1,653 matches
-
surse de energie regenerabile au un impact pozitiv atât pe plan economic, întrucât reprezintă o modalitate de scădere a dependenței față de importuri, cât și pentru protecția mediului, prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră generate prin arderea combustibililor fosili. Creșterea eficienței energetice este, totodată, o măsură cu impact atât pe plan economic, prin scăderea costurilor privind producerea energiei, cât și în planul protecției mediului, prin scăderea emisiilor. Investițiile în captarea și stocarea geologică a dioxidului de carbon au de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
eșuate pe uscat, în aer și în ape, practicând individualismul anarhic. Creșterile economice și urbanizarea se fac pe seama scăderii zonelor verzi ale planetei. Se accentuează dezechilibrele ecologice prin creșterea noxelor emanate odată cu arderile unor cantități tot mai mari de combustibili fosili ori prin prelucrarea minereurilor, a produselor vegetale și animale pentru alimente, medicamente, armament tot mai distructiv și altele. În țările dezvoltate, de la economia industrializată se trece la una terțializată, dar nu prin demolarea sectoarelor "primar" și "secundar", ci, cel mult
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
trei ipostaze reprezentative care vor fi actualizate de diverșii artiști. Sensibilitatea rodiniană a sculptorului îl orientează către reprezentarea unei figuri daimonice, precum în Luceafărul, unde figura poetului apare excizată la suprafața unui bloc compact, neregulat, de bronz, asemeni unei amprente fosile. În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive ale Luceafărului în poemul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în creația separată a speciilor. Explicația tradițională a istoriei vieții în spiritul teologiei naturale i s-a părut greu de apărat în lumina unei mari varietăți de observații cu privire la repartiția geografică a speciilor de plante și animale, la indicațiile rămășițelor fosile sau la rezultatele cercetărilor de embriologie. Darwin a întâlnit în insulele arhipelagului Galápagos din Pacific specii noi de plante, scoici, insecte, reptile și păsări, chiar dacă strâns înrudite cu cele de pe coasta mai apropiată a Americii de Sud. Ceea ce i-a atras în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
serioasă“ obiecție ce poate fi adusă teoriei sale. Principalul răspuns pe care l-a dat acestei obiecții a fost sublinierea „imperfecțiunii cronicii geologice“. Dacă admitem că multe straturi au fost supuse distrugerii, atunci nu ar trebui să ne mirăm că fosile ale anumitor specii sau chiar ale unor unități sistematice superioare vor apărea în straturile geologice mai târzii ca și cum ar fi fost create dintr-odată. Și ritmul în care au avut loc schimbări ale speciilor în diferite epoci ar fi putut
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai de seamă palentolog al generației sale, a cărui contribuție la elaborarea teoriei sintetice a evoluției este comparabilă cu cea a lui Dobzhansky. Angajarea lui Simpson pare să fi fost deosebit de importantă deoarece, așa cum recunoscuse deja Darwin, cercetările asupra rămășițelor fosile întârziau să pună în evidență acele forme de tranziție între specii și alte unități sistematice care erau implicate în explicația evoluției prin selecție naturală. Simpson susținea ceea ce părea a fi cel mai greu de susținut pe baza datelor paleontologiei: gradualismul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
diferite cauze - despre unele a scris deja Darwin -, multe forme intermediare nu s-au păstrat. Potrivit punctului de vedere cunoscut sub numele de „gradualism filogenetic“, procesul s-a desfășurat prin gradații infime, iar lipsa verigilor intermediare este atribuită „imperfecțiunii documentelor fosile“. Paleontologii care adoptaseră teoria lui Darwin au crezut mult timp că, pe măsură ce se acumulează material prin cercetarea zăcămintelor fosile, vor fi descoperite noi și noi forme intermediare. O așteptare care a fost însă în mică măsură confirmată. Pe acest fundal
