992 matches
-
și al Coroanei. La 28 decembrie 1930 a urmat ședința Comitetului central al PNL tradițional, în timpul căreia a fost ales noul președinte al acestui partid, în persoana lui I.G. Duca130. Ziarul "Dreptatea" sublinia faptul că I.G. Duca era unul dintre fruntașii liberali câștigați de ideea că partidul trebuia să se adapteze circumstanțelor politice modificate ale anului 1930131. Evenimentele desfășurate la sfârșitul anului 1930 în interiorul vechiului Partid Liberal, l-au condus spre o formulă care permitea schimbările necesare la nivelul conducerii și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-le în capitole care vizau: apărarea națională, politica administrativă, finanțele publice și private, politica externă, politica economică și socială, justiția, cultura și politica față de minorități. Analiza amănunțită a prevederilor programului va face obiectul unui alt capitol al acestei lucrări. Între fruntașii georgiști prezenți la lucrări s-au numărat Atta Constantinescu, C.C. Giurescu, Petre Dragomirescu, G.M. Cantacuzino, Gh. Ghițescu, Valeriu Bulgaru, Henri Meitani, C. Ionescu-Olt, Dimitrie Cioc, V. Pană-Buescu, M.G. Sturdza sau Gh. Slama. Delegațiile cele mai numeroase au fost cele din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
istoria masoneriei române 225. Începutul anului 1934 avea să marcheze constituirea Franc-Masoneriei Române Unite, prin federalizare între Marea Lojă Națională din România și Marele Orient din România. Mihail Sadoveanu se afla în fruntea noului organism 226, dar prezența sa între fruntașii georgiști nu mai era semnalată. În timpul crizei de guvern din noiembrie 1933, șeful georgiștilor a anunțat o nouă adeziune răsunătoare: aceea a profesorului universitar Simion Mehedinți. În scrisoarea de adeziune, autorul își motiva gestul, apreciind că Gh. Brătianu și tineretul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ștefan Tătărescu, C. Stănescu, deci, unii dintre membrii fondatori ai partidului condus de istoric. Afirmând că "șeful a fost condus de familia mai de aproape, de gen. Văitoianu și de [...] C.C. Giurescu"240, Al. Vasilescu-Valjean dezvăluia motivul care determinase nemulțumirea fruntașilor georgiști. Acesta se referea la influența sporită exercitată asupra președintelui de unii dintre apropiații săi, dovedind că, în interiorul partidului, lupta pentru putere era în plină desfășurare. Nemulțumirea fruntașilor georgiști era încurajată și de atacurile dure venite din partea "bătrânilor liberali", în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și de [...] C.C. Giurescu"240, Al. Vasilescu-Valjean dezvăluia motivul care determinase nemulțumirea fruntașilor georgiști. Acesta se referea la influența sporită exercitată asupra președintelui de unii dintre apropiații săi, dovedind că, în interiorul partidului, lupta pentru putere era în plină desfășurare. Nemulțumirea fruntașilor georgiști era încurajată și de atacurile dure venite din partea "bătrânilor liberali", în frunte cu Victor Iamandi, șeful organizației liberale din Iași, sau din partea unor membri ai familiei Brătianu, precum Ion Pillat sau Alexandru Alimănășteanu 241. În același timp, un număr
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
determinat excluderea lui din partidul condus de Gheorghe Brătianu 250. Excluderea a determinat convocarea Delegației permanente a organizației liberalilor georgiști din județul Târnava-Mare, care a consemnat înlocuirea provizorie a lui Ion Sân-Giorgiu cu Octavian Stănilă, vicepreședintele organizației. Nemulțumirea unora dintre fruntașii georgiști față de menținerea "Frontului Constituțional" și renunțarea aparentă la ideea reîntregirii forțelor liberale au determinat publicarea unor informații referitoare la intenția lor de a părăsi partidul. În aprilie și mai 1936, cotidianul "Curentul" semnala retragerea lui Constantin Banu de la conducerea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tuturor categoriilor de agricultori. Pentru rezolvarea problemelor ce țineau de administrația publică, PNL-Gheorghe Brătianu opta pentru o administrație mai simplă și mai puțin costisitoare, care să asigure echilibrul între interesele locale și nevoile generale ale statului. Pe de altă parte, fruntașii georgiști apreciau că, pentru stimularea vieții administrative locale era necesară o largă descentralizare, precum și reorganizarea finanțelor, prin cedarea impozitelor cu caracter local către comune și județe. Soluții precum înființarea unor școli normale superioare, pentru pregătirea profesorilor secundari, aplicarea legii pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
exploatarea avuției naționale erau modalități prin care capitalul străin putea să fie atras în economia românească. Regăsim aceste valori la F. Hayek sau K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist Henri George Meitani, în februarie 1931, în articolul intitulat Geniul rasei noastre. Autorul analiza raportul între libertate și un regim politic autoritar, cele două tendințe care se făceau simțite deopotrivă în societatea românească în acel moment. Plecând de la premisa
