785 matches
-
filosoficului ca atare etc. Dintre toate faptele amintite mai sus, ca fiind semnificative prin raportare la evenimentul constituirii logos-ului formal, întrebarea dialectică are, poate, potențialul non-judicativ cel mai consistent. Modelul ei se află în dialogurile lui Platon. Ipostaza sa formalizată o găsim însă în Cărțile I și a VIII-a ale Topicii și în Respingerile sofistice ale lui Aristotel; ea apare, aici, cu un rol determinat de reguli, subordonată fiind construcției raționamentelor dialectice, în primul rând, apoi eristice etc. Acum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectarea rostirii filosofice după alte canoane, poate după unele corespunzătoare logos-ului întreg, neredus la aspectul său formal? Dar ce șanse mai are logos-ul de a reveni la sine chiar în orizontul cunoașterii omenești, acolo unde el a fost "formalizat", de-naturat? Dar, dată fiind "tradiția eficace" a dictaturii judicativului și, în urmare, "necesitatea" raportării la aceasta atunci când este deschisă o problemă care vizează gândirea, rostirea, făptuirea -, interpretarea unor construcții logice, a unor reconstrucții filosofice, a unor teorii științifice, chiar a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituiri obiectuale ale unei conștiințe evaluative) enumerate mai sus și diferențe între ele, confruntări de puncte de vedere privind rostul pragmatic al unora sau al altora etc. Toate acestea sunt firești în orizontul logos-ului formal (și al celui re- formalizat, doar sugerat pană acum). În plus, ele acreditează ideea că expresia, în ciuda posibilităților pe care le are formalizarea excesivă, nu poate fi izolată de elementele sale semantice, că, în fapt, o sintactică pură este imposibilă, iar dacă ar fi, totuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pus În practică acest plan, căzându-se de acord să se creeze o forță operațională de reacție rapidă de șaizeci de mii de soldați, capabili să Îndeplinească cele trei misiuni Începând cu anul 200385. Acordul de la Helsinki a reiterat și formalizat, intențiile exprimate anterior de către Marea Britanie și Franța la St. Malo. Acordul stipula ca „Uniunea să aibă capacitatea autonomă de a lua decizii și În situațiile În care NATO, În Întregul său, nu era angajată, să lanseze operațiuni militare conduse de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a planificării, complexitatea și conținutul planurilor pot fi diferite, de la un nivel managerial la altul, și chiar de la o autoritate contractantă la alta. Oriunde, la orice nivel și în orice organizație, un management efectiv și eficient implică acțiuni de planificare formalizate, scopul planificării fiind de a stabili obiectivele, precum și modalitățile cele mai bune de realizare, respectiv acțiunile optime a fi întreprinse, resursele umane, tehnice, financiare, informaționale etc., necesare și alocarea corespunzătoare a acestora în scopul realizării obiectivelor propuse. Rolul planificării este
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
valorii contractului etc. Estimarea realizată de AC se regăsește într-un document numit „Notă privind determinarea valorii estimate”, care face parte din dosarul achiziției publice (dosar ce se va elabora la final și în care se vor găsi toate etapele, formalizate, ale întregului proces al unei achiziții), conform art. 213, alin. 1, lit. a) din OUG nr. 34/2006. Această notă este deci necesară în vederea stabilirii procedurii de achiziție publică și face parte din categoria documentelor ce conțin informații de interes
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
obligație imperativă, determinată de necesitatea evitării oricărei perturbări a ordinii sociale și a conflictului între acțiuni diferite. Aici, conformarea la obiceiuri, cutume și norme devine un element fundamental pentru coordonare și eficiență, care trebuie stimulat și verificat prin controale sociale formalizate, prin codificarea acțiunilor și a sancțiunilor aplicate în cazul neîndeplinirii lor. Următoarele motive par să decidă hotărâtor asupra importanței factorului normativ în viață: - necesitatea de a oferi un suport rațional actelor și conduitelor noastre, de a le face accesibile celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestui caracter, ele se găsesc doar într-o măsură foarte limitată sub controlul managerilor din instituțiile publice. Una dintre provocările majore ale managementului bazat pe cunoștințe este