1,457 matches
-
Traian Dealul Fântânilor, jud. Neamț; argint: Trușești, jud. Botoșani - pentru detalii și bibliografie vezi repertoriul și fig. 3-7. 9.3. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor statuete feminine sau siluete feminine în relief: ceramică: Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - fig. 7-8 (D. Monah, 1997, p. 135144). 9.4. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor siluete feminine pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor (fig. 8/8) - D. Monah, 1997, p. 135-144
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
feminine sau siluete feminine în relief: ceramică: Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - fig. 7-8 (D. Monah, 1997, p. 135144). 9.4. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor siluete feminine pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor (fig. 8/8) - D. Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
p. 198, nos. 225-226; S. J. Sztáncsuj, 2005, p. 88, fig. 4/36; V. Cavruc, 1998, p. 21-22, 52, pl. XX/3; M. Dinu, T. Marin, 2003, p. 7879, 90, fig. 4. A se vedea și cazul statuetei ceramice de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin coasere (perforații în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
prin coasere, pe suporturi textile sau de piele - Varna, M2 și M3 (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia); ● figurarea pe statuete ceramice a podoabelor de tipul idolilor plați circulari sau ovali purtate la gât sau pe piept (Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de tipul pandantivelor (D. Monah, 1997, p. 135 144); ● siluete feminine pictate care au
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de tipul pandantivelor (D. Monah, 1997, p. 135 144); ● siluete feminine pictate care au la gât sau pe piept idoli plați/pandantive/amulete rombice, ovoidale, circulare (Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor etc.) - D. Monah, 1997, p. 135144; Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 11. Repertoriu Nu ne propunem a oferi cu acest prilej o listă extensivă și
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
își revine, moartea doar jucându-se cu ea. Apoi mai era un tichinigiu care a venit într-un oraș în care toți locuitorii se temeau să îngroape trupul unui londonez decedat într-o cârciumă din vecinătate. Orășenii plătesc o sumă frumușică tinichigiului pentru a îngropa cadavrul, iar când acesta îl îngroapă, fură punga cu bani a mortului, în care găsește suma de șapte lire. După înmormântare, el se întoarce în oraș cântând "Mai aveți londonezi de îngropat, hei, mai aveți londonezi
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe care le-am făcut timp de o săptămână. Azi am putut pune mâna pe condei, ca să vă mulțumesc pentru ospitalitatea ce mi-ați acordat-o, căci dacă n-aș fi avut unde sta, ar fi trebuit să mă întorc frumușel la Fălticeni. Am venit încărcat ca o albină, cu impresii și material documentar, încât fălticenenii oficiali au rămas plăcut impresionați de recoltă. Dar munca de-abia acum începe (fotocopii și copiatul documentelor literare). În altă ordine de idei, aș vrea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla la doar 2 kilometri, în amonte, de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului, un fel de „Ozana“ a copilăriei mele. Dar abia după terminarea liceului m-am hotărât să urmez istoria. Ce modele ați avut? Cine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
exact același ton, în timp ce îmi scormonesc disperată creierul. Mi-o fi spus Elinor ceva despre faptul că ne întâlnim cu o tipă care organizează nunți și nu-mi aduc eu aminte? Trebuia, oare, să știu de chestia asta? — E foarte frumușică! spune Robyn, fără să-mi dea drumul la mâini. Îmi scrutează cu privirea de laser fiecare părticică a corpului, și eu mă trezesc făcând același lucru. Pare să aibă vreo patruzeci și ceva de ani, fardul impecabil îi pune în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
