3,085 matches
-
stimula și echipele care nu câștigă, evitând sancțiunile care presupun eliminarea din joc; profesorul de educație fizică va lua, în mod obligatoriu, toate măsurile pentru prevenirea accidentelor. Jocurile dinamice, bine organizate și cu un conținut corect, au influență educativă și formativă multilaterală asupra copiilor dacă sunt selecționate și dirijate, astfel încât să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora. De asemenea, nu trebuie să omitem faptul că în unele jocuri se pot manifesta și aspecte negative în atitudinea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
clasa a VIII a. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Programa școlară sau Curriculum ul de educație fizică pentru învățământul gimnazial, pe lângă obiectivele specifice și operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de elevi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate (joc de minifotbal). Jocuri de mișcare (dinamice) Datorită faptului că jocurile de mișcare creează o stare de emulație, dublată de un consum energetic mare și în același timp au o influență educativă și formativă multilaterală asupra copiilor dacă sunt corect selecționate și dirijate, astfel încât să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora, recomandăm folosirea acestora în lecția de educație fizică și la clasele a V-a și a VI-a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
modalități adecvate de comunicare. Modalitățile principale pentru Înlăturarea devierilor de comportament rămân exercițiul și controlul. Prin respectarea și Îndeplinirea unor cerințe Îl putem Îndruma pe copil să-și formeze deprinderi ale conduitei disciplinate. În acest sens se pot folosi resurse formative ale activităților extradidactice (excursiile, vizitele, serbările școlare dezvoltă responsabilitatea copilului față de colectiv), ale jocului (acesta oferă copilului prilejul de a exercita diferite roluri, dar și de a respecta regulile impuse), precum și respectarea unui program zilnic de activitate (prin succesiunea perioadelor
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
dinlăuntru, lumea însăși este un inepuizabil depozit de cutii. În interiorul etanș sau în cavitatea deschisă, în geometria rigidă ori în conturul abia sugerat, ea stochează și promite o infinitate de semnale și de informații. Natura frustă, cu întreaga sa energie formativă, dar și creațiile deliberate ale practicii umane, se întîlnesc și fuzionează în profunzimea insațiabilă a cutiei. În fața unei asemenea provocări, artistul plastic nu avea cum să rămînă indiferent. El a descoperit cutia ca principiu și ca obiect, i-a evaluat
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
activității sale (1889-1900), prezentată ca teză de doctorat în 1958 și tipărită în 1965 sub titlul Contribuții la cunoașterea activității lui G. Ibrăileanu în etapa sa socialistă (1889-1895), este o reconstituire a unei perioade esențiale în primul rând sub raport formativ din viața criticului ieșean, în care amănuntul biografic, descoperit în documente de arhivă și în mărturii ale contemporanilor, se îmbină cu analiza publicisticii de început, pentru a se configura un portret intelectual veridic. Cărțile următoare pornesc mai toate de la materialul
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
asiatici” este înlocuită, în cazul „alexandrinilor”, cu o improvizație „artistică”, de virtuozitate, al cărei sens nu este autentificat de o tradiție, ci de o logică alegorică, străină uneori de „partitura interpretată”, dar familiară exegetului. Acest criteriu de ordin subiectiv și formativ (exegeza înțeleasă ca exercițiu spiritual) este cel care conduce actul interpretării, transformându‑l într‑o veritabilă încercare existențială. O dată stabilite aceste câteva repere indispensabile, putem reveni la cele trei sensuri ale figurii Anticristului pe care le‑am menționat mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este numai ființa care reunește sintetic dimensiunea somatică cu cea psihică. Ea este și ființa valorică, rezultat al educației, prin care Își interiorizează valorile morale, spirituale, culturale, religioase. Ființa umană nu este numai produsul naturii genetico-bio-psihice, ci și produsul factorilor formativi ai valorilor modelului sociocultural și moral-religios. Ea este ceea ce omul devine prin imitația sau prin interiorizarea unor modele. Influența modelelor morale și culturale face ca Omul, ființă naturală, să se transforme În Persoană, În ființă morală. Persoana este obiectul Psihologiei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de valori care contribuie la formarea lor. În general, tipurile imagologice pozitive sunt rezultatul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații psihotraumatizante din istoria lor personală (frustrări, carențe afective și educaționale, complexe de inferioritateă, pe care caută să le convertească compensator În idealuri mărețe, de factură mesianică, fiind convinși de această misiune nobilă pe care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eliade), l-am cunoscut pe profesorul Theodor Iordănescu, care studiase pe vremuri sanscrita cu faimosul Richs șsic!