1,774 matches
-
Studii: Ofițer mecanic de marină Debut artistic - 1969 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971;Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag 100, 126. „O frecventare a ceea ce se acceptă prin „pictura marină” pare să excludă de la început apropierea creației lui Nicolae Savopol de limanul artei naive. El s-a străduit întotdeauna să practice ticuri de manieră proprii celor ce s-au dedicat genului, motiv pentru
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
profesorul să ia atitudine și să conștientizeze elevul în această direcție. La început de drum, elevii mici nu au aceeași înzestrare fizică și psihică. Nivelul de cunoștințe generale sau specifice studiului muzicii și implicit al viorii este deasemenea eterogen. Motivația frecventării cursurilor de vioară poate fi și ea diferită. Noi, profesorii, suntem cei chemați să cunoaștem fiecare individualitate și să găsim cele mai specifice soluții pentru dezvoltarea personalității viitoare a fiecăreia. De aici trebuie să pornim în eșalonarea transmiterii de cunoștințe
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
ultima vreme unele cadrele didactice au fost afectate de lipsa banilor în sistemul de învățământ, fondurile europene destinate membrilor comunității educaționale au fost permanent disponibile, iar accesarea lor este, cred, aproape singura șansă rămasă profesorilor de a se perfecționa prin frecventarea unor cursuri în străinătate și de a crește calitatea educației românești. Este vorba, desigur, despre Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (Lifelong Learning Programme), care, prin componenta sa Comenius, sprijină financiar profesorii, școlile și elevii, în vederea schimbului de experiență
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona Maria Dorneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92835]
-
datele realității autohtone și pendularea între o lume de minuni arhitectonice și un spațiu rural plin de mistere, cu sentimentul permanent al exilului, sunt trăsături caracteristice întregii producții versificate a autorului. Nu rămâne fără ecou în lirica lui V. îndelungata frecventare a marilor poeți ai Italiei; uneori recurge chiar la replici, cum este cazul reelaborării unor celebre versuri leopardiene în Dulci stele ale Ursei: „Un umblet mi-a fost viața/buimac în prada gândului/copleșit de întâmplări./ A scăpat de la răspântii
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
modest, sfătuitor al tinerilor aspiranți la gloria literară. El are acum autoritatea unui adevărat mentor. Cât privește propria creație, aceasta a depins dintotdeauna de felurite înrâuriri. O primă perioadă, de un decepționism apăsător, dezvăluie o sensibilitate exacerbată, dar mai ales frecventarea asiduă a poeziei eminesciene. Va urma o fază de acerbă critică socială, semn că răzmerițele țărănești din 1888, mișcarea socialistă, ca și activitatea lui C. Dobrogeanu-Gherea impresionaseră firea receptivă a scriitorului. Ieșit din mreaja pesimismului, el evoluează treptat spre un
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
anii 1930, se schițează o schimbare și în chestiunea națională. în 1930, Evsekțiile sunt dizolvate. Acum se pune problema resorbției accelerate a particularismelor naționale în cadrul unei politici de rusificare, fapt care antrenează scăderea sensibilă a publicațiilor în idiș și a frecventării școlilor evreiești, ajungându-se la închiderea lor, în 1930. Departe de a fi reprezentat „Căutarea fericirii” - titlul unui film de propagandă din 1936 al regizorului Vladimir Korș-Sablin -, regiunea Birobidjan nu-i populată, în 1939, decât cu 18.000 de evrei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acolo unde nu ne așteptăm. După el, nu este importantă această inculcare progresivă și mai mult sau mai puțin clandestină de idei, judecăți, valori: importanța constă în adoptarea progresivă și subterană a unui mod de înțelegere și pricepere, transmis o dată ce frecventarea mijloacelor de comunicare. • Comunicare și propagandă Mai curând moralist decât sociolog, Jacques Ellul pornește un război împotriva anumitor idei curente, răspândite după cel de-al doilea război 75 77 mondial. Cartea sa “Propagandes” (1962) poate fi interpretată ca o critică
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
trăiește, învățat. Iată cum continuăm să evoluăm, să ne maturizăm și să devenim mai înțelepți. Experiența - felul în care o înțelegem, mai ales în ceea ce privește interacțiunile cu cei din jur - devine profesorul nostru permanent. Care este prima ta amintire din perioada frecventării școlii? Ți-a plăcut școala de la început? Ce îți amintești cel mai bine din școala elementară? Ai avut vreun profesor preferat în școala primară? În gimnaziu? În liceu? Cum te-au influențat aceștia? Care sunt cele mai plăcute amintiri din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
