9,707 matches
-
și, în al doilea rînd, s-o facă cu impetuozitatea misionarului hotărît să adune cît mai mulți prozeliți? Ei bine, Bourdieu e unul din adepții ultimi, încîntător de dăruiți, ai cauzei umaniste. Cele două defecte fac ca aplombul retoric al francezului să-ți provoace o reacție de suspiciune preventivă: e ca atunci cînd, aflîndu-te în fața unui caz aparte, nu-i poți intui de la început diagnosticul. Apoi te lămurești: paradigma lui Bourdieu coincide cu tiparul gînditorilor din generația '68: nivelarea ierarhiilor în numele
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
Oana Soare Cel mai bine documentat și cel mai aplicat studiu despre tendențiozitatea ideologică a romanului sau, în terminologia împrumutată de autor de la un critic francez, despre "la politique de la prose" este cel al lui Cristian Moraru 1. Deși minuțios demontat prin teoriile naratologice ale lui Booth sau Genette, paradoxul constitutiv al Cronicii rămâne în mare parte neelucidat: "Ajungi să te întrebi" constată criticul, "dacă romanul
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
și, apoi, în 2000. An în care l-am și cunoscut la Limoges, invitat de Silviu Purcărete, pe atunci directorul teatrului de acolo și al școlii de actorie, coordonată împreună cu Paul Chiribuță. Lucra Pescărușul. Cu două trupe deodată, una de francezi, cealaltă de italieni. Înalt, mătăhălos, aparent sumbru, Nekrosius urca de multe ori pe scenă și le șoptea actorilor ceva. În limba lui. Fără translator. Cobora și urmau momente fantastice, de transă, de înțelegere profundă, nu doar actoricească a sensului cerut
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
total vieții noastre publice, pe toate planurile ei: incompatibilul. În cultură, ca în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet. Avem de aceea o cultură de brutalități și tranzacții". Urmează fermecătoarea, bineștiuta relatare a uimirii criticului francez, pe care "l-am auzit cerîndu-i explicații unui gardist de fier notoriu, pe care îl găsise într-o tandrețe intelectuală cu un marxist, și el notoriu." Face cumva excepție Mihail Sebastian de la regula incompatibilității, cum sugerează frazele de mai sus
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
foarte importantă, notează Cornelia Ștefănescu, pentru că în salonul ei din Paris, frecventat de muzicienii Liszt, Wagner, Gounaud, Débussy, Saint-Saëns, Fauré, de scriitorii Lecont de Lisle, Pierre Loti, Jules Lemaître, Maeterlink, de pictorii Bonnard, Vuillard, cât și de diplomați străini și francezi, Proust și-a găsit un câmp larg de observație. Scriitorul n-a ajuns în România, dar s-a simțit atașat de țara prietenilor săi, îndepărtată și enigmatică pentru el, cunoscută numai din istorisirile lor: "nume scumpe cum ar fi Corcova
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
ce amintește de sobrietatea hieratică a preotului din altar. Filozoful slujește la propriu, atîta doar că n-o recunoaște. Jean-Luc Marion este un preot nehirotonisit care se achită de oficiul divin sub forma incantării unor aporii speculative. Urmarea este că francezul creează un univers de sine stătător în care sunetul de orgă al cuvintelor rezistă prin conotațiile sugerate (adică prin încărcătura lor emoțională), iar nu prin denotații (prin referința lor la realitate). A căuta vreo legătură între cuvintele lui Marion și
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
face că proza lui Proust e unică sau, dimpotrivă, e cu totul scoasă din uz. Pentru primii, rafinamentul zăbovirii în detaliile memorii involuntare este marca geniului său, și nici un efort nu e de prisos pentru a contempla arta cu care francezul își țese broderia mnezică; pentru ceilalți, nimeni nu mai stă să digere enorma acumulare de amintiri inutile care alcătuiește substanța operei francezului; pentru aceștia din urmă, a-l citi înseamnă a-ți pierde timpul. În fața unor atît de tranșante și
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
involuntare este marca geniului său, și nici un efort nu e de prisos pentru a contempla arta cu care francezul își țese broderia mnezică; pentru ceilalți, nimeni nu mai stă să digere enorma acumulare de amintiri inutile care alcătuiește substanța operei francezului; pentru aceștia din urmă, a-l citi înseamnă a-ți pierde timpul. În fața unor atît de tranșante și de ireconciliabile judecăți de valoare, nu poți să nu te întrebi cine are dreptate. Răspunsul nu poate fi decît unul: deschizi Proust
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
