1,043 matches
-
g/g butadienă 593. Gaze reziduale (din petrol), distilat de cracare termică, de la absorberul de motorină și naftă (Nr. CAS 68952-81-8), în cazul în care conțin > 0,1 % g/g butadienă 594. Gaze reziduale (din petrol), de la stabilizatorul de fracționare a hidrocarburilor de cracare termică, la cocsificarea petrolului (Nr. CAS 68952-82-9), în cazul în care conțin > 0,1 % g/g butadienă 595. Gaze (din petrol) ușoare de cracare cu abur, concentrate de butadienă (Nr. CAS 68955-28-2), în cazul în
32004L0093-ro () [Corola-website/Law/292712_a_294041]
-
hidrodesulfurate (Nr. CAS 64742-80-9), cu excepția cazului în care se cunoaște istoricul complet al rafinării și se poate dovedi că substanța din care sunt obținute nu este cancerigenă 878. Distilate (din petrol) cu punct de fierbere ridicat (greu volatil), reziduu de fracționare de la reformarea catalitică (Nr. CAS 68477-29-2), cu excepția cazului în care se cunoaște istoricul complet al rafinării și se poate dovedi că substanța din care sunt obținute nu este cancerigenă 879. Distilate cu punct de fierbere intermediar (din petrol), reziduu de
32004L0093-ro () [Corola-website/Law/292712_a_294041]
-
de la reformarea catalitică (Nr. CAS 68477-29-2), cu excepția cazului în care se cunoaște istoricul complet al rafinării și se poate dovedi că substanța din care sunt obținute nu este cancerigenă 879. Distilate cu punct de fierbere intermediar (din petrol), reziduu de fracționare de la reformarea catalitică (Nr. CAS 68477-30-5), cu excepția cazului în care se cunoaște istoricul complet al rafinării și se poate dovedi că substanța din care sunt obținute nu este cancerigenă 880. Distilate (petrol) cu punct de fierbere scăzut (ușor volatil), reziduu
32004L0093-ro () [Corola-website/Law/292712_a_294041]
-
reformarea catalitică (Nr. CAS 68477-30-5), cu excepția cazului în care se cunoaște istoricul complet al rafinării și se poate dovedi că substanța din care sunt obținute nu este cancerigenă 880. Distilate (petrol) cu punct de fierbere scăzut (ușor volatil), reziduu de fracționare de la reformarea catalitică (Nr. CAS 68477-31-6), cu excepția cazului în care se cunoaște istoricul complet al rafinării și se poate dovedi că substanța din care sunt obținute nu este cancerigenă 881. Alcani, C12-26, cu catena ramificată și liniară (Nr. CAS 90622-53-0
32004L0093-ro () [Corola-website/Law/292712_a_294041]
-
atmosferică (Nr. CAS 64741-45-3) 928. Motorine grele (din petrol), distilare în vid (Nr. CAS 64741-57-7) 929. Distilate grele (din petrol), cracate catalitic (Nr. CAS 64741-61-3) 930. Uleiuri percolate (din petrol), cracate catalitic (Nr. CAS 64741-62-4) 931. Reziduuri (din petrol) de fracționare, de la reformare catalitică (Nr. CAS 64741-67-9) 932. Reziduuri (din petrol), hidrocracate (Nr. CAS 64741-75-9) 933. Reziduuri (din petrol), cracate termic (Nr. CAS 64741-80-6) 934. Distilate grele (din petrol), cracate termic (Nr. CAS 64741-81-7) 935. Motorine de vid (din petrol), hidrotratate
32004L0093-ro () [Corola-website/Law/292712_a_294041]
-
Distilate grele (din petrol), cracate catalitic, hidrodesulfurate (Nr. CAS 68333-28-8) 943. Păcură, motorine din reziduurile de distilare primară, cu conținut ridicat de sulf (Nr. CAS 68476-32-4) 944. Păcură reziduală (Nr. CAS 68476-33-5) 945. Reziduuri (din petrol) de distilarea reziduurilor de fracționare de reformare catalitică (Nr. CAS 68478-13-7) 946. Reziduuri (din petrol), motorină grea de cocsificare și motorină de vid (Nr. CAS 68478-17-1) 947. Reziduuri (din petrol) grele de cocsificare și ușoare de vid (Nr. CAS 68512-61-8) 948. Reziduuri (din petrol) ușoare
32004L0093-ro () [Corola-website/Law/292712_a_294041]
-
sistemelor de diluare în circuit parțial, trebuie să se evite, în special, problemele potențiale privind pierderea de pulberi în tubul de transfer, prin asigurarea prelevării unei probe reprezentative din gazele de evacuare emise de motor și prin determinarea coeficientului de fracționare. Sistemele descrise evidențiază aceste aspecte critice. Figura 4 Sistem de diluare în circuit parțial cu sondă izocinetică și prelevare fracționată a probelor (reglare SB) Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare EP în tunelul de diluare DT
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
a menține presiunea diferențială la zero la vârful sondei. În condițiile menționate, vitezele gazelor de evacuare din EP și ISP sunt egale și debitul prin ISP și TT reprezintă o fracție constantă a debitului de gaze de evacuare. Coeficientul de fracționare se determină pe baza ariilor secțiunilor transversale ale EP și ISP. Debitul aerului de diluare se măsoară cu un dispozitiv de măsurare a debitului FM1. Coeficientul de diluție se calculează pe baza debitului aerului de diluare și a coeficientului de
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
