791 matches
-
tine alcool știind mult prea bine că moartea cea mare va veni într-o zi din Asia Mică pe buzele tale gingașe de sugar la sân am turnat horincă de creangă din Maramureș cu mărgele amare peste caliciile atât de fragile de miraculoasă passiflora am turnat alcoolul tare ca focul tare ca focul Iadului alcoolul deși am știut că moartea cea mare va veni mâine din Asia Mică și tu te-ai chircit în creierul meu, Dumnezeule și mi-ai tras
Moartea cea mare vine din Asia Mică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6193_a_7518]
-
în parcări văzut-am rândunici, Cum tatonau firide, plinuri, goluri, Să își planteze cuiburile mici, Și-n foste hale, vezi, adesea, stoluri. dintr-o pădure numai fagi, Unde am intrat julindu-mi rău genunchii, Copil, ce caută un cuib de fragi, Și-mbrățișează crengile și trunchii, Îl rotunjesc. În golul celor dragi.
Cuibul by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/5592_a_6917]
-
Blînd sub pete de putoare Unde sîngele meu este Pîrîiaș de apă-n floare Cu zîne-ncîlcite-n iesle De raze și de răcoare Ci mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Cînd paingii își dau duhul Pe pînze de zuză dragă Ce-și desface-n soare puful Și-n ea melci bătrîni își bagă Coarnele pe-o viață-ntreagă Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Căci mai pîlpîie
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
chilii de piatră fragă Cînd paingii își dau duhul Pe pînze de zuză dragă Ce-și desface-n soare puful Și-n ea melci bătrîni își bagă Coarnele pe-o viață-ntreagă Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Căci mai pîlpîie în mine Candele de-amurg lumina Ce ți-a-mbujorat grădina Cu ciuperci mari și cu rîme Gardurile să-ți dărîme De din mîine spre poimîine Pîn' doar cuiele-or rămîne Cît mai pîlpîie în mine Ca-ntr-un
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
Macedonski,-n fiecare... „Noapte”, Scalda-n parfum de roze, rodii coapte... Curând, veni Coșbuc, degrab' să puie, Aroma cerii-n galbenă gutuie; Și-n gând, c-un „cânt de leagăn”, spre-ai săi dragi, Pe Tâmpa, șt.O.Iosif, gusta... fragi... Și-apoi, din „codri verzi”... de Rășinari, Goga ne distila... esențe țări, Știind că Minulescu, dus pe... cale, Strângea savori exotice-n... migdale, În care timp, Bacovia - cel trist -, Modela...prune țări de ametist; Numai Arghezi,vrându-le cărnoase, Anina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Întîlnești oameni care îți tot dau cărți întîlnești cîțiva pereți care-ți redau încrederea în viață doi-trei copaci se uită lung la tine jinduiești să te recunoască îndemînarea umbrei tale pe zidul caselor părăsite întîlnești copii cu mîinile pătate de fragi întîlnești oameni ce nu pot vorbi decît prin cartea lor de vizită în creierii munților știi un oraș fără fotografi aici viețile sunt invitate într-o călătorie nelimitată casele în care n-a murit și nu s-a născut nimeni
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
atins Va fugi de mulțime ca un asin sălbatic." Vîsla mea de acum O car cu mine peste tot. Mai ales pe uscat. Prin păduri. Prin aeroporturi. Prin gări. Fiul mi-a pictat-o toată, toată Cu flori și cu fragi "să te bucuri, mamă, vîslă ca tine nu mai are nimeni!" Uneori ea chiar cîntă. Un solo pentru trompetă Sau un adagio pentru violoncel. Tulburător mai cîntă vîsla aceasta înmuiată în atîtea ape: Dunăre, Susquehana, Ohrid, Missisippi în sfîrșit Marea Neagră
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
moare și surîde lent, Și-n străzi dilii, sub cer bombat în stele, De ziduri, de copaci și de statui Proptită,-i pun pecetea gurii mele Și îi închid trecutul amărui 7. Ca într-un cufăr. Pot să plec, tot fragă Și forfota-n tăpșane lipăind Femeia mea va ține o vîzdoagă La tîmpla-i c-o plăcuță de argint, Semn că-mi așteptă roua spermantină De dincolo de scînduri de coșciug. Căci n-o să fie , cred, nimeni de vină Din cînd în
Micul testament by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10489_a_11814]
-
răsfoiește-un ziar prin geamul deschis Nici un nor pe cer - doar cumpăna fântânii se leagănă rar Vacanța mare - alergând după fluturi cu plasa goală Noapte senină - doi copii își dispută un licurici Îndemnându-se cu roua în picioare - copii după fragi Ciripit în zori - nepotul nu găsește nici o frăguță Nici un greier în noaptea fără lună - numai bătrâna Cântec de greier - între doi nori cenușii numai o stea Sorb ceai de tei ascultând greierii - clar de lună Apus de soare - o libelulă
VACAN?A MARE by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83876_a_85201]
-
desiș, Ca rătăcitul pas pierdut de tine S-alunece-n fricos păienjeniș, Din pragul visului ce în treziri rămâne; Oricând aș vrea, în unde să-ți cuprind Întreaga-ntruchipare-atât de dragă, Cum drag e muntelui, când hohotind, Ecoul trece, mirosind a fragă... Cu mii de vorbe-aș vrea să te încânt Să-ți mângâi părul, buzele, făptura, S-ascult și eu nepotolitul cânt, Ce-l spune-adesea-ți fermecată, gura...