timpilor morți sînt condițiile succesului. Aici, dimpotrivă: prim-planuri stăruitoare pînă la încremenire descriptivă, viteză de melc în înlănțuirea episoadelor și senzația apăsătoare că volumele sunt stăpînite de durata inertă a unui timp mort. Nimic nu e mai străin de francez decît graba, precipitarea, nerăbdarea și accelerația. Toate aceste trăsături sunt suportabile dintr-un singur motiv: Proust știe să depisteze culoarea termică a fiecărei întîmplări, rezonanța ei sufletească. Mai mult, prozatorul nu excelează în detalii, ci în scrutarea răsunetului lor interior
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
111) Dar cel care i-a închinat lui Proust cele mai miezoase pagini rămîne Camil Petrescu. L-a iubit atît de mult că a urzit o întreagă teorie pentru a-i pune în lumină valoarea. Potrivit lui Camil, pînă la apariția francezului, scriitori trăiau cu superstiția naratorului omniscient și omnipotent. Autorul era demiurgul cu drept de viață și de moarte asupra personajelor pe care le crea, și nici o piedică nu-l putea împiedica să le descrie așa cum voia el. De aceea, autorul
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
cum tot așa putea vedea ce se petrece în orice casă, trecînd prin ziduri și acoperind într-o clipă distanțe uriașe. Convenția aceasta, atît de facilă și atît de nefirească în demiurgia ei, avea să fie desființată de Proust. Pentru francez, autorul nu are voie să vorbească decît în nume propriu, iar nu de pe poziția ochiului lui Dumnezeu. Asta înseamnă că autorul trebuie să descrie numai ceea ce știe, iar tot ceea ce știe se mărginește la fluctuațiile conștiinței lui. Prin urmare, un
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
războiește în registru tragic Ivan Ilici...? Te rog frumos să nu te refugiezi în literatură. Vorbește-mi despre raporturile tale cu ea, cu el... La nemți (Der Tod) substantivul moarte este de genul masculin, la ruși (smerti), ca și la francezi (la mort), ca și la români, substantivul moarte se strecoară în femininul senzual, lunecător, umed... O să-ți mărturisesc cu maximă franchețe că mie... mi-e o frică atroce de moarte. Am simțit-o nu o dată încolțindu-mă. În timp însă
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
de la Radio Killer ne oferă un single în colaborare cu Junior Caldera - “Beautiful people”. Adică acei oameni care ne transmit energia lor pozitivă la fiecare concert - spune Lee Heart. Iar Junior Caldera este unul dintre cei mai talentați DJ-i francezi, făcându-se remarcat prin colaborarea cu Sophie Ellis- Bextor. De asemenea, este renumit pentru artista. Noul album oferă fanilor 12 piese originale și două remixuri, printre care și hiturile “Abelia”, “Something New”, “Telephone” sau “What About Us”. numeroasele remixuri realizate
Stiri by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/83868_a_85193]
-
din Montesquieu care străbate un peisaj familiar cititorului. în schimb, atunci cînd scrie românește, Russo se află în căutarea unei limbi mustind de arhaisme și de regionalisme, fixată într-o sintaxă inspirată de vechile cărți bisericești. Cei doi Alecu Russo, francezul și românul, aflați în căutarea fondului național ultim, trăiesc împreună, se completează, se sprijină, își împrumută unul altuia talentul. Rezultă o operă compusă dintr-o suită de fragmente (începînd cu Studie moldovană, 1851, continuînd cu Holera, Cugetări și Amintiri, ultimele
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
scenă vieții muzicale din Anglia. Publicul din Brighton nu mai aplaudă și bătea din picioare, ci solicită dirijorului român să renunțe la partea a II-a a programului de concert, spre a relua întreaga Simfonie Din lumea nouă de Dvorak. Francezii i-au acordat Marele premiu al discului pentru tălmăcirea “miraculoasă” a partiturii maestrului ceh. “Orchestră din Bournemouth - scria presă japoneză - nu e nici Wiener Philharmoniker, nici Berliner, nici Philadelphia Symphonie Orchestră, ea este Orchestră Silveștri! Din păcate, turneele demențiale i-
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
alte orașe, de la sute de kilometri. Am regăsit oameni în vârstă, care veneau și în anii ‘70 la concertele mele. A fost o regăsire frumoasă, emoționantă, un fel de redeschidere a porților Franței și a ceea ce am reprezentat eu pentru francezi timp de trei decenii, mai ales că în anii de exil acolo m-am simțit cel mai bine. Datorită limbii pe care o vorbeam m-am simțit ca întro familie în acea perioadă”, a mărturisit maestrul Gheorghe Zamfir. Evenimentul a
Peste hotare by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84321_a_85646]
-
a adus, la Centrul Național al Dansului București, alte trei companii de dans francez, care, în trei zile succesive, au dat câte două spectacole fiecare. Din păcat, am putut vedea numai două companii, în cea de a treia zi spectacolul francezilor suprapunându-se cu singura premieră din acest an a Baletului Operei Naționale București. Cu acest prilej, în două zile succesive, am văzut, în sfârșit, din nou, dans, la Centul Național al Dansului Bucuresti, unde, în producțiile locale bate, cel mai
