7,586 matches
-
au făcut obiectul cererii Președintelui României și celelalte dispoziții ale legii. Pentru aceleași rațiuni, dacă cererea de reexaminare vizează doar aspecte punctuale sau dispoziții concrete din lege, iar, în economia actului normativ, acestea se dovedesc a fi esențiale, întrucât constituie fundamentul reglementării, lipsa lor afectând însăși filosofia actului normativ, apare cu evidență faptul că înlăturarea, eliminarea lor va prejudicia întregul act și va conduce la respingerea legii în ansamblul său (Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, paragrafele 12 și 13
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
au făcut obiectul cererii Președintelui României și celelalte dispoziții ale legii. Pentru aceleași rațiuni, dacă cererea de reexaminare vizează doar aspecte punctuale sau dispoziții concrete din lege, iar, în economia actului normativ, acestea se dovedesc a fi esențiale, întrucât constituie fundamentul reglementării, lipsa lor afectând însăși filosofia actului normativ, apare cu evidență faptul că înlăturarea, eliminarea lor va prejudicia întregul act și va conduce la respingerea legii în ansamblul său [Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, paragrafele 12 și 13
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
Codul civil, în ipoteza întrunirii tuturor elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale. ... 21. În acest sens a invocat Decizia nr. 831 din 8 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.474/3/2016 de Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă, fundamentele acestei decizii regăsindu-se și în prezent în dispozițiile art. 2.210 din Codul civil, din care rezultă în mod cert că subrogarea asigurătorului este legată de două elemente importante, respectiv data plății despăgubirii și întinderea despăgubirii plătite. ... 22. Astfel, plata
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
păgubită ori asigurătorul acesteia, dreptul subiectiv civil relativ ce i se opune fiind, în esență, unul și același, de reparație a pagubei suferite, tot unică fiind și obligația corelativă de reparație. ... 36. Cadrul juridic astfel creat nu poate avea ca fundament substanțial decât raportul juridic delictual, efectele acestuia neputându-se răsfrânge în niciun fel asupra sa, obligația ce îi incumbă rămânând aceeași - aceea de a repara prejudiciul cauzat persoanei păgubite, doar creditorul acesteia schimbându-se prin subrogarea asigurătorului în locul persoanei
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
materiei asigurărilor sau, dimpotrivă, celei a răspunderii civile delictuale - în funcție de care să facă aplicarea textelor de lege incidente, inclusiv sub aspectul prescripției extinctive. ... 91. Aceasta presupune identificarea dreptului subiectiv a cărui protecție se urmărește prin promovarea acțiunii, cu fundamentul său juridic, regăsit în săvârșirea unei fapte ilicite de către propriul asigurat (riscul asigurat), care îl îndreptățește pe asigurător la regres, ca urmare a subrogării acestuia în drepturile creditorului plătit. ... 92. Toate aceste elemente ce trebuie supuse calificării rezultă însă
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
să îi facă aplicarea pentru o corectă rezolvare a criticilor deduse judecății în apel. ... 94. Aceasta, în contextul în care instanța de trimitere este cea care are de stabilit norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de fundamentul pretențiilor concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. ... 95. Or, așa cum rezultă din motivarea sesizării, dificultatea instanței de trimitere este tocmai în legătură cu această calificare, a naturii
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
legile adoptate de Parlament le respectă și să sancționeze în mod corespunzător încălcarea lor (a se vedea Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 33). Prin urmare, respectarea art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție reprezintă fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament, care, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale exprese în acest sens
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
comun, și pe cele ale art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (2) lit. b) pct. (i) și art. 15 alin. (6) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009. În opinia sa, aceste texte de lege constituie fundamentul juridic pentru care valoarea despăgubirilor cuvenite cu titlu de taxă aferentă autorizației de exploatare a jocurilor de noroc pentru aparate tip slot-machine ar trebui să se raporteze la numărul minim, prevăzut de lege, de mijloace de joc care pot fi
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
