1,800 matches
-
în ritmul pașilor de dans, venind din depărtări nostalgice, de undeva din timpuri glorioase? Ele sunt crâmpeie din cântecul meu! Răsună dulce și melancolic, precum un tango. Dar nu e un tango. Nici vals nu e! Deși e avântat ca freamătul serbărilor de demult, nu e nici un tango și nici vals nu e! Cântecul meu favorit este peste tot în jurul meu și în închipuirile mele. Îi simt aripile delicate purtându-mă în zbor planat deasupra marilor întinderi de câmpie, apoi pe
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
sub urări. De Dunăre trec iute și-n Giurgiu se opresc, Popas cu rânduială și slujbe pentru morți; Aici, la frontieră, o clipă îi cinstesc Pe cei ce-s duși la ceruri să-i facă țării porți. În București e freamăt, c-așa s-a poruncit: Serbare să se facă și-un arc să pomenească; Fanfare spre Băneasa pe loc s-au rânduit, Iar Prințul Carol oastea așteaptă să sosească. Un murmur lung de-arame venea dinspre oraș, Din Sărindar, din
SE-NTOARCE LIBERTATEA ACASĂ, PENTRU BAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360416_a_361745]
-
din apropiere răzbătea un cântec melodios. Îndemnat de un imbold necunoscut se strecură printre arborii seculari. Glasul duios continua să cânte cu un farmec aparte împletindu-se armonios cu vraja nopții. Printre tufișuri luna își revărsa razele-i reci învăluind freamătul pădurii, adierea vântului și șoaptele umbrelor. Cavalerul dădu frâu liber calului său continuând agale drumul printre stejari. După un timp ajunse într-o poieniță ce strălucea într-o lumină misterioasă. În mijlocul ei plutea într-un vals ademenitor o fecioară cu
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
și mai fascinant: muzică, poezie, arta aranjării florilor specific japoneză, numită “Ikebana”, arta confecționării obiectelor din hârtie pliata, numită origami, dar și specii rare de plante și arbori, floră și fauna acvatică, toate la un loc, te fac să uiți freamătul citadin și să înveți să asculți limbajul universal al naturii în toată splendoarea lui, care nu cunoaște bariere lingvistice. Directorul acestei instituții, fizicianul Emil Strunga, un om pe cât de întreprinzător, pe atât de iubitor de cultură și de artă, s-
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
fluviu esențial cu care vorbea adeseori, în ceasurile în care timpul părea că stagnează. Și fluviul, doar fluviul îl asculta smerit, fără să murmure, fără să se zbuciume, ținându-și valurile în frâu, într-o adâncă venerație, fiindcă-i simțea freamătul lăuntric, geamăn cu al său, în nopțile cu furtuni cosmice și sufletești. Era fiul Dunării. Și Dunărea îl recunoștea pentru că, de acolo venise: “Din Dunăre m-am născut. / Un val viu / m-a adus la mal, pe locul omului / Sălciile
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
dulce otravă! tu nu mai ești tu, ești orgă, flaut, harfă, ce abia atinse, stau aproape de gura înfometată de cântec, de vorba șoptită, de răsuflarea care ninge flori de măr. dangăte în clopote de aur înzeiesc ochiul, fluvii ascunse primesc freamătul plopilor slobozind unda înstelată care în biserica trupului devine dans argonautic- De ce atâta suferință Totuși...?! Referință Bibliografică: Înzeire / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 395, Anul II, 30 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate
ÎNZEIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360559_a_361888]
-
Fericirea, editura Anamarol, București, 2006, - Cerul ascuns în noi, editura Anamarol,București, 2007 - Firava Dansatoare, editura Anamarol, București, 2008 - Undeva, pe un țărm,... editura Eurograph, Cluj, 2009 - Gânduri, rânduri, editura Eurograph,Cluj, 2011 Antologii: - Spiralele Vieții, editura Anamarol, București, 2006 - Freamăt de Timp - Freamăt libertin, editura 3D, Drobeta Turnu Sevberin, 2007 - Șansele Poeziei, antologie trilingvă (română, engleză, franceză), editura Anamarol 2008 - Țărmuri Sfinte Românești, autor: Florin Grigoriu, editura Societății Scriitorilor Români, București, 2008 - Lanțul Prieteniei - Antologie de versuri, realizată de Tudor
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
București, 2006, - Cerul ascuns în noi, editura Anamarol,București, 2007 - Firava Dansatoare, editura Anamarol, București, 2008 - Undeva, pe un țărm,... editura Eurograph, Cluj, 2009 - Gânduri, rânduri, editura Eurograph,Cluj, 2011 Antologii: - Spiralele Vieții, editura Anamarol, București, 2006 - Freamăt de Timp - Freamăt libertin, editura 3D, Drobeta Turnu Sevberin, 2007 - Șansele Poeziei, antologie trilingvă (română, engleză, franceză), editura Anamarol 2008 - Țărmuri Sfinte Românești, autor: Florin Grigoriu, editura Societății Scriitorilor Români, București, 2008 - Lanțul Prieteniei - Antologie de versuri, realizată de Tudor Gh. Calotescu, editura