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cunoscut sub numele de „gradualism filogenetic“, procesul s-a desfășurat prin gradații infime, iar lipsa verigilor intermediare este atribuită „imperfecțiunii documentelor fosile“. Paleontologii care adoptaseră teoria lui Darwin au crezut mult timp că, pe măsură ce se acumulează material prin cercetarea zăcămintelor fosile, vor fi descoperite noi și noi forme intermediare. O așteptare care a fost însă în mică măsură confirmată. Pe acest fundal, Niles Eldrege și Stephen J. Gould au propus, la începutul anilor ’70, o altă interpretare a datelor paleontologice. Ei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unei desfășurări grandioase, ci cea a unor echilibre homeostatice, tulburată doar «rareori» (mai des desigur în plenitudinea timpului) de evenimente rapide și episodice de speciație.“ În această interpretare, pe care autorii au numit-o a „echilibrelor punctuate“, discontinuitățile din rămășițele fosile reflectă modul în care a avut loc efectiv evoluția vieții pe pământ. Ele nu sunt, cum credeau mai înainte paleontologii darwiniști, consecințe ale distrugerii verigilor intermediare. Lungi perioade de stază (stasis) sunt „punctate“ de perioade scurte de prefaceri, care sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fel orice distincție dintre mecanismele microși macroevoluției, ceea ce conducea la punctul de vedere al gradualismului filogenetic. Gould prezintă multe informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată a cercetării mecanismelor microși macroevoluției. Acceptarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Ernst Mayr, unul din părinții teoriei sintetice a evoluției, propusese, mai de mult, o nouă ipoteză (vezi Change of Genetic Environment and Evolution, 1954) pentru a face față provocării pe care o reprezenta dezacordul dintre lipsa verigilor intermediare în „documentele fosile“ și susținerea darwiniană a caracterului gradual al tranziției de la o specie la alta. Potrivit acestei ipoteze, evoluția se desfășoară încet, treptat în cazul speciilor cu un mare număr de membri. Schimbări rapide, în perioade scurte de timp, pot avea loc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
perioade scurte de timp, pot avea loc însă în populații mici și izolate geografic. Aici, restructurări genetice bruște pot să genereze noi fenotipuri, pe care încrucișările au șanse mai mici să le anuleze. Discontinuitățile mari puse în evidență de documentele fosile se explică simplu prin faptul că populațiile care constituie verigile intermediare în tranziții treptate de la o specie la alta au fost răspândite pe arii mici și au supraviețuit o perioadă de timp foarte scurtă. De aceea probabilitatea ca ele să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin faptul că populațiile care constituie verigile intermediare în tranziții treptate de la o specie la alta au fost răspândite pe arii mici și au supraviețuit o perioadă de timp foarte scurtă. De aceea probabilitatea ca ele să fi lăsat rămășițe fosile este foarte mică. Ceea ce ar explica de ce macroevoluțiile ne apar drept schimbări bruște. Mai târziu, Mayr aprecia că interpretarea lui Eldrege și Gould ar reprezenta o preluare și dezoltare a modelului propus de el în 1954. Această afirmație este însă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unor grupuri sistematice superioare - s-a datorat în primul rând unor schimbări radicale și bruște ale mediului, în primul rând ale mediului fizic, schimbări care au favorizat unele grupuri de viețuitoare, îndeosebi datorită eliminării altor grupuri. Descoperiri ale unor rămășițe fosile foarte importante în acest sens au fost făcute la Burgess Shale, în Columbia Britanică, încă la începutul secolului XX, de paleontologul Charles Doolittle Walcott. Ele documentează apariția bruscă, acum aproximativ 570 de milioane de ani, la începutul cambrianului, a organismelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
XX. Influența ei a slăbit in mod considerabil după elaborarea teoriei sintetice a evoluției. Unii dintre cercetătorii care au adus contribuții importante la elaborarea acestei teorii, cu deosebire George G. Simpson și Julian Huxley, au arătat că cercetările asupra rămășițelor fosile din straturile pământului nu confirmă existența unor linii evolutive ortogenetice. Organisme ca procariotele nu s-au schimbat în intervale de miliarde de ani. Alte organisme s-au specializat, adaptându-se la anumite condiții de viață, fără a înregistra nici un progres
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
punctul de vedere larg acceptat că teoria sintetică a evoluției ar exprima în mod adecvat spiritul gândirii autorului Originii speciilor. După cum se știe, Darwin a sperat că dezvoltarea cercetărilor de paleontologie va duce la descoperirea multor verigi intermediare în rămășițele fosile. Această speranță nu a fost confirmată decât în mică măsură. Ceea ce înseamnă că acele rațiuni care i-au făcut pe mulți dintre geologii și paleontologii contemporani cu Darwin să ezite sau chiar să adopte o atitudine negativă față de teoria lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