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că liberalismul reprezenta temelia, dar și frâna necesară a democrației, care, încercând să aducă supremația celor mulți, risca să alunece pe panta demagogiei, transformându-se în tirania mulțimii 322. Potrivit lui Constantin Banu, fruntaș georgist din organizația județului Iași, fost ministru al Cultelor, în timpul guvernării PNL din perioada 1922-1926, adaptarea ideologiilor 323 la realitățile zilnice era reclamată ca formă de manifestare a spiritului politic 324. În aceste condiții, rolul partidelor politice trebuia să se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că progresul se putea realiza, ca în doctrina liberalismului clasic, numai sub conducerea unei elite sociale, care încuraja afirmarea adevărului, frumosului și a binelui. Fruntașul georgist considera că esența doctrinei PNL-Gheorghe Brătianu era cuprinsă în convingerea că perfecționarea organismului economic și social era posibilă într-o atmosferă de libertate care stimula energiile individuale, în scopul de a procura maximum de bunăstare materială și morală 331
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democrației internaționale, specifice vechiului liberalism, cu o "democrație națională [...] centralizată și îndrumată". Potrivit aceleiași opinii, liberalismul regenerat, urma să îmbrățișeze "ideea de supremă autoritate a șefului", precum și disciplina impusă de un "ideal etic", evoluând astfel spre un "liberalism autoritar"339. Fruntașul georgist se îndepărta, astfel, de una din definițiile vechiului liberalism, potrivit căreia, fiind o filosofie politică, liberalismul "se construiește independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică"340. Opțiunea georgiștilor se îndrepta, astfel, spre un liberalism
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
private. Negând pesimismul și "optimismul copilăresc", care, potrivit altor analiști, ar caracteriza doctrina liberală, Gh. Strat susținea că ea constată realități și se mulțumește a trage consecințele impuse de "logică și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă, potrivit fruntașului georgist, din faptul că a sprijinit desființarea "tiraniei minorităților privilegiate". Lipsa sa de demagogie este demonstrată de faptul că nu exploatează "credulitatea populară" și nici "spiritul de gelozie socială". Fruntașul georgist apreciază democrația liberală ca "un regim al libertății fără
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă, potrivit fruntașului georgist, din faptul că a sprijinit desființarea "tiraniei minorităților privilegiate". Lipsa sa de demagogie este demonstrată de faptul că nu exploatează "credulitatea populară" și nici "spiritul de gelozie socială". Fruntașul georgist apreciază democrația liberală ca "un regim al libertății fără dezordine și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale liberalismului promovat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noului partid pe scena vieții politice românești s-au făcut simțite abia din toamna anului 1930. La ședința Comitetului Central din 8 noiembrie, Gheorghe Brătianu a anunțat hotărârea liberalilor, deveniți georgiști, de a reintra în Parlament, iar la 28 noiembrie, fruntașul georgist Arthur Văitoianu declara că va vota adresa de răspuns la Mesajul tronului, în numele PNL-Gh. Brătianu 372. Din ianuarie 1931, reprezentanții georgiștilor în Parlament au început să prezinte opinii critice față de unele din proiectele de legi propuse de Guvernul Gh.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atenția în Senat asupra faptului că cele 7 voturi ale acționarilor străini și al consilierului tehnic, dintr-un total de 14 voturi în Consiliul de administrație al BNR, asigurau anularea oricărei dispoziții care nu concorda cu voința lor. În consecință, fruntașul georgist cerea o modificare a legii care să pună România într-o situație mai avantajoasă 420. Cum efectele crizei economice erau tot mai vizibile, în ianuarie 1931, guvernul a adoptat unele măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Între acestea s-au numărat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deci el poate fi suportat fără nici un fel de greutate"463. Poziția georgiștilor față de acest proiect de lege a fost expusă în martie 1934, la Comisia mixtă a Camerei și Senatului, prin cuvântul deputatului de Prahova, N. Constantinescu-Bordeni464. Pentru început, fruntașul georgist a reamintit cele trei principii de bază propuse de la început, pentru rezolvarea problemei datoriilor: conversiune generală, fără plafoane și categorii, automată, fără jertfe din bugetul statului; distribuirea creanțelor asanate asupra tuturor instituțiilor de credit, inclusiv asupra Băncii Naționale; extinderea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