între patru pereți cu Suze și Ernie, totul a mers înainte cu toată viteza, fără ca eu să știu, și acum am scăpat complet frâul situației. E ca și cum nunta asta ar fi un cal alb uriaș care până acum a mers frumușel la trap, dar care brusc s-a ridicat în două picioare și a plecat în galop spre depărtări, fără mine. Nu cred că Robyn chiar m-ar da în judecată. Sau chiar vorbește serios? — Bună, Judith! Da, Robyn sunt. Le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Rămâne privind în gol undeva în fața lui, plimbându-și degetul pe marginea paharului. — Și... în ultimele zile ale excursiei, ni s-a dat o zi liberă. Toți ceilalți s-au dus la Empire State Building. Eu, însă, am șters-o frumușel din grup. Aveam adresa ei, așa că am venit și m-am așezat pe treptele din fața blocului ei. Nu era clădirea în care stă acum, ci alta, mai spre capătul lui Park Avenue. Oamenii care treceau pe lângă mine mă priveau mirați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
realitatea dureroasă a lumii evreiești post-Shoah a inclus o serie de măsuri de urgență. Astfel, au fost reconstituite comunitățile evacuate de regimul Antonescu - În special, cele din xe "Moldova"Moldova: xe "Burdujeni"Burdujeni, xe "Bucecea"Bucecea, xe "Sulița"Sulița, xe "Frumușica"Frumușica etc. Dar focarul de probleme al lumii evreo-române se concentra În primul rând la xe "București"București, unde instituția comunitară se confrunta cu grave probleme, izvorâte Înspecial din prezența În oraș a unor refugiați evrei din lagărele de concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dureroasă a lumii evreiești post-Shoah a inclus o serie de măsuri de urgență. Astfel, au fost reconstituite comunitățile evacuate de regimul Antonescu - În special, cele din xe "Moldova"Moldova: xe "Burdujeni"Burdujeni, xe "Bucecea"Bucecea, xe "Sulița"Sulița, xe "Frumușica"Frumușica etc. Dar focarul de probleme al lumii evreo-române se concentra În primul rând la xe "București"București, unde instituția comunitară se confrunta cu grave probleme, izvorâte Înspecial din prezența În oraș a unor refugiați evrei din lagărele de concentrare dinxe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Bucecea, orășel cu 264 de evrei, 60% au depus formular de plecare, printre ei și președintele comunității, Eli xe "Zalmanovici"Zalmanovici, care era și membru În conducerea locală a C.D.E. Despre alte două localități din regiunea xe "Botoșani"Botoșani, xe "Frumușica"Frumușica și xe "Sulița"Sulița, se nota: „...nu avem date, dar se spune că Întreaga populație a scos formulare”. Într-un oraș relativ mare, xe "Roman"Roman, capitală de regiune, unde locuiau 1.700 de evrei, 80% dintre ei și-
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
orășel cu 264 de evrei, 60% au depus formular de plecare, printre ei și președintele comunității, Eli xe "Zalmanovici"Zalmanovici, care era și membru În conducerea locală a C.D.E. Despre alte două localități din regiunea xe "Botoșani"Botoșani, xe "Frumușica"Frumușica și xe "Sulița"Sulița, se nota: „...nu avem date, dar se spune că Întreaga populație a scos formulare”. Într-un oraș relativ mare, xe "Roman"Roman, capitală de regiune, unde locuiau 1.700 de evrei, 80% dintre ei și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Leopold 59-60 Fielderman, Wilhelm 34-38, 40, 58-62, 81-82, 114, 116, 139, 175, 181 Filip, Gheorghe 44 Filipești 134 Fischer, W. 60 Florescu, Mihail 152, 175 Focșani 32 Foriș, Ștefan 126, 158, 173 Franța 19-20, 44, 91, 99, 146, 159, 175 Frumușica 71, 97 Fulger, Cornel 150 G Gal, Matei 19 Galați 50, 59, 67, 74, 90, 103, 135, 149 Gaston Marin, Gheorghe 19, 152, 159, 175-176, 182 Gavriliuc, Mihai 156 Gârdea, Iacob 59 Geminder, Bedrich 42 Geneva 31, 49, 180 Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
un platou înalt, se află captări de apă sub forma unor fântâni zidite, intercomunicante prin tuburi ceramice", ceea ce ar putea reprezenta în realitate, cuptoarele unui atelier-bordei semiîngropat de genul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în "Cultura carpică". La Frumușica (com. Mădârjac) sau găsit bucăți de zgură metalică; la Rafaila (lângă Negreș ti), fibule de bronz; iar mai spre sud, la Poiana se ajunsese la contrafacerea monedei romane. În legătură cu informațiile incomplete asupra existenței, în pădurea de pe lângă hotarul comunelor Mironeasa și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
