804 matches
-
4); dreaptă (4); durere (4); groasă (4); mică (4); adidași (3); bază (3); calcă (3); a călca (3); degete (3); nisip (3); pămînt (3); sprijin (3); stabilitate (3); urme (3); amprentă (2); bătătură (2); bătături (2); bocăni (2); fund (2); gîdilă (2); gîscă (2); gîștei (2); iadului (2); iarbă (2); înaltă (2); lată (2); lovitură (2); lungă (2); mînă (2); mișcare (2); moale (2); neagră (2); piele (2); putere (2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină; membru; merge; micuță; mîngîiere; miros; mizerie; Moldova; murdărie; număr; o gîdilă; organ; de pantof; de papuc; pădure; parte a piciorului; pași; păși; patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină; membru; merge; micuță; mîngîiere; miros; mizerie; Moldova; murdărie; număr; o gîdilă; organ; de pantof; de papuc; pădure; parte a piciorului; pași; păși; patruzeci și doi; pedichiură; pește; de picior; piciorului; plată; platformă; pontaj; rănită; rotund; sanda; scări; sensibil; sensibilă; senzualitate; sfîrșit; siguranță; sub; ștrand; talpă; tălpi; temelie; toc; trecut; trup; ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cocoș se pune pe vîrful casei, că apără de duhuri rele. (Gh.F.C.) în lumea umbrelor nu există nici cocoși, nici găini. (Gh.F.C.) La poarta raiului cîntă un cocoș zi și noapte. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul cîntă la miez de noapte, îl gîdilă îngerul la aripa dreaptă și bate toaca în cer. (Gh.F.C.) Voinicii să nu mănînce cap de cocoș. (Gh.F.C.) Cocoșul e înger văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncare, și la întoarcere mai aduce din acea mîncare, să n-o mănînce flăcăii și fetele, căci li se va întoarce nunta de la biserică. Dacă plouă în ziua nunții e semn că mireasa va plînge cam des. Femeia care se gîdilă la orice atingere e semn că va lua soț tînăr. Cînd cineva mănîncă din oală, îi plouă la nuntă. Cînd rămîne lapte în strachină, plouă la nuntă. Nici o însurătoare cu farmece nu-i trainică. Cînd își face cutare fată de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
c-ar fi putut. Acum rămăsese fără ei și dăduse peste o ocazie. Sau ocazia îl fugărea. Trebuia să aștepte pînă la terminarea orelor, cînd era suficientă aglomerație s-o poată șterge. Din cauza agitației, o perversă lipsă de tutun îi gîdila interiorul plămînilor. Pipăirea celor trei țigări pe care le șterpelise dimineața din pachetul lui taică-su nu mai era suficientă. De obicei folosea un loc retras din curte, undeva unde cîțiva boscheți ascundeau un colț din clădirea școlii, care te
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ușor cele sfinte, deși Marcu nu-și dădea încă seama de legătură. Nu știu dacă era preot. Poate unele dintre mame simțeau nevoia confesiunii și a apropierii de ceva neutru, cine știe?! Își lăsase barba lungă, oare nu zgîria sau gîdila? Haina neagră și lungă s-a apropiat de mama lui Cornel, măturînd pămîntul. Cornel furișa priviri înspre Marcu și Alin, dar nu îndrăznea să se-apropie. Spera să fie invitat, ceea ce Marcu hotărîse că n-avea chef s-o facă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
orice animal descarcă în sângele său adrenalină și noradre nalină, substanțe menite să limiteze sângerările, să crească performanțele musculare etc. Nu întâmplător tot catecolaminele sunt cele care pregătesc organismul pentru sex. Unele persoane reacționează supărându-se la ciupituri, palme sau gâdilat; aceasta, în primul rând pentru că fiecare dintre noi are arii senzoriale hipersensibile și arii mai puțin sensibile. De exemplu, unele persoane sunt foarte sensibile pe spate și nu simt mare lucru pe piept; altele se excită foarte tare pe piept
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
