1,246 matches
-
Este o frază care ne face să ne cutremurăm. Se citește că, în 1790 (al doilea an al Revoluției franceze care a suprimat parohii și case religioase), în lumea creștină, erau mai mult de 7.000 de convente numai ale franciscanilor cu 120.000 de călugări, în afară de călugărițele franciscane. Adăugați călugării tuturor celorlalte Ordine și Congregații; puneți alături preoții clerului diecezan, pe atunci foarte numeros. Cum se explică, cu un număr atât de impunător de apărători, catastrofa Revoluției franceze care a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Izmir. S-au îndreptat apoi spre insulele Mării Egee. Duminică, 30 iulie - Joi, 3 august. Călătoria continuă cu vizita pe Insula Rhodos, aflată sub guvernarea Italiei. Stând câteva zile în această insulă au vizitat: castelul și fortificațiile Cavalerilor de Malta, mânăstirea franciscanilor de pe Muntele Filarnis, Tabăra de tineret „Gil” de pe Muntele Profota. Totodată și-au găsit și distracții. Marți, 1 august. Urdăreanu l-a condus pe Mihai la un local de dans. Escapada intenționa ca „Mihăiță să aibă o schimbare și o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la ,,Echinocțiu". De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi, dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mă despart de ai mei, de cei de acasă, de familia și de prietenii mei, de cărțile și de redacția unde mă simțeam ca într-o a două familie... Așa judecam atunci... O tentativă am avut, totuși să întru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi,dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dă impresia unei mari vile particulare. După ce ne convingem că e hotel, luăm o cameră care ne jenează cu luxul ei inutil, după ce am dormit atâtea nopți În cele mai simple cabine de turiști. Și apoi prețul.... Vizităm mânăstirea călugărilor franciscani, pionierii răspândirii creștinismului În această parte a lumii. Parcul mânăstirii e o adevărată grădină botanică. În afară de eucalipți și magnolii, alei cu trandafiri agățători și geranium, cu mici fântâni arteziene, cu sumedenie de păsări multicolore, prin mulțimea de pomi fructiferi, În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de mână sau xerox, textele, menționând titlul exact al publicației, anul, numărul, data, pagina. Pentru dvs. special, iată, cum se spune pe la concursuri, o Întrebare de o sută de puncte... , provocată de această notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
exact al publicației, anul, numărul, data, pagina. Pentru dvs. special, iată, cum se spune pe la concursuri, o Întrebare de o sută de puncte... , provocată de această notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de acel articol, așa că e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
evita "răceala decepțiilor ireparabile". Marmora cu irizări de jasp în care e încrustată steaua de argint este permanent lustruită. Cum m-am documentat un pic la biblioteca Școlii înainte de a veni, mi-am permis s-o fac pe savantul pe lângă franciscanii de la mănăstirea de alături citându-le din Victor Hugo. "Oare pentru o stea de argint întrezărită pe plafonul unei biserici se înverșunează unele împotriva altora marile națiuni ale lumii?" întreba el în ajunul războiului Crimeii, primul din era modernă, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui David, este considerat un privilegiu faptul de a putea alege să locuiască în secolele al XII-lea, al XIX-lea sau al XXI-lea, după cum noul sosit optează pentru Godefroi de Bouillon (a cărui sabie e suspendată în sacristia franciscanilor), pentru Bauhaus-ul din vest sau pentru shtetel-ul datând din epoca napoleoniană în Mea Shearim. Odată ajuns în portul de înmatriculare, în spațiu și timp, el trage cortina asupra celorlalte planete. Cum să-i reproșezi ceva? Trăiești mai bine printre ai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de vederi. Musulmanii ar putea eventual răspunde solicitărilor, numai că ei nu fac nimic chiar de capul lor: pluralismul nu-i o idee musulmană. Ca întotdeauna, persoanele înclinate spre dialog nu se bucură de autoritate, iar autoritățile preferă monologul. Frații franciscani au într-adevăr o mănăstire a Mântuitorului, dar dacă, de partea creștină, Francisc din Assisi este patronul inter-religiosului, franciscanii custodiei au și așa destulă bătaie de cap cu Locurile Sfinte. Unde să se poată organiza întâlniri? Musulmanii refuză să se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu-i o idee musulmană. Ca întotdeauna, persoanele înclinate spre dialog nu se bucură de autoritate, iar autoritățile preferă monologul. Frații franciscani au într-adevăr o mănăstire a Mântuitorului, dar dacă, de partea creștină, Francisc din Assisi este patronul inter-religiosului, franciscanii custodiei au și așa destulă bătaie de cap cu Locurile Sfinte. Unde să se poată organiza întâlniri? Musulmanii refuză să se ducă în Ierusalimul de Vest, dacă nu cumva au chiar interdicție de ședere acolo, cum este cazul șeicului Tamini
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așa le-am identificat eu, de la distanță) care urcă până în vârf unde, în mijlocul unui pâlc de verdeață, în spatele unui dublu șir de palmieri și de eucalipți, se cuibărește o bisericuță elegantă cu cupola ocru-roz și cu ziduri albe, proprietate a franciscanilor. Acest peisaj cochet și cuminte se acordă cum nu se poate mai bine cu promisiunea de fericire a Predicii de pe Munte. Vederea pe care o ai de pe treptele bisericii asupra întregii părți de nord a lacului te face să uiți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