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
tăi s-a rătăcit lumina Sclipirilor din stele și din sori. Pe trupul tău s-a zămislit grădina Miresmelor din frunze și din flori. Din buze-ți curg săruturi fermecate, Strivind cu vraja lor închipuiri. Cosițele curg gândurile toate Prin freamătul șuvițelor subțiri. Iar în obraji, bujorii albi se-adună... Din catifeaua lor te-au desenat. În colțul gurii e un colț de lună, Rămas stingher, demult nesărutat. În pasul tău s-ar potrivi condurul Sortit cenușăresei din povești. Nevinovat aș
PORTRET... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360660_a_361989]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎMPĂRTĂȘIRE ÎN LUMIN Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 393 din 28 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Împărtășire în lumină Miroase a alb și a văzduh nuntit In mine Doamne cu lumini ai miruit Tot freamătul și toată căutarea Adormite în sămânța lor, ca floarea. Aici vin Îngerii Stelari să se adape Din fluviu de lumină, nu din ape Vor revărsa apoi întremător lumina lor, Din Sfânt Potir, asupra stelelor. Arhangheli veghetori grăbit aleargă S-ajute
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎMPĂRTĂȘIRE ÎN LUMINĂ Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 393 din 28 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Împărtășire în lumină Miroase a alb și a văzduh nuntit In mine Doamne cu lumini ai miruit Tot freamătul și toată căutarea Adormite în sămânța lor, ca floarea. Aici vin Îngerii Stelari să se adape Din fluviu de lumină, nu din ape Vor revărsa apoi întremător lumina lor, Din Sfânt Potir, asupra stelelor. Arhangheli veghetori grăbit aleargă S-ajute
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMINĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360666_a_361995]
-
Articolele Autorului Se spune că era odată în Sarmizegetusa un om atât de înțelept, încât putea desluși mersul vremii din bătaia vântului, lucirea stelelor și hârjoneala norilor, că pricepea șoaptele vieții din ciripitul păsărelelor, din parfumul florilor și din dulcele freamăt al apelor și că fără greș își cunoștea semenii din gândurile de-abia încolțite în cugetele acestora. Iar faima-i peste mări și țări nu era întrecută decât de bunătatea inimii lui și de extrema simplitate a vieții lui de
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost strânse în vioara fiecărui cuvânt al Limbii noastre. Toate cuvintele Limbii noastre sunt miresme de zări și petale de-azur. Toate cuvintele Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și cântecul dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
pe tine, iubito, te-am legănat, în brațele-mi aspre și blânde, tu veșnic mi-ai adăpat dragostea frumoasei osânde. se zbuciumă lumea și crește, se zbate magma în horbota spumii un nou răsărit se ivește în huietul vremii, în freamătul lumii. vine iar toamna cea policromă, cu romanțe cântate -ngânând, toamna cu dulcea-i aromă și cocori peste zare zburând. toamna ce-ncearcă a ne-ntrista, cu norii grei ce cad dintr-un hău, norocul meu cu primăvara ta și
CALM ATIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360049_a_361378]
-
intitula „Cea mai tânără Ecaterină” (Ed. Junimea, Iași, 1975). Suntem avertizați și prin titlu că ne aflăm pe teritoriul viziunilor feminine. „Baladă” definește un tip de femeie ideală, contopită la modul panteist cu elementele naturii. Iar poemul „Rochiile”, însuflețit de freamătul unui erotism discret și sugerând carnalități îndepărtate, era deja o frumoasă promisiune poetică. Volumul „Drumuri” (Ed. Eminescu, București, 1977), pare să acorde încă prioritate feminității feciorelnice, uluită de spectacolul unei lumi investite cu atributele feericului, precum într-un vis. Avem
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
românească decât codru, așa de iubit și cântat de marele poet național Mihai Eminescu: „Ce te legeni codrule Fără ploaie, fără vânt, ................................... Codrule, codruțule Ce mai faci drăguțule?“ Iată câteva titluri ale unor poezii eminesciene: Codrule, Măria-ta, Povestea codrului, Freamăt de codru, La mijloc de codru, Pește codri stă cetatea. Codrii imenși i-au servit romă¬nului de adăpost în vremea na¬vălirilor și, cănd bejenia se prelungea, românii defrișau tere¬nuri pentru locuințe și semănat. Lemnul de construcție și
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului 6 Făurar 2014 Eu știu că vă-ntrebați, cu toată stima, Poetul, oare, ce mai scrie azi, În care vers își odihnește rima Și freamătul pădurilor de brazi? Ce cuvinte l-au trezit anume Din somnul, cel puțin și-odihnitor, Atunci când trece-apostolind prin lume, În văzul și-n auzul tuturor? Din care depărtări nespuse vine Și încotro îl poartă Dorul-bis, Bogat în duh, cu gândurile