un moment dat, negocia. Pentru dvs. începea aventura, la nouă ani... Părinții începeau o aventură. Pentru un copil e altfel. Deși vorbeam prost franțuzește și nici nu știam măcar să scriu. În limba română? De ce? Pentru că evreilor li s-a interzis frecventarea școlilor și, de exemplu, dacă, eventual, erai student la medicină, erai pus în situația să găsești cadavre de evrei ca să faci disecție. Asta mi-a povestit-o un unchi care a plecat, de altfel, să facă medicina în Franța. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unui etalon. Faptul că peste 40% dintre români merg la biserică cel puțin o dată pe lună nu spune mare lucru. Poate să pară puțin dacă ne raportăm la standardele unei societăți de tip tradițional, în care norma unanim acceptată este frecventarea săptămânală a bisericii. În lipsa unui standard acceptat la nivel social, care să prescrie nivelul de frecventare al bisericii de către o populație, dincolo de care societatea se poate considera a fi religioasă, singura modalitate la îndemână este comparația cu alte țări similare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nu spune mare lucru. Poate să pară puțin dacă ne raportăm la standardele unei societăți de tip tradițional, în care norma unanim acceptată este frecventarea săptămânală a bisericii. În lipsa unui standard acceptat la nivel social, care să prescrie nivelul de frecventare al bisericii de către o populație, dincolo de care societatea se poate considera a fi religioasă, singura modalitate la îndemână este comparația cu alte țări similare din punct de vedere social și cultural. În acest context, studiul de față își propune să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fac parte din același spațiu cultural. Pe de altă parte, urmărirea evoluției în timp a practicii și credinței religioase ne ajută să înțelegem ce efecte a avut comunismul aspra religiozității românilor și dacă aceste efecte sunt sau nu ireversibile. Creșterea frecventării bisericii imediat după 1990 ne arată că, de fapt, practica religioasă era redusă în perioada comunistă ca reacție la politica de reprimare dusă de puterea politică. Ridicarea restricțiilor a dat posibilitatea manifestării unui fenomen care era ținut artificial sub control
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
politice și a suferit pierderi ce par a fi irecuperabile. La începutul anilor 90 cele trei țări se prezentau ca fiind cele mai secularizate societăți europene, având proporția cea mai mare de atei declarați și procentul cel mai mic de frecventare a bisericii (Pollak, 2003; Muller, 2004). În ciuda faptului că s-a vorbit despre o revigorare a religiozității în țările în tranziție, studiile recente arată că fenomenul nu a atins și aceste trei țări. În Rusia, Ucraina și Belorus politica de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
poate să rămână un indicator puternic al religiozității individuale într-o societate puternic secularizată sau în care comportamentul religios public este interzis. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Pentru evaluarea practicii private au fost folosiți mai mulți indicatori deoarece existau diferențe între versiunile de chestionare aplicate în 1993 și 1999 în cadrul cercetării EVS. Astfel, în 1999 indicatorul folosit a fost dacă persoana
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe studierea dinamicii în timp a celor ne-afiliați și pe compararea dimensiunii fenomenului de ne-afiliere religioasă cu alte societăți europene. Legat de practica religioasă capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în spațiul public, operaționalizată prin frecventarea bisericii, și practica în spațiul privat, materializată în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în capitolul introductiv, credința religioasă generează o serie de predispoziții comportamentale care se pot transpune in comportamente în funcție de anumiți factori favorizanți. Prezentul capitol își propune
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de altă parte, oamenii sunt influențați și își modifică atitudinile și comportamentele în funcție de evenimentele sociale majore pe care le trăiesc de-a lungul vieții (efectul de perioadă). Astfel, introducerea unor restricții drastice legate de practica religioasă poate să determine scăderea frecventării bisericii, în timp ce eliminarea unor astfel de restricții poate avea efectul invers, stimulând practica religioasă. O a treia modalitate prin care timpul poate să influențeze comportamentul religios este îmbătrânirea, trecerea succesivă de la o etapă la altă a vieții, avansarea în vârstă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
