1,653 matches
-
împrumutat am făcut-o ca să te umilesc. Știam... Te-am înșelat când ți-am spus că te admir pentru activitatea și succesul tău. Știam... Cel ce lovea atât de crud într-un suflet de om, se opri dintr-o dată ca fulgerat de o putere nevăzută. Căscând ochii, șopti: Cum, tu știai de toate astea, și-ai tăcut? Da... Și nu m-ai urât? Nu. Te-am iubit. Cei doi se priviră. Ceva se prăbușea într-un suflet. Omul căzu năruit la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
dar și concurată de o alta (FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ), care se întâlnește în expresii precum a lua foc, a se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai sus, putem conchide că, în limba română, câmpul idiomatic al FURIEI
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezent. Raportată la aceste modele antagonice, e evident că limba română atribuie FURIEI un sens preponderent negativ. Chiar dacă reminiscențe ale modelului păgân persistă în textemele diasketice românești (în expresii precum a se face leu paraleu sau a tuna și a fulgera), prin valențele etico-simbolice ale metaforelor conceptuale amintite anterior (NEBUNIE, BOALĂ, MURDĂRIE etc.), ca și prin anumite expresii concrete (a-i veni/a-l lua dracii), "norma" limbii române tinde să condamne FURIA ca pe o manifestare malignă, anormală și, în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu înșel oameni! Eu nu înșel oameni! N-ai luat marfă de la mine. Vrei să-ți bați joc de mine! Du-te la cine-ai luat marfă!”. În fața impertinenței, fără să cuget, i-am dat o palmă. A căzut ca fulgerat pe pragul ușii, lovindu-se cu capul în potcoava bătută pe prag, simbol de noroc și câștig. Am încercat să-l ridic, dar nu mai sufla. Unul din băieții de prăvălie a fugit și i-a anunțat nevasta. Aceasta a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se prăbușesc într-un bazin adânc de 8-10 metri săpat de ape în masivul calcaros, de la înălțimea de 10-15 metri cu zgomot asurzitor. Apa era rece; limpezimea ei, lăsa să se vadă ultima pietricică și lostrițele albastre pe spinare care fulgerau apa. Am făcut o baie și am ieșit proaspăt, ca dintr-un botez al biruinței, fără oboseala drumului. Ne-am rugat în ceasul Utreniei în templul sfânt al naturii, simțindu-L pe Dumnezeu în toate fibrele ființei noastre, în toată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
încredere că mărturisirea mea va găsi un pământ bun, în care să crească sămânța Adevărului. Milițienii au rămas în picioare, iar directorul, cu aroganță, s-a așezat uitându-se spre mine: Suntem gata să ascultăm! În acea clipă m-a fulgerat amintirea întâmplărilor din penitenciarul Aiud, de mărturisire a credinței în Hristos și neam. Bucuria și pacea mi-au cuprins sufletul și trupul. Simțeam căldură în tot organismul și o aripă proteguitoare asupra mea; dar mă temeam să nu greșesc lăsându
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însuși salvat. Cu o ultimă zvârcolire de fiară care-și simte sfârșitul, Țurcanu s-a apropiat de Oprișan, vrând să-l sfâșie. S-a oprit la jumătatea drumului, scrâșnind printre dinți. Oprișan l-a privit fără să clipească. Mi-a fulgerat prin minte cuvântul Sfântului Arhanghel Mihail, în disputa cu satan, pentru trupul lui Moise: „Ceartă-te pe tine Domnul, diavole!”. Țurcanu a făcut semn colaboratorilor, care s-au apropiat. Apoi i-a ordonat lui Oprișan: „Culcă-te!”. Mulți și-au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lut să nu blesteme, ci sub trifoi, sub dâmburi, sub secară, s-aștepte pașii Tăi călcând prin țară și semnul munților ce vor aprinde steme. Și spune morților de sub troițe sfinte că va veni cândva o dimineață când Neamu-ntreg va fulgera la viață, cuminecat prin sfinții din morminte. Sunt, Doamne, copt pentru cules de Radu Gyr Sunt, Doamne, copt pentru cules, nu că-mi sunt anii grea recoltă, cât mi-este inima o boltă de crengi, sub rodul tot mai des