depozit de fibule de bronz foarte vechi la Rafaila, în punctul numit "Ezer", Încadrat de M. Petrescu Dâmbovița la Hallstatt B1 din sec. X î.e.n. și menționat și de Vasile Pârvan, iar mai spre N, bucățile de zgură metalică de la Frumușica. Se poate aprecia cu certitudine că în toate așezările mai importante au existat ateliere de fierărie unde se confecționau sau se reparau diverse tipuri de unelte agricole și ustensile casnice. Conviețuirea carpogermanică, bine documentată arheologic pentru sec.III-IV e.n., sa
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
părți negative. Întreaga muncă a fost dusă în mod sectar numai de secretarul Secției, iar membrii colectivului de muncă nu au depus nici o muncă în această direcție (subl.ns.)”. Credem că această frază agramată nu era altceva decât justificarea lefii frumușele pe care o primea în acele timpuri grele „tov. secretar al secției de Educație și Cultură”, autonumitul „sectar” Petru Bighiu. Dacă la începutul acestui material spuneam că raportorul trecuse sub tăcere numărul participanților la „manifestările culturale”, la coada documentului și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
el a fost printre primii chemați sub drapel. A ajuns pe frontul de Răsărit unde a fost luat prizonier. În 1951 a fost eliberat și a ajuns acasă la Buda. Pe acolo lucra în învățământ și o domnișoară tânără și frumușică, adică eu (trage un hohot de râs sănătos n.n.). Bine-nțeles că a pus ochii pe mine, hoțomanul, și până nu m-am măritat cu el n-am scăpat! Ei, asta era în 1951”. d. „Socrul meu Constantin Zavloschi a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cultural, de va fi fost la acea dată în satul Popești iar documentul din care vom cita ne va arăta că nu a fost. După toate regulile „artei” politice, a fost desemnat și un secretar de ședință care a întocmit frumușel un proces verbal cu creionul chimic (la mare modă atunci!), dar, se pare ea manoperă avusese conflicte grave cu biata limbă română în cele trei-patru clase pe care, bănuim, le terminase deoarece, atât caligrafia cât și (mai ales!) ortografia merg
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
următoare, cea din 25 septembrie 1945, la care a participat și un tovarăș de vază de la Vaslui: Vasile Gh. Turbatu. De aici am aflat că podurile rămâneau pentru altă dată ba, și „Comperativa”, la care darnicul Neculai Radu depusese, deja, frumușica sumă de 100.000 de lei. Dar, haideți să vedem ce s-a mai pus pe tapet la aceas data de mai sus neam întrunit în număr de 13 Membri ai partidului comunist (cu minuscule, în original, mare blasfemie! n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
socoteala punând mâna pe un creion sau recurgeți la un contabil expert ca să vedeți ce pot cumpăra acești nenorociți de invalizi cu pensia pe care o au și ce pot cumpăra cei mai buni dintre buni, adică aleșii partidului, cu frumușica pensie pe care le-o acordați cu atâta generozitate și fără discriminări și care, în plus, se bucură de toate avantajele și privilegiile. Acum recent, prin anul 1980, ați dat un decret care (se zice) dă dreptul invalizilor de a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spus ăstuia că ieșiți, că eram toată țara cu ochii pe Iași. Știți..., încearcă o diversiune primarul. De unde să știe, că nu i-a spus nimeni. Chiar și tu nu credeai că iese... Eu însă am ochi și... erai și frumușel. Un cot ștrengăresc mă zdruncină la propriu și la figurat. Pentru că eu gîndeam șablon, capul familiei este cap, dar acum am văzut că poate fi și o "capă" a familiei. Ce bucurie pentru cei care au norocul s-o cunoască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
secol de ideologie comunistă n-a reușit să zdruncine deloc simțul de proprietate. Ba, din contra, după '89 s-a constatat că o mulțime de "șmecheri" s-au dezlănțuit spre căpătuială. Băieți descurcăreți, fără frică de pușcărie, au acumulat averi frumușele. Aceștia s-au diluat printre ceilalți români, care au adunat averi corect cîștigate. Oricît de mult s-ar dori o egalizare a "șmecherilor" cu oamenii deveniți bogați prin talentul lor în afaceri, la o analiză sumară cele două categorii nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]