se determină pe baza ariilor secțiunilor transversale ale EP și ISP. Debitul aerului de diluare se măsoară cu un dispozitiv de măsurare a debitului FM1. Coeficientul de diluție se calculează pe baza debitului aerului de diluare și a coeficientului de fracționare. Figura 5 Sistem de diluare în circuit parțial cu sondă izocinetică și prelevare fracționată a probelor (reglare PB) Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare EP în tunelul de diluare DT prin tubul de transfer TT cu ajutorul
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
care se alimentează în TT printr-un orificiu pneumatic. În condițiile menționate, vitezele gazelor de evacuare din EP și ISP sunt identice și debitul prin ISP și TT reprezintă o fracție constantă a debitului de gaze de evacuare. Coeficientul de fracționare se determină pe baza ariilor secțiunilor transversale ale EP și ISP. Aerul de diluare este aspirat prin DT cu ajutorul pompei de vid SB și debitul se măsoară cu FM1 la orificiul de admisie în DT. Coeficientul de diluție se calculează
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
ISP. Aerul de diluare este aspirat prin DT cu ajutorul pompei de vid SB și debitul se măsoară cu FM1 la orificiul de admisie în DT. Coeficientul de diluție se calculează pe baza debitului aerului de diluare și a coeficientului de fracționare. Figura 6 Sistem de diluare în circuit parțial cu măsurarea concentrațiilor de CO2 sau NOx și prelevarea fracționată a probelor Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare EP în tunelul de diluare DT prin sonda de prelevare
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
brute și diluate, precum și în aerul de diluare, cu ajutorul analizorului (analizoarelor) de gaze de evacuare EGA. Aceste semnale sunt transmise la regulatorul de debit FC2 care reglează fie suflanta de presiune PB, fie pompa de vid SB pentru a menține fracționarea dorită a gazelor de evacuare și coeficientul de diluție dorit în DT. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor gazului marcator în gazele de evacuare brute, gazele de evacuare diluate și în aerul de diluare. Figura 7 Sistem de
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
de pulberi (figura 14). FC2 controlează suflanta de presiune PB, iar FC3 controlează sistemul de prelevare a probelor de pulberi (figura 14), reglând astfel debitele la orificiul de admisie și la cel de ieșire din sistem, astfel încât să se mențină fracționarea dorită a gazelor de evacuare și coeficientul de diluție dorit în DT. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor de CO2 și GFUEL prin estimarea bilanțului carbonului. Figura 8 Sistem de diluare în circuit parțial cu tub Venturi unic
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
negative create de tubul Venturi VN în DT. Debitul de gaze prin TT depinde de variația momentului mecanic în zona tubului Venturi și, prin urmare, este afectat de temperatura absolută a gazelor la orificiul de ieșire din TT. În consecință, fracționarea gazelor de evacuare pentru un debit dat în tunel nu este constantă și coeficientul de diluție la o sarcină mică este ceva mai mic decât la o sarcină mare. Concentrațiile gazului marcator (CO2 sau NOx) se măsoară în gazele de
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
care conține o serie de orificii sau tuburi Venturi. Primul dintre acestea (FD1) este situat în EP, al doilea (FD2) în TT. În afară de acestea, mai sunt necesare două clapete de reglare a presiunii (PCV1 și PCV2) pentru a menține o fracționare constantă a gazelor de evacuare prin reglajul contrapresiunii în EP și a presiunii în DT. PCV1 este situată în aval de SP în EP, iar PCV2 este situată între suflanta de presiune PB și DT. Concentrațiile gazului marcator (CO2 sau
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
de presiune PB și DT. Concentrațiile gazului marcator (CO2 sau NOx) se măsoară în gazele de evacuare brute, gazele de evacuare diluate, precum și în aerul de diluare cu ajutorul analizorului (analizoarelor) de gaze de evacuare EGA. Acestea sunt necesare pentru verificarea fracționării gazelor de evacuare și se pot utiliza la reglarea PCV1 și PCV2 pentru reglajul precis al fracționării. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor gazului marcator. Figura 10 Sistem de diluare în circuit parțial cu fracționare cu tuburi multiple
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
brute, gazele de evacuare diluate, precum și în aerul de diluare cu ajutorul analizorului (analizoarelor) de gaze de evacuare EGA. Acestea sunt necesare pentru verificarea fracționării gazelor de evacuare și se pot utiliza la reglarea PCV1 și PCV2 pentru reglajul precis al fracționării. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor gazului marcator. Figura 10 Sistem de diluare în circuit parțial cu fracționare cu tuburi multiple, măsurarea concentrației și prelevarea fracționată a probelor Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
