1,549 matches
-
tonul unei discuții ca între bărbați, dacă Mirela lucrează undeva. Rafael îi răspunde pieziș: — Nu ți-am spus că stă acasă cu copilul? E un serviciu și ăsta, în definitiv. Ba mai serviciu decât acesta, nici că se poate. Se foiește pe scaun nea Petrică. Nu știe de glumă și nici nu-i arde, dar nu îndrăznește să obiecteze. Contrariat, mâhnit, se gândește probabil la lucruri pe care îi e imposibil să le spună, cum ar fi că și el, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
În prealabil, Rachel și cu mine ne Întărisem cu o dușcă, iar când am intrat În creșă (singura Încăpere, afară de sala de gimnastică, În care am fi putut Încăpea cu toții), am constatat că se adunaseră deja destui participanți, care se foiau neliniștiți pe scaune de parcă ar fi fost copii mici, sub privirile de balaur ale Lindei. Instructorii de aerobic nu se prea pricep să stea locului În timpul unei reuniuni. Linda pusese strategic o masă la capătul cel mai Îndepărtat al camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nu-i, ai putea da serios de dracu’. Te-a prins Linda cu fata aia, Naomi? Derek aruncă o scurtă privire jenată În direcția mea. — Nu-ți face griji pentru Sam, zise Lou. Tu răspunde-mi la Întrebare. El se foi pe bancă, Întreaga sa degajare pierind fără urmă. Lou Îl transformase Într-un puști de școală generală, pe care maică-sa tocmai l-a prins fumând În dormitor. Își vârî mâinile În buzunare și Își plecă ochii. O pală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
către soții Ashley. — O, e Încântător, spuse Betty fericită. Și atât de neobișnuit! Deși, numai Dumnezeu știe unde ai putea atârna așa ceva, dacă nu ai la dispoziție atât de mult spațiu ca aici, adăugă zâmbindu-mi. Lângă ea, Jim se foi. — Nu ziceai ceva de cina de diseară, Felice? Întrebă el pe neașteptate. Poate că Sam ar vrea să ni se alăture și putem discuta despre toate atunci. Felice Îmi expedie o privire severă. Nici nu se punea problema să refuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
casa asta: cum aș putea oare să-i cer unui om respectabil s-o Împartă cu mine? Iar tu ești un om foarte respectabil. Nu cred că ne-am potrivi În privința modului În care ne petrecem timpul liber. El se foi puțin. — Păi, da. Așa este. Cred că ar trebui pur și simplu să uităm... toată Întâmplarea. În definitiv, n-a fost cine știe ce. Dacă privim lucrurile În ansamblu... Acestă remarcă Îi pecetluise soarta. De altfel, am observat că nu făcea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
magazine de îmbrăcăminte, iar materialele și croiala erau de asemenea franțuzești și italienești. Zeci de negustori ambulanți te zăpăceau cu strigăte, oferindu-ți tot ce puteai dori, de la papiote de ață și nasturi, până la mirodenii și cărți. Pe când ei se foiau zgomotoși și obraznici, țăranii stăteau alături, tăcuți și modești. Nu se tocmeau niciodată la preț, nici n-aveai de ce te tocmi, prețurile erau și așa foarte mici. Din piața de pește, mirosul se revărsa peste cartierul din jur, iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și ceva despre Italia. Poate că acolo se poate trăi mai ușor.” Sorin, care între timp ațipise, s-a trezit brusc la cuvântul Italia. „Ah, Italia, asta e altă poveste”, s-a însuflețit tata. Ochii îi străluceau. Sorin s-a foit nerăbdător în fotoliu. „Da, toate bune, fraților”, a deschis el vorba. „Dar pisicuțele, cum sunt pisicuțele în Italia, îți lasă gura apă după ele ori ba?” Ce a urmat, nu-mi mai aduc aminte exact. Hohote de râs și multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Năo há duas sem três, ambele corespunzând, la origine, proverbului „O nenorocire nu vine niciodată singură”, sensul lor fiind ulterior extins și la alte situații nu neapărat negative; Às três é de vez, Însemnând „A treia Încercare reușește”; și Três foi a conta que Deus fez, „Trei a fost socoteala lui Dumnezeu”, aceasta Însemnând că numărul trei este numărul perfect, credința populară avându-și originea În conceptul religios al Sfintei Treimi. (n.t.) 6. În portugheză funcția de „ofițer al stării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a sosit boala și l-a luat la ea, îl târâie în adâncurile sale insondabile. Înghit repede și restul de cafea și plec de acolo în fugă, ajung într-un suflet înapoi în salon, Udi încă doarme, însă prizonierul se foiește în patul său, hai, fii