49,094 matches
-
cazul în care bunul care face obiectul aportului în natură a fost adus în folosința societății, în doctrină se consideră că raporturile dintre asociat și societate sunt guvernate de regulile referitoare la uzufruct. Întrucât societatea dobândește numai un drept de folosință, asociatul rămâne proprietarul bunului și în această calitate, la dizolvarea societății, are dreptul la restituirea bunului. Aportul în natură poate avea ca obiect și bunuri mobile necorporale, cum sunt: creanțele, brevetele de invenții, mărcile etc. Aportul de creanțe se consideră
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
inițierea unor măsuri în domeniul dezvoltării resurselor umane, ca și în domeniul educației și formării profesionale; d) întărirea colaborării între autoritățile naționale și cele locale pentru punerea în aplicare a strategiei naționale pentru îmbunătățirea situației romilor; e) sprijinirea dării în folosința a celor două tronsoane de rute naționale: DN 1 și DN 2; f) susținerea continuă a societății civile pentru dezvoltarea unor parteneriate durabile între ONGuri și autoritățile locale; g) susținerea inițiativei europene pentru democrație și drepturile omului; h) susținerea dezvoltării
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință din clădire (cu specificarea adresei și a poziției apartamentului, sau spațiu-lui) se atașează, în original sau în copie legalizată: înscrisul care atestă dreptul de proprietate sau de concesiune ori, după caz, de folosință a terenului; contractul de construire sau, după caz, de vânzare-cumpărare a apartamentelor care fac parte din clădire; după caz, procesul-verbal de predare-primire a apartamentului; planșele sau schițele de identificare, prin localizare și suprafață a fiecărui spațiu sau apartament din alcătuirea
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
dintr-un titlu (indicând numărul ei și numele localității în care este situat imobilul) și 3 părți. A. Partea întâi, referitoare la descrierea imobilelor, cuprinde: (a) numărul de ordine și cel cadastral al fiecărui imobil; (b) suprafața terenului, categoria de folosință și, după caz, construcțiile; (c) amplasamentul și vecinătățile; (d) valoarea impozabilă. B. Partea a doua, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, cuprinde: (a) numele proprietarului; (b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II - a cărții funciare, cu privire la înscrierile făcute. C. Partea a treia, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate și sarcini, va cuprinde: ( a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosință, abitație, servituțile în sarcina fondului aservit, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; b) faptele juridice, drepturile personale, sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
lucrării; controlul personalului angajat de asociație pentru curățenie, pentru încărcarea și evacuarea gunoiului menajer etc. cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale, iar în caz de încălcare a acestor obligații, sesizarea comitetului executiv; efectuarea de verificări în vederea înlăturării defecțiunilor apărute la instalațiile de folosință comună și a eliminării pierderilor; înștiințarea proprietarului apartamentului sau spațiului aflate într-o asemenea situație, asupra obligației de remediere a acestora <footnote A se vedea articolul 22, litera (j) din Norma metodologica din 2 aprilie 2003, așa cum a fost modificat
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
cu angajatul în termen de 90 de zile de la această dată. Angajații permanenți care au realizat și alte venituri de natura celor care se globalizează (venituri din salarii, altele decât cele de la funcția de bază, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor) sunt obligați să înștiințeze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea. Prin angajați permanenți se înțelege persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal și-au
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
a anului următor celui pentru care se face regularizarea impozitului Angajații permanenți care au realizat și alte venituri de natura celor care se globalizează (venituri din salarii, altele decât cele de la funcția debază, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor) sunt obligați să înștiințeze în scris angajatorul despre acest fapt. Sunt angajați permanenți, în sensul ordonanței, personele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal și-au desfășurat activitatea la un singur angajator. Până în ultima zi a lunii februarie
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
veniturile din salarii realizate pe teritoriul României la funcția de bază; b) de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor, precum și în alte situații apărute în aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal. 2.Deducerile personale de bază se acordă contribuabilului, automat, pentru fiecare lună a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârșitul anului, potrivit pct. 18, după caz
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
bugetul de venituri și cheltuieli al asociației; să anunțe, în scris, numele persoanelor care locuiesc temporar în condominiu, în condițiile prevăzute de Norma metodologică din 2 aprilie 2003; să semnaleze în timp util orice problemă care apare la instalațiile de folosință comună; să respecte regulamentul intern al asociației, cu privire la normele de conviețuire socială, să anunțe comitetul executiv despre intenția de a schimba destinația proprietății individuale cerând acordul în scris și să prezinte, în copie, toate documentele necesare desfășurării activității propuse, în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
indiferent de modul de înregistrare a consumului de energie termică și de sursa de agent termic, se repartizează proporțional cu suprafața utilă definită în cartea tehnică a clădirii și înscrisă în actul de proprietate, iar pentru încălzirea spațiilor aflate în folosință comună (casa scării, culoare, uscătorii, spălătorii, holuri etc.), se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză care îi revine fiecărui proprietar, așa cum este aceasta înscrisă în actul de proprietate, sau cum a fost recalculată conform prevederilor articolului 45. Asociațiile de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