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru intervenții la cale, pojar în norul vînăt, oblon orizontului, șuvoiul ploilor trage culoarea, bulucuri deasupra pipăie fața de cer iar seninătatea de aproape, km 85 a doua stație de la Roșiori, mumă cu doi copii, drum descoperit cu ploaie înainte, fulgeră peste sat, iuțește pasul, cea mică se chinuie, prima reacție a fost să o iei de mînă, gesturi liniștite la coborîre, floricelele de porumb, rezistă și să n-aud proteste! rostogolire de pași, mersul nu ți s-a format, poalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oficial prin conducerea muzeului dvs.) data la care sosiți, și trenul (ora sosirii), pentru a vă aștepta În gară. Cum este timpul să „lansăm” și afișele vă rog, dacă nu primiți prezenta În timp util, să-mi trimiteți o telegramă fulger În acest sens. Vă aștept cu tot dragul, Georgel Țanu Am uitat aseară, la telefon, să vă rog ca să aveți pregătită și o „enumerare” a personalităților culturale, artistice și științifice provenite sau având contacte cu zona „Băii” - Fălticeni, Suceava și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am discutat înainte de a da publicității aceste materiale. Astfel, în spiritul heirupist al „epocii de aur”, într-o zi ploioasă a toamnei anului 1989, Aneta Slivneanu a poposit cu o falcă-n ceriu și cu una-n pământu, tunând și fulgerând, în această comună unde primar era tot o fostă muncitoare, Lina Cozma. Imediat, tova de la județ a sunat goarna adunării femeilor mai tinere sau mai vârstnice, membre ceapiste, cărora le-a ținut următoarea cuvântare „mobilizatoare”: „Fa, oilor! Imediat să treceți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
obosit, pe scenă nu mi se va întâmpla niciodată. Pe scenă trec toate și nu mai contează nimic. — Ar trebui să fii totuși mai atent, atât ziceam. — De ce ? Dacă iei în serios viața, nu mai poți muri ca un prost, fulgerat de trăsnet ? — Ah, răutăcios ca întotdeauna... — Și îngâmfat ca întotdeauna, se aude vocea groasă a lui Romulus Vrăbiescu, căruia Cristi îi întorsese spatele cu atâția ani în urmă. Numai când nu-i de acord cu tine, râde Fernic, în oglindă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de o simplitate austeră. În afară de dunga cenușie ca de oțel care trasează orizontul, cerul și marea par îmbăiate în aceeași culoare, un gri voalat, vag licăritor, pătruns de o notă expectativă, de parcă ar aștepta să se întâmple ceva. Poate că fulgere, sau monștri care să se înalțe din ape. Slavă Domnului, nu am mai avut halucinații, și uitarea aproape completă care s-a așternut asupra vedeniei mă convinge o dată în plus că a fost vorba într-adevăr de un efect întârziat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ură, nu dragoste. Ești o femeie rezonabilă. Dă totul uitării! De ce să-ți creezi singură suferințe prin asemenea paroxisme de gelozie înăcrită? Rostind aceste cuvinte, săvârșisem o greșeală. Rosina a bătut în masă cu latul palmei, iar ochii i-au fulgerat de violență. — Îndrăznești să vorbești de gelozie! De parcă mi-ar păsa câtuși de puțin de muierușca aia după care-ți sfârâie călcâiele! Dar uiți că m-ai părăsit pe mine, pe mine, ca să te înhăitezi cu ea? Tu uiți, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
meu Opian venise să ne aducă prosoape. Părea să se fi retras discret, dar îl vedeam trăgând cu ochiul de după o stâncă, urmărind performanța lui Titus. Băiatul, desigur cu puțină ostentație, înota ca un delfin, grațios, jucăuș, o formă curbă fulgerând apa, săgetând-o alb, oferind subite întrezăriri de mâini și de călcâie, de umeri mobili, de fese palide, și o față udă, exuberantă, luminată de râs, încadrată de șuvițe ce atârnau ca ierburile de mare. Părul întunecat de apă își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Pentru Titus, desigur, nu exista nici o dificultate. Trebuia să-mi amintesc să fixez o altă „funie“ la scări. Soarele se înălțase și marea era de un verde translucid în preajma stâncilor, de un azuriu licăritor ceva mai departe, ondulându-se și fulgerând lumini, de parcă talgere mari argintii pluteau la suprafața ei. Orizontul se trasa ca o dungă de aur. Mormane de valuri pântecoase dar foarte netede înaintau spre mine, înspumându-se în tăcere când se izbeau de stânci; în mișcarea lor grațioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