noi specii ar fi putut lua naștere pe cale naturală. Celor care susțin asta, invocând bunăoară fosile de reptile-mamifere sau de maimuțe oameni, Johnson le răspunde că existența acestora nu probează câtuși de puțin „în mod constrângător“ o tranziție evolutivă. Documentele fosile nu relevă multe forme care ar fi trebuit să existe dacă o asemenea tranziție ar fi avut loc. Cercetările paleontologice asidue care au fost efectuate, de la apariția Originii speciilor și până în zilele noastre, nu ar fi furnizat decât câteva exemple
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vârstă de aproximativ 14 miliarde de ani, această perioadă de timp ar fi prea scurtă pentru producerea prin evoluție naturală a celei mai simple forme de viață, pentru a nu vorbi de acea biodiversitate pe care ne-o relevă urmele fosile. „Noi încă avem nevoie ca Creatorul să intervină și să creeze forme de viață potrivite, la timpul potrivit [...] Încă o dată, știința confirmă ceea ce spunea Dumnezeu prin Biblie, mii de ani mai înainte!“ Atitudinea autoarei acestui manual față de știința secularizată este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
iau naștere în acest fel vor reprezenta verigi intermediare între o specie și alta. Datorită numărului mic de indivizi care formează o asemenea populație și a perioadei scurte de timp în care supraviețuiește ea, posibilitatea probării existenței ei prin urme fosile va fi mică. Așa se explică lipsa unor verigi intermediare în rămășițele fosile, care a fost adesea invocată ca argument de adversarii teoriei evoluției. În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
alta. Datorită numărului mic de indivizi care formează o asemenea populație și a perioadei scurte de timp în care supraviețuiește ea, posibilitatea probării existenței ei prin urme fosile va fi mică. Așa se explică lipsa unor verigi intermediare în rămășițele fosile, care a fost adesea invocată ca argument de adversarii teoriei evoluției. În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de obicei, prin predicții în sensul strict al termenului. Prognozele cu privire la viitor sunt aici
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Cele mai importante progrese civilizaționale au avut loc în zone cu acces la sursele de energie necesare, iar mai tarziu progresul s-a menținut acolo unde aprovizionarea era sigură și constantă fie că era vorba de lemn, cărbune sau combustibili fosili. Prin urmare, mizele energetice au crescut cu fiecare generație, cu fiecare secol și cu fiecare nouă sursă de energie rentabilă descoperită, în zilele noastre, pentru economiile mondiale, oprirea aprovizionării energetice fiind aproape sinonima cu privarea de aer. Această stare de
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
criză petrolieră a anilor '70 și consecințele acesteia. După acest moment, felul în care era percepută chestiunea energetică în Europa s-a schimbat, în momentul de față Uniunea Europeană fiind lider mondial în utilizarea energiilor "curate," ecologice. Dar cum utilizarea combustibililor fosili este opțiunea cea mai larg utilizată chiar și în spațiul european, s-au căutat noi soluții. Încă din anii '80, această soluție a venit de la est, prin dezvoltarea relațiilor cu un partener mult timp ostil, chiar amenințător, Uniunea Sovietică. Spațiul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
pare să fi devenit piatră de încercare a relațiilor pan-europene. Termenul energie face trimitere la o largă gamă de concepte și de surse din care aceasta poate fi extrasa. În cazul de față va fi tratată strict problemă combustibililor fosili. Astfel, dialogul energetic ruso-european este fondat pe transferul de petrol și gaze naturale dinspre Rusia spre piața europeană. Evident, energie poate fi extrasa din nenumărate surse alternative pe care le vom evocă în paginile lucrării, dar interesele ruso-europene sunt strâns
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
este Rusia capabilă să folosească "armă energetică" împotriva partenerilor săi europeni, dar și cum a modelat dimensiunea energetică relația politică dintre cele două părți ale Eurasiei, care sunt opțiunile fiecărui partener în condițiile în care lupta globală pentru controlul combustibililor fosili devine din ce in ce mai aprigă, precum și care sunt soluțiile pentru această problemă sunt pe agenda celor doi actori internaționali. Acestea vor fi și întrebările cheie pe care le va adresa această lucrare. Perspectiva asupra lucrării În încercarea de a răspunde întrebării de
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]