1,316 matches
-
MORARU, Sergiu (10.X.1946, Obreja Veche - Bălți - 21.V.1996, Chișinău), folclorist. Este fiul lui Gheorghe Moraru, țăran. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1969) și a fost colaborator la Muzeul Republican de Literatură (1986-1990). Din 1971 e aspirant la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Chișinău, 1989; De urat v-am mai ura, Chișinău, 1991 (în colaborare cu Nicolae Băieșu); Vasile Lupu în folclor și literatură, Chișinău, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău 1993; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Lupu în folclor și literatură, Chișinău, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău 1993; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 327-328; Datcu, Dicț. etnolog., II, 93-94. Gr.B.
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
BUMBAC, Vasile (7.II.1837, Costâna, j. Suceava - 27.II. 1918, Suceava), poet și folclorist. Este fiul lui Ion Bumbac, țăran, și fratele lui Ion Bumbac, autor de versuri. A început liceul la Cernăuți, dar, din cauza atitudinii politice, este nevoit să-și termine studiile liceale la Blaj (1862). La Cernăuți a fost elevul lui Aron
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
, Octavian (20.X.1919, Crăiești, j. Galați - 11.IX.1978, Bochum, Germania), folclorist și etnograf. Fiu al unei familii de țărani, B. a făcut studii de litere și filosofie la Universitatea din București, luându-și licența în litere (1947) și în filosofie (1948), cu tezele Filosofia istorică a lui T. L. Maiorescu și
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
precum și numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI: Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie, Wiesbaden
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
, Maria (15.IV.1812, Iași - 11.II.1886, Iași), traducătoare. Fiică a șătrarului Ioan Isăcescu, B. a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1831 se căsătorește cu vornicul Teodor Burada. Mamă a folcloristului Teodor T. Burada, ea este prima femeie din Moldova care traduce piese de teatru. În 1847 tălmăcește melodrama în patru acte Clopotarul de la Sf. Pavel de J. Bouchardy (o traducere anterioară a acestei piese, datorată lui Petre Teulescu, apăruse la
BURADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285953_a_287282]
-
privileghist” în Moldova. Cu soția sa, Maria Burada, deschide, în 1831, școli în Iași, organizează concerte de muzică clasică, acordă sprijin artiștilor. În iulie 1848, și-a scris memoriile și sfaturile morale adresate fiilor săi, unul dintre aceștia fiind viitorul folclorist Teodor T. Burada. În aceste însemnări, rămase în pagini de revistă sau chiar în manuscris, vornicul istorisește cu talent întâmplările din călătorie, spre învățătură și cunoaștere. Povestirea are savoarea vechilor cronici, iar stilul este adesea oral, sfătos sau cu intonație
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
BURADA, Teodor T. (3.X.1839, Iași - 17.II.1923, Iași), folclorist, etnograf, muzicolog, istoric al teatrului și memorialist. Cărturar de formație enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, B. a moștenit de la tatăl său, Teodor Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memorialist, iar de la mama sa Maria (n.
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
prin țară, el a sesizat diferențele regionale dintre producțiile folclorice. O călătorie în Dobrogea (1880) este prima cercetare folclorică de tip monografic, care prezintă speciile populare în versuri (colinde, descântece, bocete, balade etc.) în cadru istoric, geografic și etnografic. Pe folclorist nu l-a preocupat în primul rând valoarea literară a materialului cules, ci mai degrabă vechimea lui, iar alteori noutatea tematică. În căutare de urme istorice din trecut, își începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică și Asia
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Oprișan, București, 2003. Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare al Rusiei, Iași, 1853 (în colaborare cu Constantin și Mihail Burada). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 144; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe toate
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
vreme sub pseudonimul Interim - căci, inițial, îi „ținea locul” lui Gheorghe Tomozei), interviurile (luate, de obicei, de Carmen Chihaia, Viorica Rusu, Cristina Modreanu, Diana Popescu), cronica edițiilor (Teodor Vârgolici) și cea literară (Daniel Cristea-Enache), articolele și cronicile de sau despre folcloriști (Nicolae Constantinescu, Iordan Datcu, Al. Dobre), cele pe teme filosofice (Ion Ianoși, Costică Brădățan, al doilea și autorul unui Jurnal al lui Isaac Bernstein), cronica plastică (ținută de Cornel Radu Constantinescu), cronicile teatrale (Ionela Liță, apoi Saviana Stănescu și Cristina
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
, Grigore C. (4.V.1940, Budineț, j. Storojineț, Ucraina - 17.XI.2004, Cernăuți), poet, istoric literar și folclorist. Este fiul Mariei (n. Gheorghian) și a lui Constantin Bostan, țărani. Tatăl, Constantin Bostan, a murit în timpul luptelor de la Cotul Donului. B. învață în comuna natală, apoi la Cireș și la Cernăuți, unde va absolvi secția de filologie română a