făcut țiganu’ când am fost eu în armată... Ai, și eram pretin bun cu el, că am crescut împreună. Și ne-am dus la el și io i-am dat o palmă, da’ așa l-am lovit de parcă l-o fulgerat... O căzut jos... (râde - n.n.) Și cum l-am lovit, prietenul ăsta al meu vine din spate cu-o coadă de mătură și de-a lungul, pe șira spinării, dăi și dăi ca într-un animal. Da’ noi nu ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ani. 18 ani? Ce profesia ai tu? Agricultor. Tu agricultor, măi, cu 18 ani condamnare? Da-i omorât pe cineva? N-am omorât pe nimeni, numa’ am dat la unu o palmă, da’ așa l-am lovit de parcă l-o fulgerat... Și zice: Fii atent aci, eu ție îți spun un lucru, da’ dacă n-aș avea încredere în tine nu ți-aș spune. Anul viitor pe timpul ăsta cu asta mașină eu te duc la Țăndărei, că pleci acasă. Domn major
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sunt înmănuncheate în File de poveste, volum alcătuit de I. Negură și V. Posteucă, iar în 1938 I.E. Torouțiu îi editează la București piesa Haiducii. În spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
desfășura „pocitania”... Profesorul Popescu de fizico-chimice... înalt, cu păr negru, pieptănat într-o parte, cu mustață neagră, mică, fiindcă „aducea” cu Hitler.. era poreclit.. „Hitler”. Drept, exigent, sever dar fără răutate, și numai indolența și mediocritatea îl făceau să-i fulgere privirea. Făptură înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu pasul hotărât, ochii negri pătrunzători; eleganța sa desăvârșită dar neostentativă, semn al bunului gust și al unui rafinament deosebit, sporeau plăcerea prezenței sale. Își făcea îndatoririle profesorul, cu maximă conștiinciozitate. Adesea dur și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Agripina Bulbuceanu Maria Ouatu Angheluță Bulbuceanu C-tin Ouatu Dumitru (zis Mitrea Tincăi) Ibănescu Gheorghe Ouatu C-tin (zis Costică a Măriucăi) Ibănescu Agripina Ouatu Gheorghe Ibănescu Ion Ouatu Iorgu (zis Iorguță) Turcu Ion Ouatu Iordache Barbu Neculai Ouatu Ieremia Fulger C-tin Ouatu Neculai Bejan Vasile Ouatu C-tin (zis Costică a Lionorei) Tomșa Gheorghe Ouatu Șt.Ștefan (Ștefănică a lui Mihalache) Nicoară Dumitru (zis Mitriță) Ouatu Ștefan (zis Ștefănică a Ioanei) Nebunelea Mihai Ouatu Costache Marin Gheorghe Ouatu N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în pupitru și îl anunț pe director că părăsesc incinta dacă nu e disciplină totală. Directorul ridică tonul autoritar și cere liniște absolută. Toți se așază și o tăcere asurzitoare se instalează. Încerc să îmi adun gândurile, dar sunt definitiv fulgerat de un blackout. Am uitat tot! Deși niciodată nu citesc însemnările, bag mâna în geantă să le scot. Comoție totală, nici urmă de ele! Geanta absolut goală! Câteva sunete răgușite îmi ies din gâtlej și mă aud vorbind ca un
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nu mai e o măsură a valorii, ci un scop În sine. Dar pun o Întrebare: ne ascundem capul În nisip sau ripostăm? „Sâmbătă cu prieteni“, 3 mai 2003, ora 16 79. De-a falsificarea. II Oricât am tunat și fulgerat deunăzi Împotriva falsurilor, am evitat sintagma: „E“-uri. Asta vreau să lămuresc astăzi. Ce e un E, urmat de o cifră? Nimic altceva decât simbolul unui aditiv alimentar. Ce e ăsta? Nimic de mâncare, precum proteina, glucida, lipida, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aducă Zamolxe: tot banala bucată de parizer? - Decât blasfemii, mai bine mi-ai recomanda ce să aduc În casă: un brad ori un molid, care i mai verde și mai bogat. - Ești de-a dreptul imposibil. Toată vremea tuni și fulgeri Împotriva agresorilor Naturii, iar acum te pui În rând cu ei. Mai mult, vrei să-ți aduci nenorocirea În casă, mai precis În laborator. - De ce nenorocirea? Ambii sunt, prin geometrica lor coroană, cu multele etaje, chiar etaje, de ramuri Înserate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca nota să apară, zicînd că nu-i de acord cu polemicile, că I.S. are dreptate (!). în plin colectiv mi-a zis acum o săptămînă că trebuie să merg la muncă patriotică, așa cum zice decanul. Acesta din urmă tună și fulgeră împotriva mea (fiindcă am refuzat, dînd în scris o expunere de motive), proferează amenințări etc., etc. C. ștefanache m-a sfătuit să dau răspunsul în altă parte. Dacă nu se face opoziție (spune-i lui Cîrneci că C. șt. nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]