DORIN?? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83787_a_85112]
-
ciuperca asta parcă Seamănă cu o tigaie; Plină e de apăraie Și-i, desigur, o... Sunt micuți și delicați, Buni și fierți, dar și murați; Au trei nume, dacă vreți: Opintici, ghebe,... Cresc și ele prin pădure, Dar nu-s fragi și nu sunt mure. Vezi prin codri pâlcuri-pâlcuri, Toate sunt ispititoare, Dar ascund destule tâlcuri Și nu toate-s de mâncare. Ciuperca ochioasă, Dacă-ți intră-n casă, Să n-o pui pe masă. Ce să fie, ce să fie
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
furcă, Dânsa toarce, nu se-ncurcă. Părul lui pare de sârmă, Ca și cel domestic râmă; E vânat pentru pastramă, Capul i se pune-n ramă. Zboară numai pe lumină, Floarea-i este cea mai dragă; E micuță ca o fragă, Harnică-i ca o... E și dânsa foarte mică, Mai mult slabă decât plină; Deși nu este albină, Harnică-i ca o... Ghemuleț cu ace multe, Dacă-i cânți, știe s-asculte. E cu mult mai mititel, Însă și cu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Fetița nu s-a opus. A simțit că nu i se va întâmpla nimic rău. Ajunsă în mijlocul holului, învățătoarea se aplecă pe vine, devenind de o statură cu fetița. Atunci observă o frumusețe de ochișori verzi de parcă erau frunze de fragi pline de rouă. A privit-o îndelung, zicând mai mult ca pentru sine: ,, Ce mult mi-aș mai fi dorit o fetiță, măcar una...” Își reveni repede din gânduri și încercă să afle cum o cheamă pe fetiță, dar aceasta
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
merelor văratice, sau... Jur-împrejurul livezii, asemenea unei gărzi mereu atente, stau teii, ale căror flori - dătătoare de sănătate - vin să adauge parfumul lor aparte la miresmele îmbătătoare ale celorlalți arbori. Jos, precum un covor fermecat, sunt tufe de căpșuni și fragi, de zmeură și de mure... Dacă vii pentru prima oară la poarta bunicilor, nu poți să spui precis care miros este mai puternic, mai pătrunzător. Și nici dacă parfumul gutuilor se îngemănează cu aroma murelor, sau cu cea a strugurilor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să iasă, prin grădină, în spatele ogrăzii. Dar și acolo li s-a părut că n-au loc, astfel încât au pornit-o spre dealul care, parcă, îi chema. De acum au intrat în pădure, au descoperit, rând pe rând, tufele cu fragi, zmeură și mure. Ce bucurie pe Sorin, Sorina și Puiu, cărora le plac tare mult aceste fructe de pădure! Dar nici Cuțulache și Motănel nu s-au plictisit. Pisoiul s-a urcat în mai toți copacii de prin apropiere. A
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
escroc. Barbara își întinse mâna ca să-i maseze umerii. El împietri, ca un motănel scărpinat între ochi. Docil, Mark se așeză la loc și deveni atent. Noi semănăm mai degrabă cu niște recife de corali, citea Weber. Ecosisteme complexe, dar fragile... Cei trei se holbau la reprezentația necunoscutului în cămașă de mătase. Weber spuse povestea unei femei de patruzeci de ani, pe nume Maria, care suferea de ceva care se numea sindromul Anton. Am stat la taclale cu ea în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de zece și așteptăm Încă să vii În vacanță ca să mergem cu ghibolii pe câmp că ghibolii nu i-am băgat În colectivă, numa pe Berta că era bătrână și nu mai dă lapte, și să mergem și noi după fragi prin pădure. Îți mai aduci aminte când ai spus că nu există Dumnezeu? Tare am mai râs de tine după aia cum ai putut să fii atâta de prost. Dacă te trăznea? Da io nu te-am spus la nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apoi, sutienul, făcând naveta între sânii ei drept și stâng, pe dedesubt, pe care-i cântărea, acum, în ambele umide palme, retrasându-le cu-arătătoarele curbate vinețiul cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, - fragi ce-l făcură pe Vasile să urle ca un apucat: „Eu mă duc să culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”, și pe care,-n următoarea clipă, chiar începuse să-i culeagă, întâi cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