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
unei călătorii din tinerețe este De la Thule la Taprobana (1969), în care apar și imagini ale fiordurilor Norvegiei, ale fumegoaselor teritorii islandeze, ale mărilor nordice sau descrieri fugitive ale deșertului și mănăstirilor arabe, ale monumentelor Indiei ș.a. Cu veleități de folclorist și etnolog, B. abordează unele aspecte ale culturii populare în câteva lucrări, dintre care în volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în cultura universală
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează o scrisoare de la Artur Gorovei, director al revistei de folclor „Șezătoarea”, în care se propune organizarea unei „asociații a tuturor folcloriștilor din țară”, menită să culeagă și să publice materiale folclorice. Alături de speciile folclorice publicate, B. își deschide porțile și spre literatura cultă: se reproduc, astfel, povestea lui Ion Creangă Inul și cămeșa, schița Odată de Emil Gârleanu. Mai colaborează Vasile
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
, Iuliu (3.XI.1864, Hordou, azi George Coșbuc, j. Bistrița-Năsăud - 21.VII.1929, Bistrița), folclorist. A făcut studii secundare la Năsăud și a fost învățător la Hordou. A colaborat la „Arhiva someșană”, „Epoca”, „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
B. devenind tot mai mult o publicație oficioasă. În decembrie 1938, din inițiativa redacției, apare primul caiet al revistei literar-culturale „Bugeacul copiilor” (director Dragomir Petrescu), dar mărturii despre activitatea ulterioară a acestuia lipsesc. Numărul triplu din ianuarie-martie 1939 este dedicat folcloristului Artur Gorovei, iar numărul dublu din septembrie-octombrie 1939, lui Al. Macedonski. După 28 iunie 1940 redacția și o parte dintre colaboratori se refugiază la București. În această perioadă aici publică versuri, proză și publicistică A. G. Stino, Sergiu Matei Nica, A
BUGEACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
BUD, Tit (24.XII.1846, Sat-Șugatag, j. Maramureș - 19.VIII.1917), folclorist. Provenit dintr-o familie de clerici, B. îmbrățișează, la rându-i, cariera preoțească, după studii la Ungvar, Beiuș și Gherla. Timp de patru ani este capelan în Ieud, apoi avansat la Episcopia din Gherla, unde i se încredințează diverse funcții
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1969-1977), a fost membru supleant (1969-1979), apoi membru plin (1979-1989) al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Pe lângă critica și istoria literară, B. s-a manifestat și ca poet, prozator, folclorist și publicist. A debutat editorial cu studiul Influențe folclorice în poezia noastră actuală (1955). În ipostaza de cronicar literar, nu are preferințe pentru un anumit gen de scrieri, dovedindu-se receptiv atât la poezia lirică, roman și nuvelă, piese de
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
BĂRBULESCU, Corneliu (3.V.1913, București), folclorist și traducător. Este fiu de preot. Face studii universitare de litere și filosofie la București (1933-1938), unde i-a fost elev lui N. Cartojan. A fost, succesiv, bibliotecar la Facultatea de Litere și Filosofie (1936-1938), profesor secundar (din 1941) în
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
BĂIEȘU, Nicolae (24.VI.1934, Caracușenii Vechi, j. Edineț), folclorist. Este fiul Eugeniei (n. Lipceanschi) și al lui Mihail Băieșu, țărani. A absolvit Școala Pedagogică din Soroca (1955) și a făcut studii superioare la Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1956-1960) și la Universitatea de Stat
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
, Elie (1845, Crasna, j. Vaslui - 1912, București), folclorist. După școala primară și seminarul absolvit la Huși, urmează Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană), Școala Normală de la Trei Ierarhi, iar după 1875, Facultatea de Litere la București. A fost institutor la Iași, timp în care i-a cunoscut pe
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
BĂLĂȘEL, Teodor (7.XI.1869, Bogdănești, j. Vâlcea - 30.I.1941, Ștefănești, j. Vâlcea), folclorist. După ce a urmat cursurile Seminarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învățător (din 1889), diacon (din 1892) și preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N.
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N. Popescu, C. Ciobanu-Plenița, I. I. Buligan-Delagorj și Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărășiei folcloriștilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc”. Având șansa de a locui într-o bogată zonă folclorică, în apropiere de Valea Mamului (lângă Drăgășani), loc vestit pentru lăutarii mămuleni, organizați și în „bande”, care au existat
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
, Mihail (pseudonim al lui Moritz Cahana; 1867, Hârlău - 28.IX.1933, București), folclorist, traducător și publicist. Descendent al unei familii de negustori, C. și-a început instrucția în orașul natal și a desăvârșit-o, probabil, la Iași, unde pare să fi urmat cursurile gimnaziale și ale unei facultăți, devenind în cele din urmă
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]