necesare pentru verificarea fracționării gazelor de evacuare și se pot utiliza la reglarea PCV1 și PCV2 pentru reglajul precis al fracționării. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor gazului marcator. Figura 10 Sistem de diluare în circuit parțial cu fracționare cu tuburi multiple, măsurarea concentrației și prelevarea fracționată a probelor Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare EP în tunelul de diluare DT prin tubul de transfer TT cu ajutorul separatorului de flux FD3 care este alcătuit dintr-
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
același diametru, aceeași lungime și rază a curburii) instalate în EP. Gazele de evacuare care traversează unul dintre aceste tuburi sunt conduse la DT, iar gazele de evacuare care traversează restul tuburilor sunt trecute în camera de amortizare DC. Astfel, fracționarea gazelor de evacuare este determinată de numărul total de tuburi. Pentru reglajul unei fracționări constante este necesară o presiune diferențială egală cu zero între DC și orificiul de ieșire din TT, care se măsoară cu traductorul de presiune diferențială DPT
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
care traversează unul dintre aceste tuburi sunt conduse la DT, iar gazele de evacuare care traversează restul tuburilor sunt trecute în camera de amortizare DC. Astfel, fracționarea gazelor de evacuare este determinată de numărul total de tuburi. Pentru reglajul unei fracționări constante este necesară o presiune diferențială egală cu zero între DC și orificiul de ieșire din TT, care se măsoară cu traductorul de presiune diferențială DPT. O presiune diferențială egală cu zero se obține prin injectarea de aer proaspăt în
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
orificiul de ieșire din TT. Concentrațiile gazului marcator (CO2 sau NOx) se măsoară în gazele de evacuare brute, gazele de evacuare diluate, precum și în aerul de diluare, cu ajutorul analizorului (analizoarelor) de gaze de evacuare EGA. Acestea sunt necesare pentru verificarea fracționării gazelor de evacuare și se pot utiliza la reglarea debitului de aer injectat pentru reglajul precis al fracționării. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor gazului marcator. Figura 11 Sistem de diluare în circuit parțial cu reglajul debitului și
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
gazele de evacuare diluate, precum și în aerul de diluare, cu ajutorul analizorului (analizoarelor) de gaze de evacuare EGA. Acestea sunt necesare pentru verificarea fracționării gazelor de evacuare și se pot utiliza la reglarea debitului de aer injectat pentru reglajul precis al fracționării. Coeficientul de diluție se calculează pe baza concentrațiilor gazului marcator. Figura 11 Sistem de diluare în circuit parțial cu reglajul debitului și prelevarea totală a probelor Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare EP în tunelul de
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
de prelevare a probelor P din sistemul de prelevare a probelor de pulberi (figura 16). Debitul de aer de diluare se reglează cu ajutorul regulatorului de debit FC2, care poate să utilizeze GEXH, GAIR sau GFUEL ca semnale de comandă pentru fracționarea dorită a gazelor de evacuare. Debitul probei în DT este diferența dintre debitul total și debitul aerului de diluare. Debitul aerului de diluare se măsoară cu ajutorul dispozitivului de măsurare a debitului FM1, iar debitul total cu ajutorul dispozitivului de măsurare a
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
diluare în circuit parțial cu reglajul debitului și prelevarea fracționată a probelor Gazele de evacuare brute sunt transferate din țeava de evacuare EP în tunelul de diluare DT prin sonda de prelevare a probelor SP și tubul de transfer TT. Fracționarea gazelor de evacuare și debitul în DT se reglează cu ajutorul regulatorului de debit FC2 care reglează, în consecință, debitele (sau turațiile) la suflanta de presiune PB și la pompa de vid SB. Acest lucru este posibil deoarece proba prelevată cu
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
îndeplinite condițiile de curgere în tronsonul EP, și trebuie să fie astfel proiectată pentru a colecta o probă proporțională din gazele de evacuare brute. Diametrul interior minim trebuie să fie de 12 mm. Este necesar un sistem de reglaj pentru fracționarea izocinetică a gazelor de evacuare prin menținerea unei diferențe de presiune egale cu zero între EP și ISP. În condițiile menționate, vitezele gazelor de evacuare în EP și ISP sunt identice și debitul masic prin ISP reprezintă o fracție constantă
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]