de desfășurare a lucrărilor parlamentare. Constituirea comisiei comune permanente într-un domeniu strict delimitat, în speță domeniul securității naționale, nu restrânge competența comisiilor permanente ale celor două Camere, astfel încât se constată că o atare critică este vădit lipsită de fundament juridic. ... 26. Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 64 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră regula mandatului reprezentativ, invocând jurisprudența Curții Constituționale, Biroul permanent al Senatului susține că norma constituțională oferă celor aleși libertatea de a
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
structurile politice care l-au înaintat în această funcție. ... 239. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dispozițiile art. 69 din Constituție, care stabilesc că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul, constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. Acest text constituțional stă la baza interpretării raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, și alegătorii lui, partidele sau formațiunile politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de alte categorii profesionale, Curtea constată netemeinicia acesteia, deoarece legiuitorul, stabilind măsura suspendării din calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari a medicului veterinar pe perioada exercitării funcției publice, a instituit o prevedere specială aplicabilă acestei categorii profesionale, având ca fundament particularitățile acestei profesii. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice dacă, în același timp, o persoană este angrenată și
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
și umane pentru dezvoltarea continuă a sistemului de îngrijire de lungă durată. Strategia privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023-2030 este în concordanță cu direcțiile acestor reforme de anvergură și cu evoluțiile globale. Aceasta își propune să ofere fundamentul analitic pentru dezvoltarea unui cadru strategic pentru îmbunătățirea accesului, calității și sustenabilității serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă. Actuala strategie a fost dezvoltată pe baza unei analize detaliate a Strategiei Nationale pentru îmbătrânire activă, 2015 -2020
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
soluțiile de instalații trebuie să fie revizitabile/ reversibile, având o durată de viață în general mai redusă (de circa 10 ani). Factorul valoric presupune: ● analiza valorilor de patrimoniu, ce pornește de la recunoașterea valorii culturale și identitare a clădirii, ca fundament al dezvoltării durabile a societății, fiind astfel necesare studii de identificare atât a valorilor existente, cât și a direcțiilor potențiale de intervenție pentru optimizarea esteticii și performanței clădirii; ● stabilirea restricțiilor și permisivităților de intervenție, rezultate din analizele, investigațiile și expertizele
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
criticate vizează efecte viitoare (realizarea plății ajutoarelor) ale unor situații juridice trecute (dreptul la ajutoare născut la trecerea în rezervă), supuse legii în vigoare la data producerii lor, iar din această perspectivă criticile formulate se dovedesc a fi lipsite de fundament. De asemenea, în Dosarul nr. 467D/2020, instanța consideră că, în speță, se mențin considerentele Curții Constituționale din deciziile nr. 326 din 25 iunie 2013, nr. 350 din 23 mai 2019 și Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, așa încât
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
iar argumentele instanței nu pot fi repuse în discuție, dat fiind că în aceste cazuri contestarea hotărârii nu tinde la înlăturarea unui viciu de procedură derivat din omisiunea de a examina incidența unui impediment procedural, ci la reevaluarea în substanța fundamentului faptic al soluției în sine (error in judicando), pe calea unui apel deghizat. Acest punct de vedere a fost exprimat de judecătorii Curții de Apel București, Curții de Apel Galați, Curții de Apel Iași, Curții de Apel Pitești, Curții de
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
uniformiza calificarea normelor ca fiind de drept procesual la nivelul tuturor legislațiilor statelor membre și are aplicabilitate doar din perspectiva incidenței art. 7 din Convenție referitoare la principiul legalității incriminării și (ne)retroactivitatea legii penale, întrucât raționamentul instanței europene are ca fundament constatarea că normele privind prescripția nu definesc infracțiunile și pedepsele care le sancționează. De altfel, într-o altă cauză împotriva României^7, din perspectiva aplicării în timp a normelor succesive în materia prescripției, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Elementul faptic particular al prezentului litigiu a ridicat însă problema ambiguității noțiunilor utilizate de Curtea Constituțională prin raportare la care s-a recunoscut constituționalitatea prevederilor Legii nr. 77/2016. În esență, Curtea Constituțională vorbește despre menținerea utilității sociale a contractului ca fundament al prioritizării soluției de adaptare a acestuia, însă nu oferă niciun criteriu abstract cu privire la conținutul noțiunii de „utilitate socială“. Așadar, în abordarea pe care Curtea Constituțională a adoptat-o cu privire la determinarea constituționalității Legii nr. 77/2016, se
