2,904 matches
-
și treburi negustorești care-și avea corturile puse dincolo de zidurile Ierusalimului își pierduse câțiva asini iar oamenii căutând animalele, intraseră fără voia lor la locul aflat sub pază strictă iar legionarii postați acolo își făcură datoria dând alarma. Duși în fortăreața Antonia suspecții fură interogați de către un centurion dar acesta își dădu repede seama că nu aveau nimic de-a face cu adepții lui Iisus pentru că pe stăpânul lor centurionul îl cunoștea ca fiind un negustor foarte bogat care făcuse daruri
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
Foileton > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) - AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Era vremea prânzului când Ponțiu Pilat, care se întorsese între timp din Manahat, se afla acum în fortăreața Antonia unde tocmai lua masa alături de Claudia Procula, soția sa. Procuratorul stătea într-un capăt al mesei, iar soția lui la celălat, la o distanță mare unul față de celălalt masa fiind destul de lungă. Se aflau în sala Augusta doar ei
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
până la tavan, formând un splendid peristil cu capiteluri în stilul ionic peste care era situată arhitrava dincolo de care nu se afla antablamentul clasic aferent unei asemenea decorațiuni, ci plăci casetate din lemn de cedru care fuseseră adaptate tavanului inițial al fortăreței Antonia, ascunzând astfel bârnele grele de stejar, prea puțin fasonate care alcătuiau etajele. Decorarea sălii Augusta îl costase pe procurator aproape o avere, însă Valerius Gratius, fostul procurator al Iudeii începuse lucrarea pe care o finalizase de curând Ponțiu Pilat
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
aproape o avere, însă Valerius Gratius, fostul procurator al Iudeii începuse lucrarea pe care o finalizase de curând Ponțiu Pilat cu o parte din banii alocați apeductului care trebuia să aducă apă la Ierusalim. De cum sosise pentru prima dată în fortăreață, procuratorul comandase unui arhitect continuarea decorării unor încăperi printre care și sala Augusta, iar marmura fasonată de meșteri elini fusese adusă din Corint, mozaicul fiind realizat cu meșteri aduși de la Roma. Tot atunci fusese restaurat și pretoriul, care fusese pus
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
realizat cu meșteri aduși de la Roma. Tot atunci fusese restaurat și pretoriul, care fusese pus la dispoziția părții romane și care făcea parte de fapt din palatul Hasmoneilor, reședința lui Irod Antipa la Ierusalim, însă procuratorul agreea mai mult încăperile fortăreței Antonia, poate și pentru faptul că zidurile înalte ofereau siguranță deplină în tumultoasa cetate și doar îndatoririle sale de judecător ori alte demnități îl făceau uneori să meargă în pretoriu și așa fusese și în procesul lui Iisus din Nazaret
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
ce-și plătesc acum arvuna Cerului ce pe mine singur m-a lăsat, În noaptea asta ție... de mine nu ți-a păsat. Dar ce răcoare! E chiar plăcut aerul de dimineață, Mă simt ușor, nu ca-n a durerii fortăreață, Doar eu cu mine, singur îmi ascult tăcerea, Așteptând să revii... să dormim nemurirea. Căci sufletul îmi vorbește de cărări neumblate când pleoapele-mi coboară-n vise nedezlegate. Apoi, prin acorduri de chitară Luna-mi șoptește de o iubire flămândă
NIMENI ÎN DRUMUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372812_a_374141]
-
Acea iubire, până ieri, fecioară, Și-mi amintesc de-obrazu-ți mirosind A flori de busuioc și-a scorțișoară. Troiene de tristeți mă copleșesc, În suflet se înalță nori de gheață. Sub munții de-ntuneric ce-mi zâmbesc, Zac în a șovăielii fortăreață... Referință Bibliografică: Amurgul din mine / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AMURGUL DIN MINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373147_a_374476]
-
Acasa > Poeme > Devotament > O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Am construit, cu tine, o sfântă fortăreață Din lacrima durerii si muzica cerească Cu ziduri de iubire și portal de patimi. Pân' la cer se-
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
Acasa > Poeme > Devotament > O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Am construit, cu tine, o sfântă fortăreață Din lacrima durerii si muzica cerească Cu ziduri de iubire și portal de patimi. Pân' la cer se-nalță, în veșnicii... semeață. Când timpul aripi prinde, că-i lege-n Univers, In fortăreața noastră, dup‘al ei portal Ne cresc
