1,302 matches
-
focală asimetrică a peretelui colecistic (20- 30% din cazuri) și tipul de leziune polipoidă intralumenală (15-25% din cazuri) [10,11]. Cel mai frecvent, carcinomul de veziculă biliară se comportă ca o masă tumorală solidă, difuz infiltrativă, cu dimensiuni mari, ocupând fosa colecistului, cu extensie tumorală în organele adiacente [11]. Când formațiunea tumorală face dificilă vizualizarea directă a colecistului, identificarea eventualilor calculi incluși poate reprezenta un indiciu de diagnostic. La examinarea RM, masa tumorală poate avea semnal intermediar T1 și semnal heterogen
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
rezecția chirurgicală poate determina rezultate favorabile [6], dar la pacienții cu boală neoplazică avansată prognosticul este de obicei slab [3, 7, 8]. În 1954, Glen și colab. [9] au propus pentru prima dată procedura chirurgicală radicală, denumită ,,colecistectomia radicală”, unde fosa veziculei biliare împreună cu țesutul limfatic de la nivelul ligamentului hepato-duodenal sunt excizate în bloc odată cu colecistectomia. Pack și colab. [10] în 1955 și Fahim și colab. [11] în 1962 au pledat pentru rezecția radicală constând în hepatectomie și disecție limfatică portală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
biliare mai avansate preoperator ar trebui supuși unei laparotomii exploratorii cu rezecție în bloc a colecistului cu țesut hepatic adiacent pe o profunzime de cel puțin 2 cm și limfadenectomie regională. Deși se poate realiza o rezecție hepatică nonanatomică cuprinzând fosa veziculei biliare, rezecția anatomică hepatică a segmentelor 4b și este asociată cu o sângerare mai mică intraoperatorie. STADIUL II (T3N0M0, T1-3N1M0) Pentru stadiul II - acesta incluzând leziuni T3 (tumora perforează seroasa și invadează ficatul sau alte organe adiacente cum ar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
T1a. Recomandările au variat de la o rezecție limitată de 2 cm a patului veziculei biliare până la o hepatectomie dreaptă. Obiectivul rezecției hepatice este de a asigura o margine de rezecție de aproximativ 1-2 cm, deoarece nu există seroasă la nivelul fosei veziculei biliare. Ecografia intraoperatorie poate fi de ajutor în identificarea anatomiei vasculare precum și în ghidarea rezecției hepatice. Pediculii vasculari ai segmentelor IVb și V sunt în general ligaturați în parenchimul hepatic, dar pediculii segmentului IVb pot fi disecați și ligaturați
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
forma unei mase tumorale care ocupă întreg lumenul colecistului sau înlocuiește practic colecistul (fig. 213). Acest aspect se întâlnește la 45-60% dintre pacienți în momentul diagnosticului [12,13]. Pe secțiunile CT se prezintă ca o masă hipo/izodensă situată în fosa colecistului, care invadează de obicei parenchimul hepatic și bombează pe fața anterioară a segmentului IV. Pe secțiunile postcontrast se pot evidenția arii de necroză și focare de țesut tumoral viabil care captează substanța de contrast similar parenchimului hepatic sau chiar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
este o tumoră cu creștere rapidă, cu invazie directă în ficat și în organele adiacente. În contrast cu tendința lor de creștere agresivă, de obicei nu prezintă metastaze limfoganglionare sau peritoneale. Pe examenul CT se prezintă ca o masă tumorală localizată în fosa colecistului, cu captare inomogenă a produsului de contrast și invazie directă în parenchimul hepatic sau în alte organe adiacente. Se mai poate evidenția obstrucție biliară, ocluzie intestinală sau perforație. Carcinomul nediferențiat se caracterizează prin prezența unei mase tumorale mari, cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
rară, mai frecventă la femei, pe fond de litiază biliară. Se prezintă ca o masă tumorală mare, cu necroză extinsă și tendință de creștere submucoasă. Metastazează precoce. Pe secțiunile CT apare ca o masă tumorală cu aspect inomogen, care ocupă fosa colecistului, cu metastaze limfoganglionare, în ficat, pancreas, peritoneu, oment. Sarcomul, limfomul și tumorile neuroendocrine de vezică biliară sunt extrem de rare. La nivelul colecistului se pot localiza și metastaze, cel mai adesea fiind vorba de metastaze de melanom malign. Acestea apar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
extern subțire, cu captare slabă a substanței de contrast. Tot în categoria T2 se include și îngroșarea focală a peretelui veziculei biliare, care bombează pe conturul extern al acesteia. Stadializarea extensiei limfoganglionare (N) Extinderea pe cale limfatică se face de la nivelul fosei colecistului spre limfonodulii pericistici și pericoledocieni, pe calea ligamentului hepatoduodenal, până în stațiile limfoganglionare pericefalopancreatice, celiace și mezenterice (N1) [45] (fig. 219). Metastazele limfoganglionare de obicei au un diametru mai mare de 1 cm și prezintă captare a substanței de contrast
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