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
trai fără constrângeri în manieră occidentală (C, 7). Cât despre Sanda Stolojan, ea constata dublul statut al exilaților angajați în "acțiuni" de rezistență, de opoziție față de regimul comunist din România, dar și interesați de asimilarea lor cât mai grabnică, încetățeniți francezi, inserați într-o slujbă, o societate, franțuziți - N, 118). P. Goma stabilea mai multe clase de refugiați în străinătate în funcție de justificarea plecării lor: opoziția politică, dorința de a-și reclădi existența într-o țară mai prosperă sau incapacitatea de a
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
pe care ți-o pui este: cum putea Monica Lovinescu, în anii î60-70, să fie atît de lucidă? Și atît de nepărtinitoare în verdictele pe care le dădea? Cum de nu s-a lăsat molipsită de indulgența mioapă cu care francezii au privit decenii de-a rîndul catastrofa comunismului? Cînd respiri zeci de ani în psihologia colectivă a metropolei franceze, e ușor să împrumuți felul de a gîndi al locului. Și totuși Monica Lovinescu nu a făcut-o. Într-un Paris
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
Lettres Françaises că informațiile privind lagărele de concentrare sovietice este o invenție propagandistică a serviciilor secrete occidentale, și că Viktor Kravcenko, unul dintre primii mărturisitori ai ororilor universului stalinist, este o marionetă plătită. Și, în timp ce se străduia să deschidă ochii francezilor asupra realității comunismului, Monica Lovinescu urmărea expansiunea comunismului în țară. Cum pe bună dreptate remarcă Vladimir Tismăneanu în prefața cărții, "în cultura românească a ultimelor cinci decenii, Monica Lovinescu a fost cea mai rafinată cunoscătoare, exegetă, analistă a fenomenului comunist
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
vremea cât face ea o cafea) o tăiai rapid neuitând să-i zici "săru-mâna", ba nu aveai unde, ba atunci când aveai o nimereai pe ciclu. Farmecul castrator al perioadei ăleia va fi disipat odată cu întoarcerea în țară cu pașaport de francez. E perioada glorioasă a lui Dan (personajul, desigur) cu aventuri pe bandă rulantă cu femei din showbiz și azi foarte cunoscute. Singur sub duș este o carte de citit pe plajă la Mamaia: ești în același timp în ficțiune având
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
aceste trei meciuri aveți o cotă totală pe bilet de 2,88. Mai puteți încerca și Lille cu CSKA Moscova 1 solist pe Lille. Este bine cunoscut faptul că echipele rusești nu se descurcă foarte bine pe terenuri străine. Victoria francezilor este cotată la 2,10. Debutul impresionant în Premier League îi face favoriți pe cei de la United în fața Benficăi. O victorie a celor din Manchester este cotată la 2,00.
Pontul zilei la pariuri () [Corola-journal/Journalistic/68983_a_70308]
-
compatrioților noștri este de 12, 73 de centimetri, iar a maghiarilor de 16,51 de centimetri. Apropiați de noi sunt irlandezi cu 12,78 cm și portughezii cu 13,19 cm. De partea cealaltă, locul doi pe podium îl ocupă francezii cu 16,01 centimetri, iar pe locul trei sunt olandezi, ale căror penisuri au mărimea medie de 15,87 centimetri.
Studiu: Românii au cele mai mici penisuri din Europa. Vezi cine sunt campionii () [Corola-journal/Journalistic/69059_a_70384]
-
mai multe țări pe 100.000 de persoane. Rezultatele studiului, centrat pe cauza acestei stări patologice, care este asociată cu un risc de mortalitate ridicat, au fost publicate în revista britanică Nature. Cercetarea a fost efectuată de o echipă de francezi, englezi și elvețieni, coordonată de Philippe Froguel, de la Imperial College din Londra și Institut Pasteur din Lille, și de Jacques Beckmann, de la Universitatea Lausanne, potrivit . Cercetătorii au arătat că la baza obezității sau supleței stă numărul de copii de gene
Secretul oamenilor slabi se ascunde într-un exces de gene () [Corola-journal/Journalistic/69084_a_70409]
-
Dar inteligența?)", urmează tatonarea originilor (teorism, actualism, egalitarismul pervertit) și a mecanismelor, generate de asocierea gândirii cu moda, cu spiritul de turmă și cenzura, cu subversiunea și corectitudinea politică. "Muniția" în suita argumentării o oferă marii autori, filosofi și moraliști, francezi și străini - Flaubert, Pascal și Moličre, Diderot și Rousseau, Philip Murray și Elfriede Jelinek. Iar dacă tot a venit vorba de Flaubert, ne întâmpină o frumoasă interpretare a romanului său neterminat, Bouvard și Pécuchet, care pornește de la dubiul privind prostia
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]