drept și stâng, pe dedesubt, pe care-i cântărea, acum, în ambele umide palme, retrasându-le cu-arătătoarele curbate vinețiul cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, - fragi ce-l făcură pe Vasile să urle ca un apucat: „Eu mă duc să culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”, și pe care,-n următoarea clipă, chiar începuse să-i culeagă, întâi cu degetele-i de profesor de limba și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
sau ca un lin curent de aer, colinele sânilor ei drept și stâng, pe care-i cântărea, acum, în palmele profesorale, retrasându-le cu-arătătoarele curbate vinețiul cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, — fragi ce-o făcură, în sfârșit, pe Nora să urle ca o apucată: „Eu mă duc să-mi culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”; ceea ce și făcu, nu, însă-n baie, dormitor, antreu, bucătărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
colinele sânilor ei drept și stâng, pe care-i cântărea, acum, în palmele profesorale, retrasându-le cu-arătătoarele curbate vinețiul cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, — fragi ce-o făcură, în sfârșit, pe Nora să urle ca o apucată: „Eu mă duc să-mi culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”; ceea ce și făcu, nu, însă-n baie, dormitor, antreu, bucătărie, șpais, ci unde tocmai se afla, — sur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
ziua prin pădure, ciopleam corăbioare din scoarță de molid, ne luptam și jucam fotbal. Eram împărțiți pe detașamente, după vârstă, de-o parte băieții, de alta fetele. Ele culegeau clopoței și alte flori sălbatice, își făceau coronițe din margarete, adunau fragi din iarba însorită. Noaptea, noi, băieții, ne adunam pe pervazul interior, neobișnuit de lat, al ferestrelor și acolo, pe placa de marmură, după draperii, începeam să ne spunem niște povești înfricoșătoare. Vorbeam despre somnambuli, care merg, noaptea prin casă cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lanțurile de margarete pe care le găseam, lungi de metri întregi, distrugeam buchetele mari și pestrițe de flori de pădure care ne rămâneau ca pradă. Ura noastră era atât de mare, încît nu mâncam, ci striveam cu călcâiul grămăjoarele de fragi pe care copiii le pregătiseră din timp pentru întîlnirea lor secretă, încinși cu centuri de scoarță și încoronați cu frunze, ne așezam în locul lor și ne întrebam ce să mai facem ca să ștergem și orice urmă de legături care mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a uscat limba-n gură de atâta sporovăială - niște băutură din ulciorul de colo de sub masă. Eu am să încropesc ceva de mâncare cât ai clipi... Am urmat sfatul bătrânului și îndată din cele două ulcele adia miroaznă îmbietoare de fragi... Bătrânul a început să migălească ca o adevărată gospodină. Până să mă dumiresc ce pregătește în cotlonul lui, m-am trezit cu o mămăligă aurie răsturnată pe un fund de lemn și cu două străchini în care aburea o tochitură
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
era atît de mare că o dată, cînd a luat o revistă literară în buzunar, nici n-a desfăcut-o măcar, să-și arunce ochii pe ea. În toate duminicile, a mers cu Ana și cu copiii pe munte să culeagă fragi și muguri de brad, pentru sirop. A făcut totul cu o mare tragere de inimă, fericit de fericirea copiilor. O singură dată s-a întristat. Urca de la calea ferată forestieră spre o poiană, de-a lungul unui firicel de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]