EU ŞTIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360176_a_361505]
-
ce om o fost la viața lui! Și câte n-o mai făcut, Doamne, cu mâinile alea-a` lui! “ , cum mărturisește un consătean. Textele au o savoare a povestirii, o frenezie a relatării, deși o oarecare obstinație în a descifra freamătul lăuntric al personajelor este evidentă.Prozatoarea privește realitatea cu binoclul, apropiind și participând la acțiunile personajelor.Așa cum se întâmplă în nuvela Din prea multă dragoste. Aici, proaspăta pensionară Natalia, la început, din milă față de Șerban Diaconu, ajuns la un impas
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]
-
Împreună cu formația de la Chișinău, Millenium, interpreteză cântece cu armonii moderne, multe de inspirație radițională muzicală românească, ce au o virtuozitate a acompaniamentului instrumental și o căldură melodică vocală. Se străvăd în ele rezonanțe pastorale, și o intensitate de simțire a freamătului tulburător al iubirii. Intonațiile muzicii românești folclorice, melodicitatea, cantabilitatea vocală și nuanțele afective disting cântecele lui Benone Sinulescu în noua variantă, amprentată de interpretarea inițială, însă cu personalitatea muzicală, imprimată de formația Millenium. Interpretul Benone Sinulescu este un artist care
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
mișcării vii, autenticiste, proiectând lumina interesului pe situația emblematică a întâmplărilor, de pe un șantier de la Măgura, la care sunt implicate personajele principale , ce sunt”marionetele-victime ale Destinului.” Dumitru Hurubă știe să coboare în imediata apropiere a vieții, să-i simtă freamătul și să-i descifreze destinul ascuns. Efectul, în astfel de cazuri, este de autenticitate clocotitoare, de cristalizare a realului în imagini dramatice.Întors din închisoare Andrei lucrează pe un șantier unde destinul lui se interesctează cu personaje precum Chiribeleu, Farmacistul
DUMITRU HURUBĂ- COBAII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359573_a_360902]
-
ni le-am atins între ele trandafirul roșu aprins și-a lăsat tot misterul și parfumul lui de necuprins lacrimi fierbinți au coborât în liniștea serii odată cu sărutul nostru mult așteptat ce apăsat între noi s-a strecurat într-un freamăt al buzelor ce au pictat dorința noastră în sufletele noastre abia trezite sub ploaia lacrimilor noastre s-au contopit trupurile acum unite într-o îmbrățișare vie luna răsărea cu razele ei șoptite ne răsfăța în depărtare se auzea un vals
LACRIMI FIERBINŢI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359583_a_360912]
-
împreună la masă și la plajă. Au găsit un loc pe plajă, aproape de malul mării, încât simțeau briza ca pe o mângâiere. Au stat pe plajă decât două ore ; doreau să facă și un „tur” al stațiunii, să simtă și „freamătul” acesteia, nu numai al mării. Dușul făcut după ce au ajuns în camera hotelului le-au înviorat; plimbarea înainte de masă le-a făcut poftă de mâncare. Masa de seară le-a plăcut foarte mult atât pentru gustul preparatelor dar mai ales
UN CONCEDIU RATAT de VASILICA ILIE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359576_a_360905]
-
nu are nici un sens. E aici o filozofie ancestrală a țăranului. Toate sunt rânduite după temeiul lor. Ruperea tipicului strică armonia. Aparenta simplitate a versurilor este uluitoare. De fapt, e vorba de suprafața netedă a apei care ascunde în adâncuri, freamăt și clocot și zbucium. O altă autoare, Adina Georgiana Simion are o intervenție analitică intitulată: „Lirica lui Grigore Vieru - întoarcere spre frumosul divin”. Sub acest frumos titlu, autoarea își expune părerea în formule clare, concise: „Grigore Vieru, poetul creștin al
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > POEMUL DIN PÂINE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului 27 /28 Martie 2012 În Apusenii mei, crescuți din Dor, Mereu cu freamăt de răscoală sfântă, O mamă scoate pâinea din cuptor, Mâinile ei de-o viață tot frământă. Într-un ștergar, țesut din anii grei, O învelește ca pe-o rugăciune Și semnul crucii peste jertfa ei Cu grijă și evlavie îl
POEMUL DIN PÂINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359738_a_361067]
-
verbal. În mod semnificativ, Nicolae Bunduri, unul dintre autorii antologați și-a intitulat volumul publicat în anul 2000, Non multa... Nimic mai străin epigramistului decât izolarea în “turnul de fildeș”. El, autorul de epigrame este mereu în agora atent la freamătul vieții sub multiplele ei nuanțe, gata oricând să observe un sens inedit al relațiilor sociale, politice, general umane. Din fericire un epigramist în plină maturitate a talentului său, Sorin Olariu se afla intre noi la Michigan, continuând să privească atent
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]