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
Autorului Am construit, cu tine, o sfântă fortăreață Din lacrima durerii si muzica cerească Cu ziduri de iubire și portal de patimi. Pân' la cer se-nalță, în veșnicii... semeață. Când timpul aripi prinde, că-i lege-n Univers, In fortăreața noastră, dup‘al ei portal Ne cresc liane-n inimi și-n suflet gențiane Ce împletesc speranța cu dragostea... în vers. Grădini de curcubeie, în el, am semănat, Petale parfumate și muguri de fiori. Cărări ce duc la lună, pe
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
suflet gențiane Ce împletesc speranța cu dragostea... în vers. Grădini de curcubeie, în el, am semănat, Petale parfumate și muguri de fiori. Cărări ce duc la lună, pe bolta luminată, Ni se deschid, de-odată, spre cerul înstelat. O sfântă fortăreață dintr-un vis sublim In noapte-am făurit din lacrimă... de dor Mândră, se înalță pe brațele Celeste Iubirea-i... Fortăreața din Cosmosul divin. Intre Pământ și Ceruri, ne va uni și-n moarte Căci am zidit-o-n inimi
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
fiori. Cărări ce duc la lună, pe bolta luminată, Ni se deschid, de-odată, spre cerul înstelat. O sfântă fortăreață dintr-un vis sublim In noapte-am făurit din lacrimă... de dor Mândră, se înalță pe brațele Celeste Iubirea-i... Fortăreața din Cosmosul divin. Intre Pământ și Ceruri, ne va uni și-n moarte Căci am zidit-o-n inimi, ce bat același tact... Pe scările iubirii păși-vom sus la stele Atrași de veșnicia... luminii de departe. © D. Theiss Referință
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
Intre Pământ și Ceruri, ne va uni și-n moarte Căci am zidit-o-n inimi, ce bat același tact... Pe scările iubirii păși-vom sus la stele Atrași de veșnicia... luminii de departe. © D. Theiss Referință Bibliografică: O sfântă Fortăreață / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1395, Anul IV, 26 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
procuratorul le îndrăgea, precum: luptele de gladiatori, cursele de care ori teatrul elin. Văzând nedumerirea pe fețele tuturor, procuratorul le spuse că dacă la iudei era cea mai mare sărbătoare din an, de ce n-ar fi organizat și el în fortăreața Antonia o mică petrecere, mai ales că la Ierusalim venea destul de rar. Aflați pe trepte către sala Augusta el mai spuse către însoțitorii săi că avusese niște dureri de cap cumplite în cursul nopții și deși abia în cursul dimineții
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
și nestrânse în cozi, râzând mulțumită că nașterea ei în sfânta noapte de Crăciun îi era prielnică s-ajute oamenii din așezarea lor dintre păduri. Și-și spunea că și datorită ei cătunul lor învingea greul vieții, părând o mică fortăreață, chiar de unii-l credeau uitat de lume. De când murise tată-său, Fata Pădurii își trecea timpul ca o adevărată pădureancă, purtând grija codrului ca și părintele său. Cum oamenii satului îmbătrâniseră, nu se-mbulziseră să preia sarcinile pădurarului, zicându
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
celebrat în legătură cu persoana lui Ștefan cel Mare este acela al împăratului Constantin, învingător, în 330, al rivalului său, Maxențiu. Tema este utilizată de istoriografia slavonă a mănăstirilor din Moldova. În 1466-1469, mănăstirea Putna, fără îndoială ridicată pentru a sărbători luarea fortăreței Chilia de Ștefan, este înzestrată cu bogate donații, iar biserica este înfrumusețată cu picturi murale. În 1473, Ștefan așază o piatră funerară la Putna, în amintirea voievodului întemeietor al Moldovei, Dragoș. Celebrarea lui Ștefan cel Mare, care indică trimiterea la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană și țările române". Unii analiști consideră că aceștia nu sînt intermediari supuși, ci că ei au conștiința superiorității lor de eleni și că se cred pregătiți să asedieze fortăreața otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și arbitrariul unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care participă la Iluminism. Un simpozion pe tema epocii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și-au deschis pentru o vreme prăvălii. O populație cosmopolită se înghesuie în bazarele și numeroasele cîrciumi din Galați". Dezvoltarea economică este localizată și se remarcă la București, la Galați, la Brăila. Brăila nu era, la începutul secolului, decît o fortăreață turcească în care trăiau cîteva sute de oameni. Ubicini explică acest lucra astfel: "Astăzi, Brăila este un oraș de 11.000-12.000 de suflete. Fortăreața, cedată Țării Românești după Tratatul de la Adrianopol, a fost demolată, urmîndu-se una din clauzele tratatului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