bună, eliberează-mă, îmi șoptește el cu o voce guturală, iar eu spun, nu pot, cum să te eliberez, dar el îmi răspunde, știu că poți, polițistul ți-a dat cheile, iar eu jur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dar în clipa în care o găsesc, mă opresc, deoarece casa mea este goală, veștile cele bune vor trebui să mai aștepte, iar între timp, eu sunt nevoită să rămân doar cu cele rele, cu bărbatul acesta străin care se foiește fără astâmpăr pe pat, asemenea unui invalid căzut la pământ, exact ca Udi în dimineața aceea. Dă-mi mâna, îmi cere el, eu îmi întind mâinile pentru a-l ajuta să se ridice, dar mă trage cu putere spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
groază să-l aud pe prietenul meu vorbind. Nu vreau să-l văd deschizându-și sufletul în fața tuturor acestor oameni. E înspăimântător să-l ascult pe Davey confesându-se în felul acesta. Mă simt foarte jenată și încep să mă foiesc pe scaunul de plastic, încrucișându-mi picioarele la fiecare cinci secunde. Nici măcar acest lucru, care-mi dă prilejul să-mi admir minunatele ghete, nu mă ajută să mă eliberez de tensiunea îngrozitoare pe care o simt în tot corpul. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
graseieze. Deci nu era total nebun. Am intrat într-o cameră imensă, cu mobilier negru și oglinzi dreptunghiulare, lungi, pe fiecare perete. Abis-Uican a introdus o casetă într-un casetefon portabil și a șoptit: Mussorgski, Tablouri într-o expoziție. Se foia prin cameră din ce în ce mai degajat. A scos din frigider o sticlă neagră de Johnny Walker și a umplut până la jumătate două pahare. În fiecare a răsturnat apoi trei cuburi de gheață. Mi-a înmânat un pahar, iar el s-a tolănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
suspendat și dintotdeauna defect, pluteau aburii înăbușitori, cu iz de lipie crudă și mucegăită, de la patiseria învecinată cu care prietenul lor împărțea același spațiu melancolic și sordid și care își vindea ieftin doritorilor puțina producția curentă, adică foi de plăcintă, foi waffé și cornete de înghețată, pe un gemuleț deschis, în partea opusă a fundației clădirii, direct în stradă. Cu pași siguri, trădând o îndelungată obișnuință, pe chiorâtelea (Bossul devenise agasant de calic și de hapsân, acumulând o serie de restanțe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în casă, intonează colinde și apoi așteaptă ceea ce de fapt da farmecul acestui străvechi obicei - așteaptă răsplătirea gazdei care poate constă în fructe,colăci, bomboane, bani etc. Tot în Ajunul Crăciunului există obiceiul că oamenii să pună la fereastra 12 foite de ceapă - care reprezintă cele 12 luni ale anului, le presară cu sare și așteaptă apoi să vadă ce se întâmplă. Dacă după o saptămână se poate observa că foitele conțin apă atunci luna respectivă va ploua, iar dacă nu
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
m-am gândit că n-ar fi rău să încerc să cunosc cât mai bine creatura aceasta. Nu se știe ce descoperire, ce amănunt nesemnificativ în aparență poate să ne ajute la o eventuală deplasare a acestuia. ― Știu, zise ea foindu-se pe fotoliu. Ce-ai descoperit? ― Se pare că dispune de un înveliș format din proteine polizaharide. Cel puțin aceasta este extrapolarea mea. Este dificil de afirmat ceva în absența unui eșantion de analize. Or, îți este bine cunoscut faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
țeava să fie din ce în ce mai îngustă. Poate că în graba de a scăpa, creatura s-o fi înțepenit pe undeva. Ar fi mult mai simplu. ― Cum este? întrebă Ash. ― Nu prea bine, răspunse Dallas, glasul fiindu-i îngânat de ecou. (Se foia să-și găsească poziția corectă.) E cam cât să nu te simți bine! Își aprinse lanterna, pipăi după emițătorul miniatural. Văzu o conductă sumbră și goală, ușor înclinată. Panta se va accentua, știa acest lucru. Va avea un etaj întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să am o moarte ușoară și fără suferință oricare ar fi alternativele. ― N-am ajuns încă acolo. Lambert deschise palma. Trei capsule. Ripley le recunoscu instantaneu. Culoare roșie, marcate cu două oase încrucișate și cu un craniu. Cianură. Ripley se foia pe scaun. ― Ți-am spus că n-am ajuns încă acolo! Ai fost amăgită de vorbele lui Ash. A afirmat că este singurul care poate să-i vină de hac bestiei. Dar e singurul deconectat și neputincios! Noi ― nu! Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Tilică s-a simțit lovit ca de un ciocan în cap, s-a îngălbenit când a auzit ce cameră li se oferă, dar nu s-a pierdut cu firea. Scoate din portmoneu un Vlaicu de 50 de lei și-l foiește să-l observe doamna recepționeră, dar gestul și hârtia n-o atrag. Domnul Tilică retrage ispita și scoate la bătaie un Caragiale de 100 de lei. Doamna vede, dar nici această ispită n-o atrage. I se adresează domnului Tilică
