1,003 matches
-
vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice și de scriere. Operațiile de învățare a instrumentelor dezvoltării intelectuale gândire, inteligentă, memorie etc. trebuie să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului prin învățarea citirii și scrierii. Într-o măsură decisivă aproape totul depinde de capacitatea subiectului de a pronunța sunetele, de a le auzi și mai ales de a-și reprezenta component sonoră a cuvântului, adică să perceapă corect fiecare fonem și să-l poată diferenția de cele alăturate. În cazul în care copilul cu deficiențe de auz va întâmpina dificultăți extrem de greu de compensat prin alte mijloace iar deficiența se va răsfrânge negativ și în însușirea scris cititului. Se cere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
A prelucra strategiile de soluționare. * A face vizibilă trecerea timpului. Aceste noțiuni intervin și sunt utile în vorbirea și învățarea spontană. De multe ori intervențiile repetate asupra unor stimuli slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări stereotipe vechi, având reticențe și mișcări neașteptate, la nivel de alertă pentru acțiuni noi, feluri de mâncare inedite, memorări de cuvinte după imagini, diferențieri de imagini pe jetoane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări stereotipe vechi, având reticențe și mișcări neașteptate, la nivel de alertă pentru acțiuni noi, feluri de mâncare inedite, memorări de cuvinte după imagini, diferențieri de imagini pe jetoane etc. Toate aspectele metodice la care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Ea are o preocupare complexă, asupra întregii personalități a logopatului, căci limbajul, ca adjuvant al gândirii, o ajută să se precizeze și cristalizeze în forme concrete. În consecință, dacă modalitatea de exprimare a limbajului limba ca sistem verbal de semne, foneme, cuvinte, fraze, este tulburată, întreaga personalitate a logopatului este stânjenită în dezvoltarea sa. Vârsta în care are loc cristalizarea masivă a personalității este pubertatea. Vom înfățișa în lucrarea de față unele aspecte ale manifestărilor psihice și a relațiilor intersociale pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirea lui, pe care o privim ca sindrom aparte și nu ca simptom al unei boli (Trammer, Arhanghelski) și care, fiind tulburată, influențează masiv personalitatea puberului. Enumerăm principalele caracteristici ale vorbirii logonevroticului: convulsiile tonice, clonice, aritmia, embolofonia, blocaje a unor foneme, cât și stările de nevroză aferente vorbirii, la care mai adăugăm și acele sincinezii însoțitoare, care întregesc aspectul impresionant, deplorabil uneori, al logonevroticului în cadrul ambianței. Ca urmare, întreg psihicul său apare, într-un grad mai mare sau mai mic, dezorganizat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stabilit la nivelul claselor și a școlilor măsuri de prevenire a acestor tulburări chiar de la începutul predării citit scrisului. S-au discutat cu cadrele didactice exercițiile plurisenzoriale și de gimnastică articulatorie pentru a se ajunge la o temeinică asociație între foneme și grafeme. Astfel munca învățătorului la clasă, pe baza indicațiilor logopedice a recuperat în mare măsură această tulburare consolidând funcția de reglare perceptiv-vizuală și a reprezentărilor auditive și verbomotrice care se formează treptat. Tabelul statistic indică un procentaj foarte scăzut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a enunțului. După forma sa clinică și după deficitul motor este vorba de o dizartrie pseudobulbară, care comportă diminuarea forței de articulare și o deperdiție nazală care reduce suflul, vocalele închise și unele consoane sunt nazalizate, alte vocale sunt diftongate, fonemele terminale sunt adesea eludate, oclusivele posterioare sunt slab pronunțate, fapt cauzat de aspectul paretic al glotei, siflantele și șuierătoarele sunt slăbite. Ceea ce impresionează este inversarea unor nazale cu oclusive și fricative, inversarea de silabe, egalizarea ritmului și a tonului, toate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de recepție din emisferul stâng, duce la modificarea raportului de dominantă, căci cele două emisfere cerebrale „în ciuda simetriei lor morfologice, din punct de vedere funcțional nu sunt echivalente”. Pentru perceperea vorbirii și a informațiilor conținute este necesară o intensitate a fonemelor peste valoarea de prag a analizatorului auditiv, intensitate neuniformă dată de frecvența vibrațiilor pe secundă a sunetelor din cuvinte. Diferențierea acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât și în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că „vorbirea nu se dezvoltă din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că „vorbirea nu se dezvoltă din strigătele de protest, foame sau durere ale copilului, acestea pot fi preexercițiu fonator
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de analiză și sinteză fonematică. Toate aceste capacități se perfecționează continuu sub influența exercițiului. I. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. V. Mare (după Al. Roșca 1975) concepe limbajul ca un proces funcțional
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o sincronizare între autocontrolul auditiv și cel de la nivelul aparatului fono-articulator. Această ruptură favorizează apariția unor dificultăți și a tulburărilor în pronunția cuvintelor. Datorita deficiențelor de analiză conștientă a elementelor fonetice ale vorbirii și a incapacității de a-și reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt mai puțin familiare și au o structură fonematică mai complexă cu atât cresc dificultățile de analiză, de pronunție și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și emiterea mesajelor verbale ce devin mai lacunale. Capacitățile scăzute de analiză și sinteză fonetică a deficientului mental se repercutează negativ și în procesul scris-cititului. Acest proces dă impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește prin interacțiunea elementelor acustice, chinestezice și optice. Majoritatea autorilor care au studiat problematica deficientului mental sunt de părere că între particularitățile limbajului și nivelul intelectual al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
totuși, că nu toate abaterile de la dezvoltarea normală a limbajului sunt la fel de semnificative pentru a stabili nivelul dezvoltării intelectuale. M. Roșca (1967) găsește cea mai semnificativă corelație, de 0,71 între nivelul de dezvoltare intelectuală și capacitatea de discriminate a fonemelor. De altfel, și M. Guțu (1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de viață, limbajul copiilor, sub influența părinților în primul rând, înregistrează progrese rapide, sub diferite aspecte (fonetic, lexical, gramatical) apărând și dezvoltându-se funcții noi ale limbajului, acesta devenind mai coerent, mai închegat, copilul însușindu-și în linii mari pronunția fonemelor limbii, copilul de trei ani venit de la leagăn, are un limbaj aproape inexistent, folosind mijloace de comunicare neverbale pentru a se face înțeles. La aceștia se observă o foarte slabă atenție (în special auditivă, pentru cuvânt) și niște deprinderi, de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
copilul face progrese rapide fără a înregistra ulterior nici o deficiență de vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare. Acest aspect este determinat și legat de înlocuirile și contopirile de cuvinte, ceea ce explică de ce se manifestă pregnant incapacitatea lor de a învăța literele (grafemele) adecvate fonemelor. Cifrele sunt mai ușor memorate și diferențiate dar rămân deficitare ca formă și plasare corectă în spațiul paginii. Lipsa capacității de discriminare a schemelor gramaticale și diferențiere între formele părților de vorbire, se concretizează din plin la debilul mintal prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vedere al raportului dintre excitație și inhibiție. Tulburările limbajului au produs tulburări asupra procesului de echilibrare nervoasă, iar restabilirea o vom dobândi treptat, prin măsuri și exerciții susținute de reeducare a atenției, voinței, memoriei auditive, prin exerciții de audiție a fonemelor, a sintezei corticale fono articulatorii. Între factorii organizatori externi de ecuație și factorii anatomici ai individualității subiectului trebuie să existe o deplină concordanță, să se respecte o anumită succesiune a etapelor corectării, o metodologie adecvată. Folosirea mijloacelor didactice adecvate: planșe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]