tocmai aducerea la suprafață a acestora și cuprinderea lor într-o variantă mai formalizată, de natură să conducă la o stocare, prelucrare și partajare mult mai mare decât în forma inițială. Se dorește ca prin utilizarea diferitelor metode, tehnici, un procent cât mai mare din cunoștințele tacite să fie deplasate în zona primei categorii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru organizarea aplicării unor reglementări de rang superior, aprobate de către conducătorul entității publice sau chiar de către Guvern (a se vedea, ca exemplu, art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 ); - aceea a metodelor de lucru și a procedurilor scrise, formalizate - care constituie obiectul acestui standard - specifice pentru fiecare entitate publică, referitoare la activitățile acesteia. Aceste proceduri trebuie să fie: ● scrise, respectiv formalizate. Cunoștințele individuale și colective trebuie stocate și puse în ordinea care corespunde scopurilor entității publice; ● simple și specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 ); - aceea a metodelor de lucru și a procedurilor scrise, formalizate - care constituie obiectul acestui standard - specifice pentru fiecare entitate publică, referitoare la activitățile acesteia. Aceste proceduri trebuie să fie: ● scrise, respectiv formalizate. Cunoștințele individuale și colective trebuie stocate și puse în ordinea care corespunde scopurilor entității publice; ● simple și specifice. Procedurile scrise se constituie în instrument de lucru, pentru ca executanții sa cunoască normele legale ce trebuie respectate, pentru fiecare domeniu al entității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
procedură operațională este un model. Modelul prezentat completează segmentul instrumentelor de lucru referitoare la activitățile entităților publice în domeniul dezvoltării sistemelor de management financiar și control, procedurile operaționale fiind cunoscute în practică și sub alte denumiri: proceduri de proces, proceduri formalizate etc. a.2) Entitățile publice, în funcție de mărimea entității, de politica adoptată cu privire la sistemul propriu de management financiar și control, de gradul de dotare, de tipurile de activități și complexitatea acestora etc., pot utiliza modelul de procedură operațională în forma prezentată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
54. Traducătorul Coranului într-o limbă europeană trebuie, de pildă, să evite „biblizarea textului”55. Lucrarea The Theory and Practice of Translation, publicată în 1969 și avându-i că autori pe Eugene Nida și Charles Taber, reia într-o exprimare formalizata, dar totuși foarte accesibilă, observațiile și sfaturile pentru traducători din lucrarea anterioară a lui Nida, Bible Translating (1961). De fapt, autorii se preocupă exclusiv de traducerea Bibliei. Ambele cărți au dobândit o foarte mare autoritate, mai întâi în mediile protestante
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare, categoriile și contradicțiile majore ale proceselor culturale. (V. Turner, 1977, p. 77) ...o activitate socială stilizată, repetitivă, care, prin folosirea simbolurilor, exprimă și definește relațiile sociale. (C. Lane, 1981, p. 11) Model formalizat al acțiunilor simbolice, cu scopul de a organiza sau controla relațiile ierarhice dintre diferitele nivele ale unei structuri. (T.S. Turner, 1977, p. 62) ...ritul este, mai presus de orice o afirmare a diferenței ș...ț; ritul reprezintă crearea unui mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Smith, 1987, p. 109; L.-V. Thomas, 1991, p. 379; R. Winthrop, 1991, p. 245 etc.) relevă câteva note constante, esențiale pentru circumscrierea manifestărilor rituale - caracterul primordial al acțiunii (În raport cu mesajele verbale), implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din gradul de formalizare: ceremoniile sunt mai strict reglementate (dimensiunea repetitivă, predictivă și standardizată este mai evidentă) și, prin formalizare, ele impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate de performare și includ elemente de negare a ordinii sociale. Dintr-un alt punct de vedere J. Honnigmann (1964, p. 82) sugerează ideea că ceremoniile se individualizează prin caracterul elaborat, complex și solemn, În timp ce riturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comportamentului, este omniprezent, difuz, neasociat unor momente, locuri, situații excepționale. Astfel, eticheta, protocolul, „bunele