838 matches
-
liber! mi-a spus plângând. Mă credeam scăpat, dar pistolul automat care-l ținea pe grumazul ei îmi spunea altceva. Mi-am dat drumul în zăpadă, era până la brâu, dar mă gândeam că dacă mă îndepărtez, așa, cum puteam, mă găurește prin spate. M-am întors și i-am spus:Dar pistolul?! Mariusia a aruncat atunci pistolul în dreapta sa. L-am căutat ceva timp, l-am găsit, l-am scuturat de zăpadă și i lam dat. Plângând tare, această făptură mi-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Da’ ce nu i-am făcut ? Până și casa din deal am zis că le-o dau cu acte - și ea tot coantra ! „Da’ știi, zice, drăguța mé, șoarecul chiar de găsește sacul dezlegat, zice, el tot pe la fund îl găurește. Așa eu, mai bine-mi fac căsucă cu mînile mele decât să iau de la dumilorvoastre !” - Doamne, da’ bine-i să te duci la mănăstire să-ți cetească preutul. Tare-i bine și se liniștește dușmanul. - Da’ ce dușman ! E nesocotit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vitele pierite în sat. Una a înghițit un paianjen, cel mai multe însă au crăpat în trifoaie. Oaia și vita albă nu-i ca calul : îndată se îmflă. Erau și vaci care au luat cuie din iarbă. Cuiul păscut îi găurește boftul, însă se oprește în floare. Mai rău a fost cu vaca lui Găină care lingea mâna femeii și, cum a dat cu limba, i-a înghițit nevestei acul din mâneca cămeșii. Acul a nimerit într-o vână și de-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ogradă țolul după soare iar iarna rabdă de foame. Două găini în fereastra bordeiului și-o javră care și-a scociorât bortă sub prag. Asta e averea lor. Fierb mămăliga la dou- trei case într-un ceaun și, când se găurește ceaunul, îl tocmesc cu coajă de mămăligă pe care o freacă cu mujdei. Odată l-am întrebat pe tartorul lor, pe bulibașă: „Bre, Balahur, zic, ce mai ospătezi tu cu chiranda ?” „Greu, zice, că-i iarnă. Da’ a trece el
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și nu ne-am mai văzut niciodată. În primul grad de distilare a sufletului scrii pentru că vibrezi, pentru că ești fericit și iubești - totul, simplu. Crești în tine un copac care se înalță nervos spre cer, sfidând forța gravitației, pentru a găuri cerul cu crengile lui, ca să te uiți prin găurile cerului. „Fiecare zi este un tort de frișcă. De dimineață ies pe stradă și în drum spre chioșcul de ziare scot trecătorilor frișcă din urechi. Printre afinele, căpșunile, zmeura și infinita
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
vechi, părăginite. Le-au botezat «case de vacanță» și apoi le-au scos la vânzare pe site-urile românești. La o privire atentă, se poate vedea că cele mai multe dintre acestea stau să cadă, nu au geamuri ori uși, acoperișul este găurit, iar interioarele sunt într-o stare deplorabilă. Au însă terenuri destul de mari - între 500 și 2.500 de metri pătrați - și prețuri accesibile, de ordinul câtorva mii de euro... “ (ziarul „Gândul“ din 12.06. 2007) Eu m-aș informa de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
gheață, În larg, farurile Packardului se aprind mai tare cu fiecare accelerație, când din baterie curge mai mult lichid. Sunt de-acum pe canalul navigabil, la distanță egală de cele două maluri. Cerul Îi acoperă ca o cupolă neagră, imensă, găurită de focuri celeste. Deja nu mai țin minte pe unde-au venit, câte cotituri au făcut, care sunt locurile cu gheață subțire. Terenul Înghețat e mâzgălit cu dâre de cauciucuri care duc În toate direcțiile posibile. Trec pe lângă schelete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o parte, cu fața spre Obiect. Luna era În creștere și umplea camera cu o lumină albastră. Acolo, pe patul de răchită, dormea Obiectul. I se vedea partea de sus a tricoului Groton. Era unul vechi, de-al tatălui ei, găurit pe alocuri. Avea un braț peste față, ca o dungă pe un semn care spunea „Fără atingeri“. Așa că n-am făcut decât să o privesc. Părul Îi era răsfirat pe pernă. Buzele Îi erau Întredeschise. Ceva Îi strălucea În ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
