676 matches
-
Space through Rethinking of the Relationship among Philosophy, Religion and Ideology".[4] Din 2014 este conducător de doctorat, domeniul științe politice, la Scoala doctorala de științe politice și științele comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.[ 5] Are contribuții semnificative pe teme de fundamentalism religios, religie și politică, filosofia postholocaust, etică relaționala, etică în comunicare, relații publice și publicitate, imaginar religios în publicitate, dezvoltare personală și responsabilitate socială. Sandu Frunză este unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei celui mai important teolog român
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
sterilă, fariseismul nu pot fi înlăturate decât prin trăire, prin experiența lui Dumnezeu din viața noastră”. O contribuție importantă adusă de Sandu Frunză se manifestă în domeniul analizei raporturilor dintre religie și politică, dintre religie și ideologie. Cercetările sale privind fundamentalismul religios au început încă din anul 2000 și pot fi observate în lucrarea "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" publicată în 2003 și reeditata în 2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios este privit din perspectiva
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
viața noastră”. O contribuție importantă adusă de Sandu Frunză se manifestă în domeniul analizei raporturilor dintre religie și politică, dintre religie și ideologie. Cercetările sale privind fundamentalismul religios au început încă din anul 2000 și pot fi observate în lucrarea "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" publicată în 2003 și reeditata în 2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios este privit din perspectiva relațiilor politice globale. Teza centrală pornește de la criza identității pe care o aduce secularizarea
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
și ideologie. Cercetările sale privind fundamentalismul religios au început încă din anul 2000 și pot fi observate în lucrarea "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" publicată în 2003 și reeditata în 2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios este privit din perspectiva relațiilor politice globale. Teza centrală pornește de la criza identității pe care o aduce secularizarea în comunitățile tradiționale în epoca postmodernă. Concluzia la care ajunge este că fundamentalismul religios nu este un fenomen de ”renaștere spirituală
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios este privit din perspectiva relațiilor politice globale. Teza centrală pornește de la criza identității pe care o aduce secularizarea în comunitățile tradiționale în epoca postmodernă. Concluzia la care ajunge este că fundamentalismul religios nu este un fenomen de ”renaștere spirituală” sau de revenire a religiosului, ci un fenomen de manifestare a unor ideologii politice prin intermediul imaginarului și al limbajului religios. Avînd în vedere analizele lui Sandu Frunză care relevă dialectica sacrului și
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
și ideologie, între religios și secular, indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați acești termeni, o reușește Sandu Frunză cu acea detașare metodologica specifică discursului intenționat epistemic. În recomandarea pe care o face cărții, Nicu Gavriluță se afirma că ”"Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" este o carte excepțională scrisă de Sandu Frunză, unul dintre cei mai buni specialiști români în știință comparată a religiilor. În acest volum sunt exemplar analizate mișcările fundamentaliste din cele trei mari religii ale
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora suntem invitați să înțelegem "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor"”"." Așa cum remarcă Bogdan Baghiu, profesorul Sandu Frunză oferă în cultura românească instrumente de lucru indispensabile pentru cercetătorii culturii iudaice. Lucrarea să "Filozofie și Iudaism" ”se constituie într-o utilă și integratoare propedeutica în fascinantă
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
dezbaterea publică a eticii că disciplină filosofica și practica relaționala se numără și cartea "Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii", publicată de Sandu Frunză. Printre domeniile de interes ale autorului, reflectate în numeroasele volume publicate până azi, regăsim etică, fundamentalismul religios, biopolitica, imaginarul religios în publicitate, responsabilitatea socială și dezvoltarea personală”. În același timp, Antonio Sandu evidențiază o altă dimensiune a operei lui Sandu Frunză: ”Reffering to the book „Symbolic communication and seduction”, published at Tritonic Publishing House by Professor
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