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
lume” care ordonează și oferă sens unui mod de viață - pe scurt, un sistem ce are toate aparențele unei religii. În acest sens, primarul din Chicago a pornit acum cîteva zile, din considerente ecologico-vegetariene, un război sfînt împotriva pateului de foie gras. în unele sate din Franța, vegetarianismul și ecologismul au fuzionat mai demult în viziuni milenariste. În anii ’60, Baudrillard considera corpul „cel mai frumos obiect de consum”. În prezent, acesta a devenit mai degrabă un obiect religios în care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fiecare an tot Circul de Stat. Sala aceea mare, cu bănci abrupte, cu arena circulară, deasupra căreia se balansau tot felul de trapeze nichelate, de funii și plase, se umplea de părinți și copii. Cei micuți, din ciclul primar, se foiau de colo-colo, umblau la reflectoarele masive, de metal, cu discuri verzi, galbene, roșii și albastre care se puteau roti în fața farului puternic, iar cei mai mari se grupau pe clase și vorbeau la nesfârșit. Noi, cei care terminaserăm cu școala
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
spitalul Colentina, unde totul era atât de concret și de indiferent în același timp încît parcă visam. În curte, printre pavilioanele cu verande însorite, semănând cu niște galioane fără catarge, se înălțau castani și plopi bătrâni. Pe băncile de sub ei foiau, în acea zi de vizită, bolnavi în halate grena și bleumarin. Unii erau dărâmați bine, verzui la față, dar alții, mai ales câteva fete cu părul lucios și buclat, arătau atât de bine, încît te întrebai de ce boală ar putea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să vedem pe pământ. Priveam un sat risipit între măslini și vedeam biserica lui veche cu clopotniță acoperită: cu tablă și pe tabla încinsă vedeam dormind ghemuită o pisică, și vedeam și puricele ieșind pentru o clipă din sprânceana pisicii, foindu-se lângă ureche, unde pisica avea părul rar și cenușiu, și dispărând apoi în blănița de pe cap. Priveam în altă parte o popicărie în plin soare și deslușeam până și firișoarele de tutun ars care se scurgeau din luleaua ciocnită
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi vrut. "Egor, o iubesc pe Ester!" - i-am spus în șoaptă, apăsat. Dar el părea să nu fi auzit nimic. A mai tăcut o vreme, privind joaca lui Marcel, și-apoi a repetat: Da, Călăuză și Paznic." M-am foit mult în pat până să adorm. Cu mâna sub pernă, pipăiam concavitatea scoicii, dulce ca mătasea. Simțeam cu vârful degetului zgârieturile labirintice. Până la urmă am ajuns să le și văd, acolo în întuneric, cu pielea de pe degete, de parcă le-aș
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vieții că întovărășește dezastrele - și focul, și cutremurul, și războiul, și holera, și destrămarea țării... Amintirea acelei seri în grădina din Fântâna Blanduziei, când, proaspăt întors de pe frontul balcanic, din iadul holericilor, datorită promptei intervenții a amicului Jean Athanasiu, mă foisem pe scaun toată seara, fără să aud niciun cuplet, fără să mă bucur de crenvurștii și de cornurile calde, de simplitatea petrecerii populare. Biata Sophie, avea și ea dreptate în unele reproșuri ! După ce că nu găsiserăm masă liberă decât în acest
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Nu aș putea să profit de lipsa deranjantă a oricărui martor, ca să casc cu poftă și să mă întind. Nu aș căuta apoi, grijuliu, în toate buzunarele cutiuța plată de Fructines Vichy, traitement rationnel de la constipation, migraines, dyspepsies, maladies du foie, de l’estomac, de l’intestin, iat-o, în fine ! Bine cunoscutul gust dulce acrișor pe limbă, un oftat de destindere și plăcere, cerul liniștitor albastru de afară, pe sub fâșiile de vată ale norilor albi, un vânticel neașteptat - slavă Domnului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]