maniere”, formele de „etalare” a persoanei nu ar fi altceva, pentru cercetătorii fideli modelului lui Goffman, decât o subclasă a manifestărilor rituale. Faptul că aceste manifestări formalizate au ca principal rost facilitarea comunicării În interiorul unor grupuri sociale le apropie (În plan funcțional) de așa-numitele ritualizări ale comportamentului animalelor. Aplicarea termenului ritual la comportamentele diferitelor specii de mamifere, păsări și pești Își are originea În teoriile etologice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai mult de comportamentul colectivității decât de reacțiile indivizilor. Aceste specii au trebuit să dezvolte mecanisme de semnalizare, iar acest lucru s-a făcut prin modificarea comportamentelor de hrănire, atac, apărare etc. Astfel, ...comportamentul ritualic reprezintă un set de acțiuni formalizate care implică doi sau mai mulți indivizi, aflați Într-o relație de comunicare activă și reciprocă, având un comportament structurat, stereotip și repetitiv de-a lungul timpului, produs prin coordonarea membrilor pentru atingerea unui scop sau unei acțiuni sociale (Ch.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele transmise de aceste rituri sunt unele autoreferențiale, care permit comunicarea la nivelul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vol. XI, p. 489), rugăciunea trebuie Înțeleasă simultan ca: a) text: un ansamblu de formule verbalizate; b) act: un ansamblu de gesturi; c) subiect: o parte a unei doctrine și a unor practici religioase. Ca text, rugăciunea poate fi strict formalizată (eficiența ei depinde de respectarea formei canonice) sau poate fi improvizată din formule religioase și expresii ad-hoc. Ea cuprinde trei secvențe majore: a) invocarea, prin care divinitatea este numită (cu toate detaliile legate de istoria și faptele ei) și glorificată
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un caracter ritualic evident (inaugurări și comemorări), altele ținând de protocolul politic (primire solemnă, Înmânarea unor decorații, discursuri), iar altele fiind gesturi situate Între etichetă și efuziunea sinceră (Îmbrățișarea unei fetițe orfane, oferirea unor cărți cu dedicație). Actele ceremoniale, deși formalizate, au suscitat o emoție sinceră din partea participanților, În primul rând pentru că ele căpătau o rezonanță aparte prin integrarea În contextul local (Mitterand lucrase timp de 30 de ani cu lideri politici locali și era bine-cunoscut oamenilor din regiune. Acum, el
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Abélès, „ritul nu suscită, ci presupune adeziunea” (1990a, p. 132). Și orice vizită oficială funcționează după principiul procesiunii, astfel Încât centrul consacrator transmite puterea sa periferiei pe care o străbate. Acest fapt este o garanție a emoției și adeziunii la gesturile formalizate și arhicunoscute ale oricărei inaugurări: ea devine „inaugurarea noastră”, consacrată „pentru noi” de o figură care reprezintă centrul (religios sau/și politic), care performează ritualul, În acest moment și În acest loc, numai pentru publicul prezent și dornic să participe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ziarele care povesteau ce se Întâmplă pe străzi” (S. Newman, 1997, p. 187). Desigur, nu toate manifestările de stradă sunt constructe ritualice. Putem vorbi Însă de un caracter ceremonial evident atunci când ele se Înscriu Într-o „istorie”, fiind deci repetitive, formalizate și Încărcate de elemente simbolice. După Danielle Tartakowski (1998, p. 221), demonstrația ...se distinge de alte forme de luptă sau de exprimare prin faptul că se Înscrie Într-un lanț ce integrează fiecare eveniment singular În istoria tuturor manifestărilor anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a depune mărturie despre unitate și despre comuniune. ș...ț Prin formele sale repetitive, reuniunea celebrează armonia, respinge diferența - și, de aceea, poate fi considerată un ritual” (Y. Pourcher, 1990, p. 89). Structura reuniunii politice este una rigidă, intens formalizată: ordinea intervențiilor, lungimea discursurilor, conținutul și, deseori, reacțiile publicului sunt stabilite cu minuțiozitate. De aici derivă caracterul „regizat” al acestor manifestări - forța și unitatea unui grup politic sunt afirmate tocmai prin caracterul impecabil, fără erori și improvizații al reuniunii. Analizând
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]