remarcă la București, la Galați, la Brăila. Brăila nu era, la începutul secolului, decît o fortăreață turcească în care trăiau cîteva sute de oameni. Ubicini explică acest lucra astfel: "Astăzi, Brăila este un oraș de 11.000-12.000 de suflete. Fortăreața, cedată Țării Românești după Tratatul de la Adrianopol, a fost demolată, urmîndu-se una din clauzele tratatului, iar guvernul a dăruit-o orașului care a construit pe chei, cu ajutorul pietrelor provenind de la demolări, vaste hambare destinate adăpostirii cerealelor. În consecință, Brăila declarată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
transnaționale. Michelet, care povestește aventurile pașoptistei doamne Rosetti, reamintește: "lat-o născută, această revoluție strălucitoare și pură! Dar cîte pericole! Dușmanul din toate părțile. [...] Turcii, rușii, austriecii, nu se vor abate ei asupra acestei țări nenorocite, fără apărare naturală, fără fortărețe, de atîtea ori deschisă dușmanului! Unde este Franța? Ah, Franța e foarte departe. După înspăimîntătoarele zile din iunie, ea însăși se caută și nu mai poate să se găsească". Alecsandri a lăsat o amintire precisă a acestui abandon: în 1849
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mult timp posibil, însă vom fi obligați să adunăm un corp de observare pe Dunăre, în fața frontierei turco-sîrbe". Cîteva luni mai tîrziu, în martie 1877, fiecare efort se îndreaptă spre apărarea liniei Dunării, în vreme ce turcii își întăresc garnizoanele din toate fortărețele, iar în Rusia meridională sînt masate trupe. De partea lor, marile puteri se află în tratative la mai multe nivele: cu Constantinopolul pentru a obține reforme, între ele pentru a redefini sferele de influență în cazul unui război ruso-turc și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românii îi ajută pe ruși, fără ca să treacă sub comanda lor. Opțiunile prințului, în ciuda discuțiilor din cadrul grupului său de consilieri, sînt clare: el vrea să declare război Turciei și pentru aceasta trupele sale trec Dunărea, participînd împreună cu rușii la asediul fortăreței Plevna. Această alegere este aprobată de Camere, care îl urmează pe prinț și îi garantează voința de independență prin votul de la 9 mai. Kogălniceanu ia cuvîntul și, la capătul discursului său, Camera, cu 79 de voturi pentru și două abțineri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Discuții româno-ruse asupra modalităților de trecere a trupelor ruse prin principate, în cadrul războiului ruso-turc 16 aprilie Semnarea Convenției româno-ruse 24 aprilie Trupele ruse trec Prutul 21 mai Camera română votează independența principatelor. Armata română participă, alături de ruși, la asediul Plevnei, fortăreață întărită a otomanilor. 1878 31 ianuarie Armistițiul ruso-turc este încheiat la Adrianopol 3 martie Reprezentanții Rusiei și ai Imperiului Otoman semnează Tratatul de la San Stefano în preliminariile păcii 13 iunie Deschiderea Congresului de la Berlin care revizuiește concluziile păcii de la San
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la frumoasa și normala fată ghid) năucitoare. Nu e de disprețuit spectacolul autosacrificiului corporal, totul părînd însă, vai, doar o tristă exhibare publicitară. La Saché, micul castel ce l-a protejat pe Balzac să-și scrie bună parte din operă (fortăreață ce, bineînțeles, nu i-a aparținut mereu hăituitului de cămătari), mă dedau, tactil, irepresibilului histrionism. Ating (nepermins): mulajul verde al mîinii, de o suplețe antagonică masivității trupului, pana de pe masa de scris, perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc acum prin sumbra lor grandoare. În locul rozelor dantelării de piatră, bănuite, descopăr timoranta masivitate a fortăreței cenușii. Cu, se-nțelege, opulența confortului interior. Franța inexpugnabilă și strălucitoare! (De revenit imediat și sistematic. Ajutat de corpolentul set de pliante, atît de rememorative, ce se va converti, la reîntoarcerea în atelier, în inefabilă pardoseală.) Trec zilnic prin fața anticariatului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]