul. Iată clasa mea! Perdelele au împrumutat ceva din nostalgia toamnei. Par mari batiste de lumină fluturate în urma vacanței. Florile își înalță capetele triste spre cer. Și totuși, ce frumoase sunt în acest ultim ceas al verii!... Băncile par aliniate într-un marș vesel, în frunte cu catedra, spre tabla neagră, gătită pentru drum. Deodată în curtea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a făcut să tremure podoaba zdrențuită a porumbului și să se aplece crengile pline de roade a nucilor bătrâni. Ea s-a ivit pe culmi ca ,,Zână a melopeelor Spaima florilor și Doamna curcubitaceelor.” Toamna își continuă drumul mai departe fluturându-și haina iluzorie peste cărări pustiite, dealuri, câmpii și livezi. În grădini, de emoție florile se agită în straturi, legumele s-au copt, de furie floriisoarelui îi cad dinții de mizerie, iar buruienile îngrozite se îngălbenesc. Gâzele își încep fără
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ceartă, stai și le privești și vezi că una din ele câștigă și atunci izbucnește într-un strigăt de uimire. Dar acesta este un episod obișnuit din războiul necontenit al vieții. Și cum stai așa neclintit și privești, unde răcoroase flutură părul în vânt. Când te uiți spre munți, vezi cum soarele a mai coborât un pic spre apus. Se aude un fâșâit de aripi. Oare de unde? Uitându-te în sus, găsești răspunsul: sunt convoaie de păsări călătoare, care pleacă spre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ora plecării acestui tren, mă aflam tot la geam, ca acum. Îmi salutam ca și acum rudele. Trăiam acele momente dinaintea călătoriei când nu mai auzi ce ți se spune. Privirea Îmbrățișează grăbită forfota peronului și te pregătești să-ți fluturi batista Înainte de a-ți ocupa locul de lângă geam cumpărat din timp de la Agenție. Pentru că nu-ți place să riști lăsând totul pe ultima zi, sau, aș putea zice eu acum, pentru că era absolut necesar să mă Întorc cu acel tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai scrie Că te ia ăștia dracu' la ochi. 36. Ochii tuturor erau ațintiți asupra sa. Simțea acest lucru și căuta un gest prin care să le răsplătească așteptarea. Ce ar putea face? Să-și scoată pălăria sau să-și fluture un braț deasupra capului? Să le pună un disc cu Rubinstein cântând Chopin sau să sacrifice cele trei cartoane de Carmel pe care le mai avea În cămară? (Un vin pe care el l-a socotit mereu prea dulce, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sa. O deschidere care nu a ținut cine știe cât și care nici nu a dus prea departe. Cel puțin așa părea tuturor celor ce jucau șah În grădina lor după Tezele din iulie. Suta de lei pe care Grațian i-o fluturase puțin mai devreme pe sub nas era jumătate din drepturile de autor. Dacă apa ar fi țâșnit cu mai multă putere prin gura peștelui, ar mai fi primit o sută. Tot din partea primăriei. Așa Însă, slabe speranțe. La șaisprezece ani neîmpliniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
răspunse. Se Îndreptă spre poartă cu pași grăbiți. Se pregătea să iasă În stradă când se auzi strigat: Hei, domnu'! Se Întoarse: Bejan Îi făcea cu mâna din scaunul lui nichelat cu rotile. E cu acumulator, Îi strigă el mândru, fluturându-și În continuare mâna subțire ca pe un steguleț de 1 Mai. 20. Vine iarăși primăvara Peste câmpuri, peste plai Veselia umple țara C-a sosit Întâi de Mai O bună parte a vieții sale a fost ritmată de aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mâna. Mi-am dus mâinile căuș la gură, chiar dacă ea nu se afla atât de departe, și am așteptat cât să numeri până la trei. Clio Aames! Apoi am salutat din nou în felul acela vag. Clio, te iubesc! am strigat, fluturând neîncetat din mână. Avea deja un public restrâns când a început să lovească apa împotriva valurilor, dându-și jos masca și tubul de respirat cu o mână și cu cealaltă netezindu-și părul pe spate, într-o coadă udă, nelegată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
carton, l-am rupt la un capăt și l-am scuturat. Cheia mi-a căzut în palmă. Intru, am zis în fața ușii, surprins de claritatea și ascuțimea vocii mele în acea tăcere. Îmi simțeam măruntaiele ca pe niște benzi elastice, fluturând în vânt. Vezica îmi era apăsată de-un lichid încins, agitat. Intru. Descui ușa. Cheia țăcăni în yală. Am apăsat pe clanță și, încet, am împins ușa în lături. Tăcere. Ținând ciocanul ridicat lângă urechea dreaptă, pregătit să dobor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
vrei, zise John. O să pleci de la noi mâine, atunci? M-am sprijinit de mașina de lângă a mea. — Mda, de unde știți? — Te-am văzut întorcându-te cu fata aia azi. Am simțit că mă crispez. — Scuze, probabil că trebuia să... John flutură mâna în semn de nu-ți face probleme. Sper că nu te deranjează c-o spun. Ești prins într-o luptă, nu-i așa, băiete? Urmă o clipă de tăcere. — Da, am spus simplu. El încuviință. — Te-am citit de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]