The experience of the sacred is one of issuing significance. The religious experience aș symbolic experience on the transcendent în its process of construction, în its rituals of constructing reality, is placed în the empire of semiotics”. 1. Sandu Frunză, "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor", ediția a doua revăzuta și adăugita, (Cluj: Școală Ardeleana, 2015). 2. Sandu Frunză, "Etică și administrația publică sub presiunea eticii" (Iași: Lumen, 2015); Sandu Frunză, "Advertising and Administration Under the Pressure of Ethics", (Leș
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Publishing, 2013; Sandu Frunză, "Comunicare etică și responsabilitate socială", Ed. Tritonic, București, 2011. 7. Sandu Frunză, "Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității", Ed. Contemporanul, București, 2010. Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006. 8. Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala, Ed. Dacia, Cluj, 2001. 10. Sandu Frunză, Iubirea și Transcendență. O introducere la problema spațiului median al
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
dizolvat la 10 martie 1629. Văzând tendițele sale absolutiste, mai ales în modul de a impune taxe fără aprobare, Parlamentul s-a opus regelui . O altă cauză de conflict cu societatea engleză a fost și politica sa religioasă: ostil atât fundamentalismului cât și tendințelor reformatoare, și adoptând calea de mijloc, regele Carol I al Angliei a fost acuzat de supușii săi că ar fi filo-catolic, favorizează catolicismul și se opune reformei Bisericii Anglicane.Tensiunile politice și religioase cumulate în decursul anilor
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
ținută într-o casă privată în 1850 și cea mai veche biserică Protestanta aflată încă în funcțiune a fost construită în 1867. La începutul anilor 1900 Bible Institute Of Los Angeles a publicat documentele ce au stat la baza mișcării Fundamentalismului Creștin iar Azusa Street Revival a lansat Penticostalismul. Aimee Semple McPherson a emis la radio în anii 1920 din Angelus Temple, casa celor de la Internațional Church of the Foursquare Gospel și al lor Life Pacific College. Potter's House Christian
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
Federația Bosnia - Herțegovina). Lipsa unor instituții locale solide a făcut ca mare parte din ajutoare să fie deturnate, iar Bosnia a devenit un teren propice pentru înflorirea criminalității organizate. Deși au existat temeri privind transformarea Bosniei într-o bază a fundamentalismului islamic, realitatea a demonstrat că, deși fundamentalismul este prezent în mod indiscutabil în societatea locală, marea majoritate a musulmanilor bosnieci a respins, cel puțin până în prezent această interpretare a religiei islamice. O anumită posibilitate de evoluție a societății pare să
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
solide a făcut ca mare parte din ajutoare să fie deturnate, iar Bosnia a devenit un teren propice pentru înflorirea criminalității organizate. Deși au existat temeri privind transformarea Bosniei într-o bază a fundamentalismului islamic, realitatea a demonstrat că, deși fundamentalismul este prezent în mod indiscutabil în societatea locală, marea majoritate a musulmanilor bosnieci a respins, cel puțin până în prezent această interpretare a religiei islamice. O anumită posibilitate de evoluție a societății pare să fi venit odată cu includerea Bosniei-Herțegovina în procesul
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Lopo Vaz de Sampaio, Nuno da Cunha, Estêvăo da Gama, Martim Afonso de Sousa și Joăo de Castro. Fondarea Societății lui Isus în 1534 (aprobată de Papa Paul al III-lea în 1540), și introducerea Inchiziției portugheze în 1536 (rezultatul fundamentalismului religios al lui Ioan), au fost printre cauzele problemelor economice. Ioan a fost atât de determinat să întărească Inchiziția, încât s-a folosit de cantități significative de aur pentru a trimite ambasadori la Papă. Deși Societatea lui Isus a avut
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
cântecului apar două fragmente din discursurile lui Tony Blair. Prin intermediul piesei „Run for a Fall”, chitaristul fondator al formației Epica, Mark Jansen, își exprimă sentimentele de frustrare față de fostul său grup, After Forever. Textul piesei „Seif Al Din” vorbește despre fundamentalismul islamic. Pe albumul "The Phantom Agony", Mark Jansen își continuă colecția de cântece care poartă amprenta seriei „The Embrace That Smothers”. Primele trei părți ale colecției sunt incluse pe albumul formației After Forever, "Prison of Desire" (2000). Seria se continuă
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
perioadă, în întreaga lume apăruseră reacții și manifestări critice la adresa scrierilor religioase, care căutau să argumenteze că Biblia nu este de inspirație divină și că adevărul se obține pe baza rațiunii, nu a dogmelor religioase. Tot acest curent era împotriva fundamentalismului religios și favorabil ateismului. După întoarcerea sa, în octombrie 1836, Darwin se gândește tot mai intens nu numai asupra geologiei și al transmutației speciilor, dar și asupra religiilor în general, punându-și întrebarea dacă au toate religiile aceleași drepturi, în virtutea
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