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
Raisa Shipping M. - S.R.L. împotriva României, paragraful 30, și Hirvisaari împotriva Finlandei, paragraful 30. Astfel, în lumina efectivității dreptului la „recurs“, instanța de la Strasbourg a reținut că beneficiarul acestui drept trebuie să cunoască - anterior nașterii dreptului - „decizia“ instanței și fundamentele care o motivează, noțiune care în sistemul judiciar național este reprezentată de considerentele hotărârii judecătorești, conținute de hotărârea redactată ulterior întocmirii și pronunțării „minutei“, de la a cărei comunicare curge, în prezent, termenul de declarare a apelului. Autoarea excepției susține
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. ... 25. Totodată, invocarea prevederilor art. 21 din Constituție este lipsită de fundament, de vreme ce contestatorul a beneficiat de posibilitatea, valorificată în mod concret, de a se adresa unei instanțe naționale, în speță Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 26. În același timp, Curtea constată că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
cu propria conștiință morală ce a îndrumat-o în aflarea adevărului prin utilizarea tuturor mijloacelor legale, respectiv a probelor. De asemenea, Curtea a constatat că la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunță stă o convingere ce are drept fundament o conștiință juridică formată numai după epuizarea duelului judiciar. De aceea, în măsura în care judecătorul nu poate ajunge la o concluzie fermă, legiuitorul a consacrat instituția reluării cercetării judecătorești sau a dezbaterilor, prevăzută de dispozițiile art. 395 din Codul
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
prezintă cerințele care ar face necesară intervenția legislativă, ci, dimpotrivă, circumstanțele procesului de adoptare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, menit să reglementeze în mod sistematic domeniul care constituie obiectul intervenției legislative, pun de fapt în lumină lipsa de fundament a acesteia, care, în absența unor argumente solide în expunerea de motive, se constituie într-o intervenție legislativă ad-hoc, cu o motivație și o rațiune de reglementare lipsite de claritate. ... 7. Cu privire la motivele de neconstituționalitate intrinsecă formulate
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
de motive a legii criticate, autorii prezentei sesizări susțin că circumstanțele procesului de adoptare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, menit să reglementeze în mod sistematic domeniul ce constituie obiectul intervenției legislative, pun de fapt în lumină lipsa de fundament a propunerii prezente, care, în absența unor argumente solide în expunerea de motive, se constituie într-o intervenție legislativă ad-hoc, cu o motivație și o rațiune de reglementare lipsite de claritate. ... 30. Din perspectiva unor astfel de critici, în
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, text care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, nu poate primi o interpretare restrictivă, în condițiile în care, într-o societate democratică, dreptul la un proces echitabil reprezintă fundamentul principiului preempțiunii dreptului. ... 11. În sfârșit, se susține că dispozițiile legale criticate contrazic atât rolul atribuit Ministerului Public de art. 131 alin. (1) și (2) din Constituție, care nu mai poate reprezenta drepturile și libertățile cetățenilor, cât și principiul legalității
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul acesteia îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată, instanța își poate forma o convingere și poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
cu fracțiune de normă și obțin venituri neregulate și mixte, din diferite surse, pentru asigurarea accesului la negocieri colective pentru toți lucrătorii culturali și pentru recunoașterea dreptului la asociere pentru promovarea negocierilor colective, luând în considerare necesitatea de a stabili fundamentele și procedurile pentru reglementarea statutului financiar, fiscal și social al lucrătorilor culturali profesioniști de pe piața muncii din România și realizarea unui cadru normativ care să asigure stabilitatea profesională a acestora, în sensul de a-și desfășura activitatea și de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266709]