În absența coalescenței dintre muguri, pereții epiteliali nemezodermizați se topesc prin degenerescență chistică (Steiniger) sau prin micronecroză (Menkeș) și astfel separarea dintre ei rămâne definitivă, lamele palatine neunindu-se pe linia mediană cu vomerul pentru a separa cavitatea bucală de fosele nazale (embrion de 30 mm, sfârșitul lunii a 2-a). Formele caracteristice de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei concepții. Etiologia despicăturilor labio-maxilo-palatine rămâne însă o problemă neelucidată, ca de altfel și a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cutiei toracice și corespunde ca proiecție de la primul spațiu intercostal la cea de-a 8-a coastă. 1. Acromion 2. Fata articulară a acromionului 3. Procesul coracoidian 4. Incizura omoplatului 5. Marainea superioară a omoplatului 6. Unahiul superior intern 7. Fosa subscapulară 8. Marainea spinală 9. Fața costală a omoplatului 10. Marainea externă (axilară) 11. Tuberculul subalenoidian 12. Unahiul superior extern 13. Cavitatea alenoidiană 14. Gâtul cavității alenoidiene 15. Unahiul inferior Datorită formei de triunghi pe care o prezintă i se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterioară ce face corp comun cu osul; -o maraine posterioară foarte aroasă pe buza superioară se inseră mușchiul trapez în timp ce pe buza inferioară mușchiul deltoid; - marginea externă concavă orientată spre articulația scapulo-humerală. fața posterioară 1. Unahiul superior al omoplatului 2. Fosă supraspinoasă 3. Spina omoplatului 4. Marainea superioară 5. Incizura scapulară 6. Procesul coracoidian 7. Acromion 8. Unahiul lateral 9. Fosa infraspinoasă (subspinoasă) 10. Marainea laterală 11. Marainea medială 12. Unahiul inferior al omoplatului Acromionul (acromion) este turtit în sens craniocaudal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe buza inferioară mușchiul deltoid; - marginea externă concavă orientată spre articulația scapulo-humerală. fața posterioară 1. Unahiul superior al omoplatului 2. Fosă supraspinoasă 3. Spina omoplatului 4. Marainea superioară 5. Incizura scapulară 6. Procesul coracoidian 7. Acromion 8. Unahiul lateral 9. Fosa infraspinoasă (subspinoasă) 10. Marainea laterală 11. Marainea medială 12. Unahiul inferior al omoplatului Acromionul (acromion) este turtit în sens craniocaudal ceea ce face să prezinte: -ofață superioră, nereaulată aflată în raport direct cu pielea; -ofață inferioară, concavă ce privește spre articulația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-omaraine externă pe care se află inserția mușchiului deltoid; -omaraine internă pe care se descrie o fațetă articulară pentru extremitatea externă a claviculei; -oextremitate externă pe care se inseră liaamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marainea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția mușchiului mic rotund
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se descrie o fațetă articulară pentru extremitatea externă a claviculei; -oextremitate externă pe care se inseră liaamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marainea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția mușchiului mic rotund (superior) și mare rotund (inferior). Marginea internă (spinală sau medială) (marao medialis) servește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extremitatea externă a claviculei; -oextremitate externă pe care se inseră liaamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marainea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția mușchiului mic rotund (superior) și mare rotund (inferior). Marginea internă (spinală sau medială) (marao medialis) servește inserțiilor musculare: pe buza posterioară mușchii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii provin din plexul brahial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul lateral 13. Fosa olecraniană Fața posterioară (facies posterior) a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice (Fiaura 30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dinspre fața externă prin marainea circulară denumită sprânceana cotiloidiană pe care se distina trei șanțuri care reprezintă de fapt punctele de sudură dintre cele trei oase embrioloaice ale coxalului. Suprafața interioară din cavitatea acetabulară prezintă două porțiuni distincte: -una nearticulară, fosa acetabulară, pătrată, localizată în zona cea mai profundă; -adoua articulară denumită suprafața semilunară (facies lunata). Deasupra sprâncenei cotiloidiene se descrie șanțul supracotiloidian în care se inseră tendonul reflectat al mușchiului drept anterior al coapsei. Fața externă este ocupată în cea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
zona cea mai profundă; -adoua articulară denumită suprafața semilunară (facies lunata). Deasupra sprâncenei cotiloidiene se descrie șanțul supracotiloidian în care se inseră tendonul reflectat al mușchiului drept anterior al coapsei. Fața externă este ocupată în cea mai mare parte de fosa iliacă externă. Aceasta prezintă pe suprafața două linii curbe semilunare: - una anterioară ce pornește de la nivelul marii incizuri sciatice, se orientează în sus și înainte terminându-se la nivelul unahiului anterosuperior denumită linia aluteală anterioară (linea alutea anterior); -a doua
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior); -a doua posterioară, ce pornește de la nivelul marii incizuri sciatice, se orientează vertical terminându-se la nivelul marainii superioare a osului, denumită linia aluteală posterioră (linea alutea posterior); -a treia inferioră: linia aluteală inferioară (linea alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
decât femei. Fața internă (Fiaura 37) este împărțită de linia nenumită sau arcuată (linea arcuata), o linie oblică de sus în jos și din posterior spre anterior, în două porțiuni: - o porțiune deasupra și anterior față de linia nenumită, care formează fosa iliacă internă, acoperită de mușchiul cu aceeași denumire; - sub linia nenumită se descriu următoarele elemente anatomic, prezentate de sus în jos: - tuberozitatea iliacă (tuberositas iliaca), suprafață patrulateră nereaulată pe care se inseră liaamentele sacro-coxale; - suprafață auriculara (facies auricularis), în formă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]