teoria lui Darwin. Acest val de "criticism istoric" ("Higher Criticism") a fost considerat ""un triumf al discursului rațional al logosului asupra mitului"" și susținea ideea că Biblia nu trebuie înțeleasă literal, în sensul strict al cuvântului, căci am ajunge la fundamentalism și că vest-europenii au pierdut acel sens original al mitului. În "Originea omului", apărută în 1871, Darwin aduce o critică fermă asupra religiei. Astfel, în introducere precizează: Ignoranța aduce mai multă încredere decât cunoașterea: Acei care cunosc puțin și nu
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
dintre SUA și Arabia Saudită. Valorile se transmit mult mai ușor decât lasă Huntington să se înțeleagă. Națiuni precum India, Turcia, Japonia și cea mai mare parte a statelor est-europene au devenit democrații, iar Vestul însuși a fost dominat de dictaturăși fundamentalism în cea mai mare parte a istoriei sale. Edward Said în lucrarea „Ciocnirea ignoranței” , spunea că Huntington definește civilizația ca un concept fix, lipsit de dinamism și interacțiune culturală. Teoria conform căreia fiecare lume este autarhică, închisă este aplicată întregii
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
În atelierele acestora a luat naștere un nou stil, mai viguros și mult mai descriptiv decât arta decorativă persană. Strălucitoare și pline de acțiune, miniaturile au redat, ca un tablou viu, viața Indiei înainte de domnia lui Aurangzeb (1658-1707), al cărui fundamentalism musulman intolerant a distrus printre multe altele și tradiția artistică a miniaturilor. Dintre toate culturile, cea chineză a avut cea mai îndelungată tradiție neîntreruptă. Cuceritorii nu au distrus niciodată stilul chinezesc de viață și influențele externe au vitalizat arta chineză
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
nu mă consolează de faptul că sunt român decât Eminescu, Blaga, Nae și răcoarea câtorva biserici»" Unele din ideile și frazele enunțate de Țuțea, având un conținut neconvențional, au stârnit controverse. De exemplu, aserțiuni precum : i-au adus acuzația de fundamentalism în favoarea creștinismului. Despre modul cum vede raportul știință-religie: Discursul lui Țuțea la adresa ateismului exprimă atitudinea sa față de atei: " Interviuri "
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
universale, remarcându-le numai pe cele locale, singulare, particulare. Postmoderniștii, menționează L.A. Mikeșina, evită orice forma de monism și universalizare, tratează, în mod critic, reprezentările pozitiviste (logice), idealurile și modurile științei clasice, ale epocii modeme, în genere. Aceasta presupune reaprecierea fundamentalismului, recunoașterea imaginii multiple a realității, recunoașterea neexcluderii multiplicității descrierilor diferitelor puncte de vedere ș.a. Dar dânsa susține că nu trebuie atribuite postmodermsmului multe fenomene pozitive, ca, de exemplu, paradigma postneclasică a științei contemporane (deși o anumită coincidență există). La metanivelul
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
ale științei epocii moderne, în genere. În loc de aceasta, ei proclamă multiplicitatea și diversitatea, varietatea și concurența paradigmelor, coexistenta elementelor heterogene, recunoașterea și stimularea unei varietăți de proiecte contemporane de viață, interacțiuni sociale, învățături filosofice și concepții științifice. Aceasta presupune reevaluarea fundamentalismului, recunoașterea aspectului multidimensional al realității și a unei mulțimi de tipuri de relații de aceeași esență, recunoașterea multiplicității de neevitat a descrierilor și a punctelor de vedere, a relațiilor de complementaritate și interacțiune dintre ele. Aceste idei, venite, inițial, din
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
în timpurile noastre doar de naziști și comuniști. Roger Scruton consideră că: Islamul politic este atât o teologie, cît și o ideologie, un sistem juridic și un sistem normativ și axiologic care guvernează existența politică și socială a musulmanilor. Revivalismul, fundamentalismul sau radicalismul sunt răspunsuri ″islamiste″ la dezvoltările politice care au caracterizat, deopotrivă, premodernitatea, modernitatea și postmodernitatea lumii arabe, care au marcat interacțiunea cu Occidentu și căutarea propriei identități în raport cu aceasta. În opinia lui Olivier Roy, islamul radical care este manifestat
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
cu țările și culturile de origine”. Misiunea islamului politic este modernizarea din ″interior″ a societății arabe. Islamul extremist nu mai are drept fundament ″jihadul″, ci lupta împotriva guvernelor țărilor musulmane care au ales modelul laic pentru formarea statului. Termenul de ″fundamentalism″ a apărut în anul 1920 în Statele Unite ale Americii și folosit pentru prima dată de către reverendul Curtis Lee Laws și folosit, inițial, ca o profesiune de credință (a fi fidel fundamentelor religiei) de către baptiști, pornind de la un curent foarte răspândit
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]