- Richardț Pischel la Halle am Saale și care mi-a dat primele Îndrumări”1. Pot fi Înregistrate și alte ecouri care confirmau vocația formativă a unui text care și pentru alții „ieșea din Yoga”2. Pentru ca bucla epistemologică literatură-erudiție să fie completă, Însă În alt decor, Eliade, Întrebat despre Zerlendi de unul dintre asistenții săi de atunci, Norman Girardot 3, a schimbat repede subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Dumitriu, Un început, 1/1957). Inițial S.20 este un receptacol de traduceri ce își propune „înlăturarea lacunelor informative” ale cititorului român, cauzate de vicisitudinile din vremea războiului și din anii următori, apoi treptat accentul se deplasează asupra judecății interpretative, formative, de la „opere și autori readuși pe rând în atenția publicului nostru” înspre „direcții, curente, interferențe, surprinse în sinteze critice” (Gânduri din mers, 1-3/1981). Obiectivele revistei sunt enunțate într-un număr jubiliar (Dan Hăulică, Secolul 20 la numărul 100, 4
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
aflau în articolele lui Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, ale altor scriitori din același secol. Reluând idei ale precursorilor, declanșatorii mișcării sămănătoriste le-au insuflat o vigoare sporită, le-au încredințat o nouă funcție formativă. Principala preocupare ce și-a aflat expresia în literatură, ca și în ideologia literară ce definește s., e aceea de a întreține cultul trecutului. Un adevărat credo în acest sens e poezia E mult de-atunci... a lui St. O.
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
social, relațiile interumane, instituții și care sunt, în final, concentrați în modelul socio-cultural. Acțiunea factorilor sanogenetici, de promovare a unei stări de sănătate mintală optimă, depinde de acțiunea „represiv-modelatoare” a valorilor modelului socio-cultural. Această acțiune trebuie înțeleasă ca un proces formativ, modelator, prin intermediul căruia sistemul de valori socio-culturale, educativ-morale, economico-politice și spiritual-religioase, acționând asupra membrilor unei comunități sociale date, determină caracteristicile specifice personalității de bază ale grupului etno-social considerat, formele de comportament, mentalitatea, idealurile, acțiunile colective, tot ceea ce intră în configurația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața copiilor. Problemele pe care le ridică „formarea personalității” în familie și în școală sunt multiple și deosebit de complexe: psihologice, culturale, morale, sociale, educativ-instructive. Toate acestea nu se pot separa, ci trebuie considerate în totalitatea lor, ca reprezentând „complexul psihopedagogic formativ” al copiilor. 2. Elevi, educatori, școală Nu ne vom ocupa de aspectele strict psihologice/psihanalitice și educative decât în măsura în care ele privesc igiena mintală a perioadei școlare. Trebuie să spunem însă că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării” în mediul școlar se pot institui măsuri de psihoigienă raționale, adecvate aceluiași scop ca procesul instructiv-educativ: formarea personalității copiilor. Mediul școlar este „spațiul de întâlnire” cu caracter formativ al copiilor cu educatorii. Educatorii, acești „părinți spirituali” se vor situa în prelungirea formativ-intelectuală a părinților ca „părinți emoțional-afectivi”, având rol protector-securizant. Modelul educatorului este în primul rând un model valoric intelectual, care va da un bagaj de cunoștințe teoretice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elevilor săi. Acest aspect se apropie atât ca tehnică, cât și ca obiective de procesul de psihoterapie de grup, cu care educația își găsește foarte multe puncte comune. Într-o privință apreciabilă, „clasa de elevi” poate fi socotită un „grup formativ”, ceea ce o apropie de „grupul terapeutic”. O asemenea perspectivă a „grupului școlar” ne orientează către o înțelegere psihologică sau chiar psihanalitică a procesului de educație și învățământ. Al doilea aspect care trebuie luat în considerare, după cel al „modelului personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și mentalități, de conduite, interese etc. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală comunitară, care sunt de competența directă a igienei mintale. 