altele se excită foarte tare pe piept, dar își neglijează picioarele... Destul de interesant este cazul fundului, care, deși admirat de fete, este o zonă penibilă pentru băieți (v. Despre fund). Ai vrut să vezi dacă celuilalt îi place să fie gâdilat și ai constatat că se supără foarte tare. Acest joc este însă, după cum spuneam, o relație reversibilă, astfel încât peste câteva minute poți fi iarăși în relații foarte bune cu partenerul, pentru că te-ai jucat. Toate aceste tatonări duc la o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cei care stătuseră degeaba până atunci. Trage singur concluziile... O certitudine: jocul înlocuiește conflictul... Când prietenul tău spune sau face ceva ce nu-ți convine, apoi zice: „Am glumit, a fost o joacă!“, oprește conflictul care este pe cale să apară. Gâdilă-l, zgârie-l sau stropește-l cu apă, și atunci relația voastră va avea mai multe șanse, pentru că în ea nu vor mai încăpea agresivități gratuite. Din ziua aceea vei ști că jocul a acționat asupra unui adult, nu asupra
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu mâna stângă axila dreaptă, o duce la nas și-mi spune cu năduf: — Nu miroase a nimic, domnu’ doctor, eventual a deodorant. — Ei, n-ai frecat cum trebuie. Plimbă-ți degetele pe toată suprafața, dar încet, să nu te gâdili. Ca să-mi demonstreze că nici de data asta n-am prins-o, execută întocmai, deși pentru asta aproape că se întoarce cu spatele la mine. A deodorant! — Acum încearcă să găsești și mirosul transpirației tale pe lângă cel de deodorant. Îl simți? Laura
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pentru că testiculele sunt învelite într-o capsulă care nu le permite să-și modifice volumul. Dar și testiculele par să știe acest lucru și de aceea s-au protejat cu un mușchi care le ridică sub abdomen atunci când, de exemplu, gâdili partea interioară a coapselor unui băiat, reacție ce poartă numele de reflex cremasterian. Pentru informarea fetelor, aflați că testiculele se mai ridică și atunci când, după o abstinență mai îndelungată, băiatul e foarte excitat și urmează să aibă o ejaculare. Testiculele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de diverse specii cântătoare de la batracieni la pulpeccccc zburătoare și la galinacee devine un sport periculos. Un personaj din Rinocerii spunea ritos: Un cerc de-l vei lua și îl vei mângâia, În viciu ne-ndoielnic va cădea. *** Dar dacă gâdili niște ouă de broască înnăscută cântătoare, nu tulburi mormolocul și perspectiva lui de viitor? Când eclozează e deja "chatouilleur", și dincolo de hohotul gâdilicios se poate crede CHAT, dacă nu chiar CHATTE (adică mâță, dar în argoul franțuzesc mai e și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin timp după aceasta întrevedere, papa va muri în condiții suspecte, evident romanești, de unde și alegațiile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
zbor/ pe fereastra deschisă/ gunoaiele aruncate de la etaj/ mă aplec în genunchi și/ îmi așez fața în găleata cu/ apă ca să bolborosesc)" (Sic cogito). Sau: "de două zile nu am mai stins becul / stau cu mâinile la spate și mă gâdil în/ palmă cu unghiile moi. când îmi clănțănesc/ dinții îmi sug la sânge măselele rupte)" (de două zile nu am mai stins becul). Autoclaustrat într-un interior mizer, sordid, "eroul" proiecțiilor halucinante își actualizează de obicei, printr-un proces anamnetic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
putea avea un însoțitor demonic. Prezența demonicului în mod evident, catalizator al anxietății este aproape o certitudine în Tratamentul autoadministrat cu același sadism sinucigaș: "(întind mâna iau de pe calorifer o/ baterie veche de lanternă pun limba/ pe lame și mă gâdilă curentul slab// prind între degete o șuviță murdară// din părul încâlcit o pârlesc cu țigara// la rădăcină și apoi o arunc sub pat// când tușesc zvârcolindu-mă o pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)". Doar în cutremurătorul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