existenței acesteia; (b) neasigurarea de către asociația de proprietari a tuturor activităților edilitar-gospodărești, precum și a funcționării în bune condiții a instalațiilor clădirii; c) neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreținere, reparații sau înlocuire a elementelor de construcții și instalații aflate în folosința exclusivă a acestuia, dacă aceasta este de natură să aducă prejudicii celorlalți proprietari sau chiriași; (d) schimbarea de către proprietar sau chiriaș a destinației locuinței, fără autorizațiile și aprobările legale; (e) încheierea de către notarul public a unui act de înstrăinare cu
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de zile de la înregistrarea cererii respective, dacă, prin lege, nu se prevede un alt termen. Pentru exercitarea acțiunii de contencios administrativ trebuie îndeplinite cumulativ o serie de condiții: a) calitatea reclamantului (pot fi reclamanți persoanele fizice care au capacitate de folosință, capacitate de exercițiu și capacitate procesuală, precum și persoanele juridice constituite conform prevederilor legale); b) subiectele ce pot fi acționate în justiție (întrucât obiect al acțiunii în contencios administrativ îl constituie actele de autoritate ale autorităților publice, pot fi acționați în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
parte în cotă-parte egală din fiecare dintre acestea; b) toate instalațiile sanitare și de încălzire individuale, racordate la punctele de distribuție ale apartamentului sau spațiului cu altă destinație decât cea de locuință, prin teul/cotul aferent instalațiilor condominiului, aflate în folosință comună, care reprezintă și locul unde se face delimitarea/separarea din punct de vedere al proprietății a instalațiilor; proprietate comună - toate părțile dintr-un condominiu care nu se află în proprietate individuală și care sunt destinate folosirii în comun de către
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
fi utilizate în comun de proprietari. Proprietatea comună este indivizibilă și este deținută de proprietarii apartamentelor sau spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, conform cotelor-părți din proprietatea comună. Proprietatea comună include: a) toate părțile proprietății care sunt în folosință comună, ca de exemplu: terenul pe care este construită cladirea, curtea inclusă, fundația, structura de rezistență, acoperișul, terasele, coșurile de fum, scările, holurile, pivnițele, subsolurile, casa scării, spălătoriile, uscătoriile, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apă, ascensoarele; b) toate instalațiile condominiului
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de exemplu: terenul pe care este construită cladirea, curtea inclusă, fundația, structura de rezistență, acoperișul, terasele, coșurile de fum, scările, holurile, pivnițele, subsolurile, casa scării, spălătoriile, uscătoriile, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apă, ascensoarele; b) toate instalațiile condominiului aflate în folosință comună, cu care este înzestrată clădirea, ca de exemplu: conductele de apă caldă și de încălzire care trec prin proprietatea comună și la care pot fi racordate instalațiile individuale de încălzire și de apă caldă prin punctele de distribuție din
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
fiecărui apartament; b. proporțional cu suprafața utilă (S.U.) definită în cartea tehnică a clădirii și înscrisă în actul de proprietate; c. proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză care revine fiecărui proprietar din proprietatea comună, în cazul spațiilor aflate în folosință comună; d. se face media între suprafața echivalentă termic și suprafața utilă. 17. Pot fi atestate ca administratori de condominii: a. orice persoane, pe baza unei cereri adresate asociației de proprietari; b. persoanele care au capacitate deplină de exercițiu; c
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca fiind extrem de costisitor, dacă nu chiar nepermis, având în vedere că ar încălca proprietatea privată. În satul devălmaș însă nu exista proprietate privată, ci cel mult un drept de folosință îndelungată. Exista un acord comun, general acceptat, că deciziile colective primează asupra intereselor private. Internalizarea acestei norme făcea ca sătenii să nu opună o rezistență mare redistribuirii terenurilor. În plus, după cum am spus, redistribuirea avea loc după ce se strângea o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
își bazează acest drept pe contribuția lor în muncă încă din copilărie. Ca urmare, tatăl are obligația să păstreze întreg terenul care revine gospodăriei și să-l vândă doar cu acordul copiilor. Și în acest caz, al trecerii terenului în folosința copiilor, funcționa mai degrabă „sistemul juridic” obștesc, bazat pe un capital social destul de dezvoltat, în sensul în care nu se întocmeau acte oficiale conform Codului civil, ci se apela la simpla înțelegere. Actele oficiale se realizau în cazurile în care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu patternuri decizionale și comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse ale fiecărui obștean în parte. Din păcate, problema sistemelor de resurse din satele devălmașe nu a constat în nerespectarea regulilor de plafonare a drepturilor de folosință. Date fiind condițiile demografice și tehnice, simpla nerespectare a acestor reguli nu ar fi însemnat o tragedie pentru sistemele de resurse deoarece în continuare acestea erau infinite în raport cu numărul locuitorilor și cu capacitățile lor tehnice. Problema aglomerării sistemelor de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
constitutiv al cooperativei de credit. Încheierea de convenții cu persoane juridice pentru acordarea creditelor de consum În vederea acordării creditelor de consum cooperativele de credit pot încheia cu alte societăți comerciale care au ca obiect de activitate comercializarea unor bunuri de folosință îndelungată, convenții care să aibă drept obiect achiziționarea de către membrii cooperatori a unor astfel de bunuri. Derularea operațiunilor de acordare a creditelor pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată între cooperativa de credit care acordă creditul și societatea comercială care
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
societăți comerciale care au ca obiect de activitate comercializarea unor bunuri de folosință îndelungată, convenții care să aibă drept obiect achiziționarea de către membrii cooperatori a unor astfel de bunuri. Derularea operațiunilor de acordare a creditelor pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată între cooperativa de credit care acordă creditul și societatea comercială care comercializează bunuri de folosință îndelungată se va face astfel: 1. În cazul societății comerciale Se va deschide la cooperativa de credit un cont curent prin care va derula
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]