contra uscăciunii abrupte. Canonicul rotofei și profetul cu față colțuroasă... Clișee, mi se va spune, dar care, în fața grădinii de pe Muntele Măslinilor, se impun cu o claritate specific fotografică. * * * În grădina agoniei, măslinii au trunchiuiri mineralizate, gravate în timp. Un franciscan mă asigură că nu-s nici măcar centenari. Cei "adevărați", care ar avea azi două mii de ani, au fost tăiați de romani în timpul celor două asedii ale Ierusalimului, pentru a-și confecționa palisade sau pentru a-i arde în focurile de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
profilează asemeni excrescențelor cornoase, bătăturilor și verucilor de pe un trup care îmbătrânește. Dincoace de Cedron, în partea de jos a grădinii Măslinilor, "bazilica Agoniei, zisă a tuturor națiunilor" a fost construită pe domeniul de tristă amintire, Ghetsimani. Înăuntru patrulează un franciscan corpolent și suspicios, poate pentru a-și marca teritoriul. Din acest loc pleacă, în seara Joiei Mari, pelerinii în procesiune pentru a urca pe Via Dolorosa. Ultima ca dată, pentru că, de fapt, sunt două: cea adevărată (istoricește și cea mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și latini s-a încheiat cu adevărat. El consta în a-i autoriza pe latini să păstreze cheile celor două porți laterale dând înspre grota Nașterii Domnului, grecii fiind obligați și să repună steaua la locul ei și să înmâneze franciscanilor cheia de la ușa principală. Se mai stabilea, pentru aceștia din urmă, dreptul de a celebra serviciul divin în interiorul bisericii, la suprafață, iar pentru greci, un simplu drept de trecere înspre grotă, prin subsol. Pentru Moscova, această hotărâre a sunat ca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
depărtările Asiei) siro-indienii și asiro-chaldeenii n-au un loc recunoscut lângă mormântul lui Hristos. Aici nu încap decât trei confesiuni solid confirmate și protejate prin articolul 62 al Tratatului de la Berlin (1878): grecii ortodocși, armenii ortodocși și romano-catolicii reprezentați de franciscani. Siriacii occidentali s-au ales doar cu o minusculă capelă undeva pe o străduță laterală. Abisinienii au fost nevoiți să se cațere pe acoperiș, expuși tuturor intemperiilor, în niște dependințe care la noi n-ar fi decât niște adăposturi pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în prezența cui, la ce oră, erau împinse cele două canaturi ale ușii principale ajunsă unică de când perechea ei geamănă, din dreapta cum intri, a fost zidită? Deschidere fără ceremonial la 4 dimineața, închidere fără ceremonial la 11 noaptea (vai de franciscanul apucat de vreo criză de apendicită în cursul nopții), cer acum prezența simultană a trei dintre gazdele principale ale sanctuarului, un părinte franciscan, un călugăr ortodox și un preot armean. În Joia Mare, biserica rămânând închisă timp de 24 de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a fost zidită? Deschidere fără ceremonial la 4 dimineața, închidere fără ceremonial la 11 noaptea (vai de franciscanul apucat de vreo criză de apendicită în cursul nopții), cer acum prezența simultană a trei dintre gazdele principale ale sanctuarului, un părinte franciscan, un călugăr ortodox și un preot armean. În Joia Mare, biserica rămânând închisă timp de 24 de ore, același ritual devine o ceremonie diplomatică sub strictă supraveghere. Din 638, obiectul numit cheie, care seamănă cu un decapsulator lung și subțire
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care-i revin, de n-ar fi decât pentru întreținerea considerației de care miniștrii Franței s-au bucurat până în prezent". Directoratul a mers pe aceeași linie, așijderea și revoluționarii de la 1848. Republica a III-a le-a călcat pe urme. Franciscanii au fost cruțați de decretele de dizolvare a congregațiilor religioase, aceasta pentru a salvgarda influența franceză în custodie, care recrutează exclusiv din rândurile călugărilor cordelieri. Ministrul Combes s-a oprit la frontiere: fapt grație căruia, victimele din metropolă ale legilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sub stăpânirea domnului Moldovei, începând de la vărsarea Siretului în Dunăre și până la Cetatea Albă. Faptul că în letopiseț se spune că pe Ștefan l-au lovit ungurii din Chilia este întărit de existența unei populații catolice în Chilia, din moment ce călugării franciscani ridicau o biserică a lor înainte de 1462. S-ar putea ca documente descoperite de acum încolo să lămurească mai bine evenimentele petrecute în 1462. Din cele pe care le avem la îndemână nu reiese că a existat un conflict între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obținut victoria datorită ajutorului lui Dumnezeu și “al milostivirii voastre” adică a regelui, deși acesta nu îl ajutase cu nimic. Firea autoritară a domnului ni se dezvăluie din documente interne și unul dintre ele, din 1462, îi viza pe călugării franciscani din Moldova. Imprudenți, călugării pretindeau că datorită lor turcii n-au cucerit Moldova în acel an când, de fapt, ei nu reușiseră să cucerească Țara Românească. Replica lui Ștefan este dură: “Am să văd eu dacă Dumnezeu n-o să mă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
am parte de un alt sforăitor. Hanul pelerinilor-albergue (dormitorulî din Najera Orele trec cu repeziciune și la 19.30 merg la Sf. Liturghie la biserica franciscană aflată la câțiva pași de hanul unde m-am cazat, la marginea localității. - Biserica franciscanilor din Najera Această parte a micuțului oraș este flancată de o creastă deluroasă abruptă, puțin sinistră. Lângă han, pe malul râului Najerilla, cântă și dansează o formație locală. Muzica și costumele aparțin civilizației și culturii mexicane din perioada precolumbiană. Cât
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
polon Stanislaus Golski, oprindu-se din nou la Huși (circa 2-3 zile). El remarca faptul că la Huși era vadul spre Bugeac (probabil vadul Albița), unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]