volumelor ce vor urma: "Eu vin din vară,/ E o patrie fragilă/ Pe care orice frunză,/ Căzând, o poate stinge,/ Dar cerul e atât de greu de stele/ C-atârnă uneori până la pământ/ Și dacă te apropii auzi cum iarba/ Gâdilă stelele râzând,/ Și florile-s atât de multe/ Că te dor/ Orbitele uscate ca de soare,/ Și sori rotunzi atârnă/ Din fiecare pom;/ De unde vine eu/ Nu lipsește decât moartea,/ E-atâta fericire/ C-aproape că ți-e somn". (Dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a unei acțiuni. Următoarea laudă adusă unui fel de mâncare, a personajului numit Panurge, este raportată de Vianu la "foaia de observație a unui medic": "[mâncarea respectivă] desfată creierul, înveselește spiritele animale, bucură vederea, deschide pofta, delectează gustul, întărește inima, gâdilă limba, curăță fața, fortifică mușchii, liniștește sângele, ușurează diafragma, răcorește ficatul, strânge splina, mlădiază rărunchii etc." (Vianu 1963: 116). Exegeții operei marelui renascentist francez au atras atenția și asupra descrierilor de tip fișă de disecție anatomică a scenelor de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
onirică de orori, experimentabile, grație imaginației, inclusiv tactil: "Sub lupă, trupul catifelat al păianjenului apărea monstruos, acoperit de peri groși, ca niște țepi. Copilul închidea ochii. Noaptea, se visa în cușca scolopendrelor, se simțea furnicat de mii de picioare subțiri, gâdilat de antene și înțepat de colți otrăviți". Întors în casa părintească, fiul lui Manole pare intimidat de umbra tatălui său, care impregnează, ca un genius loci (comparația mea nu este deloc fortuită bătrânul este înfățișat ca "bun latinist și mare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de colonelul Leonov apoi de căpitanul Lukianenko. Nu se știe din ce hrube sau găuri de șobolan au apărut primii amici ai ocupanților, minoritarii evrei care, (conform documentelor originale pe care le-am studiat cu mare atenție) au început să gâdile orgoliile sovieticilor declarându-se cei mai aprigi...comuniști de-ai locului! Îmi permit să spun că a fost o minciună gogonată, deoarece prin cercetarea arhivei fostei Poliții de Siguranță, care de obicei nu glumea atunci când venea vorba de mișcări subversive
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fum, și la urmă cu fum fierbinte, ca să se frăgezească carnea; răciturile lui mama, gustoase, de spuneai că sunt făcute de curcan, nu altceva, borșurile cu carne de porc afumată, la care tata mânca vreo doi ardei iuți, de-l gâdila după ureche, încât se înroșea la față și vesel, nevoie mare, stingea usturimea cu câte un păhărel de vin rece, scos atunci din butoiul cu canea făcută de el! Eu eram mic, nu știam aceste gusturi, dar le-am aflat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
copac că ar fi privighetoare sau merlă, sau la o amăgire de glas din satul apropiat care putea fi un scâncet de copil sau un lătrat scurt de cățel. Și cum dormeai așa, gol, pe pământul acela primitor, te mai gâdilam pe la ureche sau pe la nas cu un fir de iarbă și, dând cu mâna, spuneai zâmbind: “Pasca mă-ti de furnică sau muscă, ce-i fi!” știind prea bine că eu eram vinovatul. Nu te-am auzit niciodată înjurând decât
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bobițe cauți tu?” Dar parcă am timp să aștept? Tipu' face un viraj pe palux-ul parcă gata pregătit pentru el și se proptește cu ocheanul chiar în cazanul cu rufe. - Aici trebuie să fie, spune. Și începe să-mi gâdile subțuoara stângă. Și pentru că știam că n-am să mă pot abține și-am să izbucnesc în râs, sar din cazan cu un hanorac în mâini, i-l proptesc pe cap și trag fermuarul. - Ce bobiță cați, măi neisprăvitule??! - Păi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spus că ea știe să aibă grijă de-un bărbat. Că așa e Ilie, trebuie să ai grijă de el. - Eu n-am avut grijă? - Eu știu? Așa i s-o fi părut lui. Florica rămase tăcută. - Nu l-am gâdilat la tălpi, spuse ea deodată, sarcastică, și frumusețea pe care i-o cunoșteam străluci intens pe chipul ei. Țineam la el, dar așteptam să facă pasul. De ce nu-l făcea? - Țiganca e foarte mieroasă, zisei și izbucnii în râs. Dar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]