915 matches
-
vesti Botezul Domnului, preotul satului, însoțit de doi enoriași și câțiva copii umblă din casă în casă, în ajun, cu sfințitul. Când eram mică, preotul venea mai întâi la noi (fiind foarte aproape de biserică) și mama lega de cruce un fuior de cânepă. Unii săteni ziceau că din fuioarele de la Iordan se făceau funii pentru clopotele de la biserică, pentru legat pomii din cimitir și alte trebuințe. Agheasma mare de la Iordan era ținută pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
enoriași și câțiva copii umblă din casă în casă, în ajun, cu sfințitul. Când eram mică, preotul venea mai întâi la noi (fiind foarte aproape de biserică) și mama lega de cruce un fuior de cânepă. Unii săteni ziceau că din fuioarele de la Iordan se făceau funii pentru clopotele de la biserică, pentru legat pomii din cimitir și alte trebuințe. Agheasma mare de la Iordan era ținută pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca toți creștinii ortodocși și noi cei din Costișa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pornind spre casă. Lelea Pachița ne-a însoțit și ne-a ajutat la descărcat și întins inul și cânepa, în livadă, la uscat. Tot ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
poartă, s-o învețe că nu trebuie să dea curs pornirilor și că trebuie să-și păstreze cinstea de fată înainte de a se mărita. Bineînțeles că va trebui s-o pregătească de măritiș; în pod este destulă lână de oaie, fuioare de cânepă și in precum și fir tors din câlți, în iarna care a trecut au lucrat amândouă cu spor pregătind materiale pentru țesut. Va trebui să cumpere fir de bumbac pentru urzeală și cu ajutorul lui Dumnezeu și dacă vor avea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
adoarmă dar în spatele pleoapelor se perindau imagini înfricoșătoare. Buturuga găsită de Gheorghe lua forme diferite, ba părea un cioroi fioros, ba o vietate de spaimă, cu două coarne și barbă ca de țap, ba devenea un taur ce scotea două fuioare de aburi pe nări. Se trezi, sări din pat repede și bău două guri dintr-o fiertură de mac după care reuși să adoarmă fără vise urâte. Când se trezi, soarele răsărise și razele luminau un nor ce parcă îl
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
șederii în India, ultima întâlnire a avut loc dimineața foarte devreme, pentru a se putea pleca din timp la aeroport, într-o sală a reședinței oficiale a premierului indian Jawaharlal Nehru. Îmi amintesc că era deja o atmosferă fierbinte, cu fuioare de abur deasupra grădinii pe care o priveai de pe o terasă extrem de largă. Vizita fusese un succes pentru raporturile bilaterale, dar și pe planul relațiilor personale dintre liderii celor două țări și premierul indian Nehru zâmbea, era deosebit de atent cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ieșit cu pușca la Sava, care lucra la gard. N-a tras cu pușca până ce n-a sărit Sava gardul asupra lui. Ș-atunci, după cum spun martore femei, ar fi căzut și pușca s-ar fi descărcat singură. Martorul Costache Fuior arată că moșneagul "l-a însemnat" pe Sava de la doi pași "în ochiul drept". Și Sava a făcut un pas spre el și de-aceia focul i-a luat numai căciula. Nonsens: dacă s-a apropiat, focul l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pași "în ochiul drept". Și Sava a făcut un pas spre el și de-aceia focul i-a luat numai căciula. Nonsens: dacă s-a apropiat, focul l-ar fi lovit mai în plin. "Moșneagul huia și făcea propagandă" zice Fuior. Sava cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mărgelele" trasoarelor noastre se încrucișează cu cele ale rusului câteva secunde, apoi aud strigătul lui Giurgea în cască: "Gata, l-am terminat și pe acesta!" Într-adevăr, după câteva clipe văd IAK-ul trecând prin stânga mea, învăluit într-un fuior de flăcări și fum, după care se răstoarnă încet pe aripa stângă, înscriindu-se în vrie spre pământ, ca o cometă". La sfârșitul războiului, Dan Stoian totaliza 313 ore de zbor (pe timp de război, majoritatea efectuate deasupra teritoriului inamic
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior, urma topitul ei În lacuri săpate la marginile albiei râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de ață (fuior de cânepă) de cca. 50 cm se făcea la fiecare capăt câte-un laț În care se puneau 1-2 struguri și se echilibrau pe o bară de lemn de 2-3 m care se fixa de plafonul camerei mai răcoroase sau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
clase primare. Atât. Pe când eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne învață cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prăsit la alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