N. Constantinescu-Bordeni a prezentat mai multe observații ale georgiștilor, propunând modificări, dar a sfârșit prin a vota proiectul guvernului 465. O altă luare de poziție față de problemele economiei românești este cuprinsă în declarația făcută de Gheorghe Brătianu, cu ocazia întrunirii fruntașilor georgiști la Clubul central al PNL, în 3 februarie 1934466. Luând în discuție modelul politic și economic, bazat pe corporații, propus de Benito Mussolini pentru Italia, președintele georgiștilor atrăgea atenția asupra faptului că, dacă în Italia corporațiile reprezentau o realitate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști pe marginea afacerii Skoda pune în evidență unele diferențe între opiniile celor care erau partizanii apropierii de Iuliu Maniu și opiniile celor care erau împotriva acesteia, opunându-se atitudinii anticamariliste și anticarliste adoptate de primii. Existența acestor divergențe între fruntașii georgiști este confirmată de Ion Sân-Giorgiu. El afirmă că, spre deosebire de Gheorghe Brătianu, georgiștii din jurul lui C.C. Giurescu doreau trimiterea în judecată a întregului Guvern Maniu 484. Această diferențiere între pozițiile celor doi lideri georgiști crea, de asemenea, premise pentru apariția
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care urma să colaboreze și Gheorghe Brătianu, demonstrația georgistă a fost amânată, fără a se preciza o dată concretă 535. Rivalitatea dintre cele două partide liberale s-a manifestat, din nou, după formarea guvernului liberal condus de I.G. Duca. Unii dintre fruntașii georgiști au trecut de partea vechilor liberali, ajunși la guvernare. În unele din organizațiile județene a fost necesară o acțiune de reorganizare, care s-a produs într-un ritm rapid, așa cum dovedesc listele de candidați ale georgiștilor, pentru alegerile generale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
observa tendința lui Gheorghe Brătianu de a se apropia de alte partide din opoziție. Pentru sectorul I Galben din București, georgiștii au încheiat o înțelegere electorală cu Jean Th. Florescu. Încercarea de apropiere de Iuliu Maniu rezultă din faptul că fruntașii georgiști au primit libertatea de a participa la banchetul care urma să se desfășoare la 14 august 1934, în cinstea liderului național-țărănist. Banchetul era organizat din inițiativa președintelui Partidului Conservator, Grigore Filipescu. Sfidând cenzura, ziarul "Mișcarea" încerca lămurirea opiniei publice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre sfârșitul anului 1935. Potrivit surselor informative ale poliției, la începutul lunii noiembrie, șeful georgiștilor a convocat pe fruntașii georgiști din Capitală și pe Al. Oteteleșanu, secretarul general al Partidului Poporului, pentru a le prezenta un program nou de acțiune, care urma să fie aprobat de Alexandru Averescu. Potrivit acestui program, georgiștii urmau să reactiveze campania împotriva guvernului, prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu declara, pe de altă parte, că, în eventualitatea chemării partidului liberal reîntregit la putere, era dispus să accepte ca șef de partid și ca șef de guvern pe orice alt liberal cu autoritate, în afară de I.G. Duca. La rândul său, fruntașul georgist Atta Constantinescu afirma că unificarea nu se putea realiza, în nici un caz, sub șefia lui I.G. Duca, din cauza atitudinii adoptate de acesta în ziua Restaurației 587. Dorind să evite întărirea PNL printr-o fuziune cu partidul georgist, regele urmărea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dinu Brătianu s-ar fi retras de la conducere, cedând președinția partidului, lui Gheorghe Brătianu 594. Violența atacurilor proferate de Gheorghe Brătianu împotriva guvernului și a camarilei, cu ocazia Congresului general georgist, din decembrie 1934, i-a surprins pe unii dintre fruntașii georgiști, determinând proteste în interiorul acestei formațiuni politice. În schimb, discursul lui Gheorghe Brătianu a fost apreciat de Dinu Brătianu, care s-a întâlnit cu liderul georgist, în ziua de 11 decembrie 1934, în casa generalului Arthur Văitoianu. Întâlnirea dintre cei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca, în cazul în care s-ar produce o criză de guvern, Comitetul executiv al partidului să se întrunească, fără a mai aștepta să fie convocat. Referindu-se la alegerile parțiale care urmau să se desfășoare în primăvara anului 1936, fruntașii georgiști au luat hotărârea ca partidul să se înscrie în cursa electorală din Suceava și Mehedinți. În județul Suceava, georgiștii susțineau candidatura lui Constantin Toma, alături de candidatul Partidului Poporului, Ianca, iar în județul Mehedinți, "Frontul Constituțional" depunea o singură candidatură
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au exprimat d-lui Gh. Brătianu încredere permanentă", se pronunța împotriva colaborării cu alte partide politice, cerând ca șeful "să reclame succesiunea singur", sau să se retragă în opoziție, eliminând din partid pe cei ce nu-i dădeau concursul. Între fruntașii georgiști care adoptaseră această poziție se numărau C.C. Giurescu, Gh. Strat, Nicolae Zigre, Iuliu Coste, Constantin Hențescu, Mihail Sturdza și Atta Constantinescu. Ei cereau ca președintele partidului să pornească o acțiune "revoluționară", care să să se desfășoare simultan cu sărbătorirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]