timp disponibil și atunci frecventează biserica mai des decât adulții care lucrează și pentru care "timpul înseamnă bani" (Iannaccone, 1990). Abordând fenomenul practicii religioase din prisma teoriilor economice, Iannaccone (1990) și Iannaccone și Everton (2004) arată că principalul cost al frecventării bisericii îl constituie valoarea monetară a timpului persoanei respective. Cei cu valori monetare crescute ale timpului, adică cei care câștigă bani mai mulți într-o oră vor fi mai înclinați să folosească timpul pe care îl au pentru activități concurente
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
general că pe măsură ce educația crește, practica religioasă scade. Acesta poate fi interpretat în temenii valorii timpului individual. Indivizii educați sunt de obicei mai bine plătiți și atunci timpul are o valoare monetară mai mare pentru aceștia, fapt asociat cu o frecventare scăzută a bisericii. Pe de altă parte, credințele religioase sunt erodate de expunerea la mediul academic (Johnson, 1997). Acumularea de cunoștințe științifice și însușirea unei logici de tip rațional modern poate să afecteze credințele religioase, supunându-le unei analize critice
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cinci decenii de ateism și secularizare forțată să își fi pus amprenta asupra afilierii și practicii religioase. Puterea comunistă a încercat să excludă religia din spațiul public. Drept consecință, manifestarea religiei în spațiul public, respectiv participarea la ritualuri publice și frecventarea bisericii a scăzut drastic. Cu toate acestea practica privată a avut mai puțin de suferit, așa că este probabil ca nivelul practicii private să fie semnificativ mai crescut decât cel al practicii publice. Un lucru similar s-a petrecut și cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sociale din țară (răspunsurile posibile fiind da / nu / nu știu / non-răspuns) și Credeți sau nu că există: Dumnezeu / Viață după moarte / Iad / Rai / Păcat (răspunsurile posibile fiind da / nu / nu știu / non-răspuns). Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit ca și categorie de referință in analiza de regresie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nu aparțin nici unei religii, pe cohorte, în 1993 și 1999 Date: EVS 1993, 1999 IV. PRACTICA RELIGIOASĂ ÎN POST-COMUNISM Practica religioasă în spațiul public Din perspectiva practicii religioase în spațiul public, România nu se situează în rândul țărilor cu o frecventare foarte puternică a bisericii (vezi Figura 2.5), fiind surclasată de țările predominant Catolice, cum ar fi Malta, Polona, Irlanda sau Italia. Cu un procent 46% din populație care declară că frecventează lunar biserica, România este totuși țara Ortodoxă cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țările nordice cele mai secularizate din perspectiva practicii religioase publice. În aceste societăți mai puțin de 15% din populație mai merge la biserică o dată pe lună, comportamentul religios în spațiul public fiind destul de rar. Privit în acest context, gradul de frecventare al bisericii în România pare destul de ridicat mai ales după cele cinci decenii de ateism impus de comunism. Realizarea unei comparații a dinamicii în timp a frecventării bisericii în diferite țări europene, arată că România înregistrează în deceniul de după căderea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religios în spațiul public fiind destul de rar. Privit în acest context, gradul de frecventare al bisericii în România pare destul de ridicat mai ales după cele cinci decenii de ateism impus de comunism. Realizarea unei comparații a dinamicii în timp a frecventării bisericii în diferite țări europene, arată că România înregistrează în deceniul de după căderea comunismului cea mai ridicată creștere a practicii religioase din Europa, variația între nivelul din 1993 (anul realizării studiului în România) și 1999 fiind de 15% (vezi Figura
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
demonstrează că în această societate religia nu a fost afectată doar de represiune, ci alți factori precum gradul de industrializare și urbanizare sau compromiterea imaginii publice a bisericii au jucat un rol important în secularizarea societății. În cazul Poloniei reducerea frecventării bisericii în postcomunism poate fi explicată prin apelul la doi factori. Pe de o parte, este vorba de scăderea încrederii în Biserica Catolică și de deteriorarea imaginii publice a acestei instituții. Pe de altă parte, în perioada comunistă Biserica Catolică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și 2003 Date: EVS 1993, BOP mai 2003 Analiza evoluției practicii religioase publice în România în anii de după 1990 indică o creștere marcantă a fenomenului, așa cum arătam anterior. Evoluția nu a fost însă una lentă, ci în perioadă 1993 1997 frecventarea bisericii a înregistrat un salt, după care fenomenul a atins un platou (vezi Figura 2.7). În acest interval practica religioasă a crescut de la 30%, nivel similar cu a celorlalte țări ex-comuniste, la peste 45%. Datele culese ulterior nu mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]