balada Iovan Iorgovan: „Începu Negru d-a fugea,/ Dar nu fuge cum să fuge,/ Ci mi-și fuge ogărește/ Și s-aruncă tot lupește/ Și-mi cotește iepurește,/ Să nu-i mai tragă nădejde./ Lăsa buza la pământ,/ Și coada, fuior în vânt,/ D-așa fugea amărât.../ Șearpele să-ncolăcea,/ După Mistricean să lua,/Șeapte hotare-l gonea”. Calitățile speciale ale calului inițiat în toate modurile animaliere de manifestare nu sunt însă suficiente pentru a se sustrage blestemului implacabil. „Propunerea” șarpelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și parcă îi erau degetele vrăjite, așa umblau de repede, și când a venit moșul era cămașa gata și aminteri de frumoasă” (București). Într-un basm publicat în 1868, ochii sunt recuperați printr-o substituire a firului minunat cu un fuior din părul de aur al fecioarei și prin prefacerea unor rugi de aur în furcă și fus. Obiectele oferite în schimbul globilor oculari țin de ocupațiile rituale, dar sunt încărcate suplimentar cu ideea de ofrandă a spiritului și cu noblețea superlativă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mereu ceva de înfăptuit. Port în minte și suflet multe momente din viața de a casă, unde ea era sufletul a tot ce se întâmpla. Este cunoscut că de la semănat și strânsul câne pei - și până la realizarea pânzei albe din fuiorul cu care ne îmbrăcam, dar pe care o realiza mama, era o perioadă lungă, dar în majoritate încărcată de fel de fel de treburi, toate aparținând ei ca înfăptuire. Ea o culegea, o făcea snopuri, pregătindăo pentru viitoarea industrie casnică
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la soare și se usca, sosea peri oada să treacă la melițatul ei manual, operație la care îmi aduceam și eu o mare contribuție. Îndepărtarea părții lemnoase a ei și rămânerea doar a fibrei era o operație intermediară altora. Realizarea fuiorului, strângerea și colectarea canurei- care constituia materia primă pentru pânză sau țolurile din casă, erau alte treburi gospodărești. Melițatul, cine vrea să știe, era o treabă nu numai obositoare, ci și plină de riscuri, praful, gunoaiele, bucățile de lemn din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să știe, era o treabă nu numai obositoare, ci și plină de riscuri, praful, gunoaiele, bucățile de lemn din tulpina cânepei măcelărite, pas cu pas, din aproape în tot mai aproape, pentru îndepărtarea lor și rămânerea a ce era folositor, fuiorul și canura, se soldau adesea cu accidente care afectau vederea, nu mai vorbim că trebuia să te îmbăiezi dacă participai la procesul tehnologic organizat, și nu în toate cătunele era apa necesară, din belșug, pe măsura trebuințelor. În timp ce făcutul caierelor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mâncam cu plăcere și pe nesăturate, că prea repede se terminau. Că tare mai erau bune și insuficiente! Turtele acestea, alături de bucatele pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau să fie degustate, după cum s a mai spus, numai și numai după ce erau sfințite
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îndeosebi inul și cânepa iar la munte lâna oilor și părul de capră. Cu timpul au început să folosească borangicul și bumbacul pentru anumite categorii de țesături. Am expus câteva unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
am reușit să-i dăm o mână de ajutor. De multe ori, spre sfârșitul verii, începutul toamnei, mama se ocupa de spălatul lânii, apoi ducerea ei la darac și o pregătea pentru tors ; cânepa culeasă, topită, melițată și pregătită în fuioare ; curățat grâul pentru însămânțat ; pregătirea boabelor de porumb și grâu pentru măcinat, cu destinații diferite ; cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul viitoarei ierni. Totul se pregătea din timp, pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
clase primare. Atât. Pe când eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne Învăța cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prășit la alții, după ce terminam câmpul nostru. La școală purtam cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vara desculță iarna cu niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
că nici acum nu este. Caloriferele se încălzesc cît de cît, dar geamurile, care acoperă un perete întreg, geamuri mari, cu rame metalice, nu se mai închid cum trebuie și la fiecare răbufnire a viscolului pătrunde în birou cîte un fuior de zăpadă. Ca să se încălzească, fetele se duceau la mine în instalație, lîngă cuptoarele de coacere a filamentelor. Frumoase zile! Dintre care, totuși, cea mai frumoasă rămîne ziua aceea de decembrie, în 1972, cînd am venit mai de dimineață, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de țigări din birou și aprinse una. — Rossi mi-a spus că puștii ăștia belgieni cred că Ruffolo a fost prezent. Brunetti clătină din cap. — Ruffolo-i un tip pipernicit, nu-i așa, domnule? Nu e deloc foarte Înalt. Suflă un fuior subțire de fum, apoi Îl alungă cu mâna. — Și sigur nu și-a lăsat barbă cât a stat la Închisoare, observă Brunetti. — Asta Înseamnă deci că nici unul dintre oamenii pe care Viscardi spune că i-a văzut nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]