2) Schimbările sociale și Sănătatea mintală Structura și dinamica socială reprezintă unul dintre factorii importanți cu rol formativ și de protecție a stării de sănătate mintală pentru grupul comunitar-uman. Sănătatea mintală variază în raport cu tipul de societate. În societățile închise, tradiționale, conservatoare, cu un model socio-cultural stabil ca norme și valori, sănătatea mintală este mai bine asigurată, iar tulburările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și este dată de conceptul antropocultural al personalității de bază, legat de valorile modelului socio-cultural. În plus, aceste atribute sau dimensiuni psihoculturale interne definesc caracteristici comune tuturor indivizilor sau membrilor aceleiași comunități social-umane care sunt incluși în sfera de acțiune formativă a aceluiași model socio-cultural. Imaginea umană în nu se mai bazează pe norme formal-externe, ci pe normele de comportament și integrare socio-culturală. Este o mare diferență, care decurge dintr-o altă mentalitate. Important este faptul că modelul formal-extern al omului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu poate exista în afara grupului social. Din acest motiv, el este etichetat conform normelor grupului căruia îi aparține. Principiile formativ-educative ale stării de sănătate mintală vizează, prin urmare, sănătatea mintală globală, căreia i se subordonează sănătatea mintală individuală. Aceste principii formative sunt legate de modelul socio-cultural. Educația sanitară privitoare la sănătatea mintală trebuie să înceapă din copilărie și să se desfășoare pe parcursul întregii vieți. Ea trebuie să imprime individului câteva principii fundamentale, care să devină reguli obligatorii de viață. Principiile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
creștere a interesului și motivației elevilor pentru diferite domenii ale cunoașterii și îi va pregăti mai bine pentru perspectiva integrării în viața socială. 6. Însușirea unor metode și tehnici de muncă intelectuală constituie o altă direcție de modernizare cu valențe formative, dar care urmărește și pregătirea individului pentru autoînvățare și educație permanentă de-a lungul vieții (longlife learning). Stăpânirea unor astfel de tehnici în paralel cu asigurarea unui substrat motivațional potrivit conduc la aprofundarea și îmbogățirea cunoștințelor asimilate în școală prin
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
mai eficiente metode de instruire și educare a copiilor, așa cum arată și I.Cerghit : „Pedagogia modernă a făcut din joc o bază a metodelor de instruire și educație în învățământul preșcolar și primar”. Așa cum am menționat, jocul prezintă importante valențe formative, el conținând însăși viața copilului. Ceea ce jocul îi poate oferi copilului la timpul potrivit, rămâne ca achiziție prețioasă toată viața; ce nu i s-a oferit la vreme, nu poate fi recuperat în întregime niciodată, oricât s-ar încerca. Jocul
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
și aprecieri asupra felului în care acesta s-a desfășurat, asupra comportamentului elevilor, am făcut recomandări și evaluări individuale și generale. c. Funcția formativ-educativă Își găsește prin joc didatic cele mai multe valențe în comparație cu primele două. Nu există joc didactic fără valențe formative, care să nu aibă rezonanțe puternice în atitudinea, voința, interesul, perseverența, dorința de rezolvare a sarcinilor de către elevi. În planul comportamentului se dezvoltă spiritul de colaborare și competiție, respectul și loialitatea față de adversari, deprinderi de a realiza sarcini în unități
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
competiție, respectul și loialitatea față de adversari, deprinderi de a realiza sarcini în unități de timp limitate, de a îndeplini sarcinile unui joc, de a avea răbdare și de a persevera până la găsirea soluției optime. Raportând valențele formativ-educative la ponderea caracterului formativ al învățământului primar, concluzionăm că jocul didactic poate contribui, cu rezultate bune, la realizarea tuturor funcțiilor principale ale învățământului primar. 1.3.Jocul didactic matematic proiectare, organizare, desfășurare, evaluare Jocurile didactice necesită o pregătire temeinică și atentă în vederea asigurării unei
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
fixare; activitate independentă pentru formarea priceperilor și deprinderilor de muncă intelectuală ; temă independentă pentru consolidarea și aprofundarea cunoștințelor într-un capitol/an școlar. Indiferent ce forme îmbracă activitatea independentă la clasele I-IV și nu numai, are o mare valoare formativă. De aceea, ponderea ei în lecții va crește odată cu conștientizarea, de către învățători, a înlocuirii pasive cu o predare activă, formativă. De un real folos vor fi, în acest sens, caietele de activitate independentă bazate pe experiență și concordanță cu obiectivele
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]