îți poți da seama că el a fost ucigașul grenadierului, își merită soarta, nu, suflul exploziei l-a adus chiar lângă Frenc, Frenc se dovedește a fi un laș, fuge, dezertează, nu mai are muniție, cic, cic, cu care să găurească trupul și așa plin de schije al indianului cu cuțit, pentru cei lași nu se scriu povești frumoase, picioarele indianului încalecă grumazul lui Frenc, iar cuțitul îi sfârtecă pieptul cu sălbăticie, sângele curge șiroaie, Frenc pleacă într-o lume mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de fapt, nici nu știam cum le cheamă și ce caută la noi în casă. Bine că Matei a pus mâna pe pila de unghii (pentru că, asta-i regula, când ești Rahan îți trebuie neapărat un pumnal) și le-a găurit până le-a făcut ciur. Ce păpuși urâte și proaste! chestia 6 - lumea și revista Rahan (cu tot cu editorii ei socialiști) au existat și înainte ca Matei să-și dea seama. La fel, săgeata otrăvită care l-a doborât pe sălbaticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
consuma ori Îl schimbau pentru câteva țigări - totuși, unii mai flămânzi mușcau cu lăcomie, riscând o rapidă diarie ori cine știe ce alte urmări...! De regulă se serveau două feluri de mâncare. Un fel de ciorbă de arpacaș În care pluteau morcovi găuriți de viermi și ceapă alterată mirosind Îngrozitor În castroanele metalice ce li se oferea prin vizeta ușii de către un deținut Liber și care erau unsuroase cu un fel de murdărie metalizată, provocând o stare de vomă. Mulți o aruncară În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
iar Comandantul Lagărului Rudolf Lang oferea proscrișilor, cu trei-patru zile Înainte de a fi gazați - pâine cu salam...! Numai la penetenciarul Rahova, se serveau deținuților În măncare viermi, pietricele, cotoare de morovi stricați și chiar În putrefacție, slănină stricată mirosind Îngrozitor, găurită de viermii ce uneori Încă mai mișcau și te miri ce alte stupide ingrediente. Cum de fapt, criminali dela criminali Învațâ, comuniștii români au studiat felul ingenios În care „STALIN”, a omorât prin Înfometare peste șapte milione de Ucrainieni...! Mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
baraca unde știam că se află REM-ul. Iadeșul ne sili s-o luăm direct peste arătură, sau mai bine zis peste pământul înțelenit, pe care nu creșteau decât scaieți, buruieni și din loc în loc albăstrele timide. Peste tot erau găuri de gărgăuni. Păianjenii de pământ care se aventuraseră mai departe de gaura lor, verzi și puternici, proptiți pe picioare musculoase de alergător, se aruncau la trecerea noastră înapoi în adăpost. Am fi vrut să ne uităm după ei, apropiindu-ne
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
beți? Pilotul îl privi cu coada ochiului și îi răspunse cu vădită acreală: — Să bem? Apa asta? Crezi că am de gând să merg în patru labe, căcându-mă tot drumul? Nu. Nu vrem să bem. E pentru radiator; l-a găurit o piatră și trebuie să-i punem apă tot timpul. — În cazul ăsta, ar fi bine să nu scoateți apa. — De ce? Pentru că apa asta este doar de băut. Dacă aveți de gând s-o puneți la mașină, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
țeasta de os, perforându-i, parcă în joacă, cutia craniană, cam așa cum ai băga zglobiu un deget Ăcând se gâmfu-ngâmfu zefirii zdreliți în pubisurile ascuțite ale zânelor bețive, oh!, cele cântate în versuri de însuși hobbitul Bilbo!), da, așa cum ai găuri globul de păpădie uscată, părăsit deasupra unei cărări. Și sorbea creierii, materia cenușie, păpa polenul marmeladificat al crinilor minții osândite la moarte, pusă la copt în rola anotimpului glorios. Locul ales nu îngăduia mai mulți privitori. Posibil, cine știe?, mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
1907, ca pe câini turbați i-au împușcat. Voiau pământ. Și urmașii lor îl înstrăinează. Ar putea să răspundă alde Ion Iliescu? Ne răcim gura de pomană... Nici vecinul Dan Iosif nu mai este. Fermierul mai are și acum drapelul găurit din decembrie 1989. Spălăcit de ploi și de ninsori. Îl ține la poartă. Poate, cine știe... Doctorul Pavel Chirilă sau tămăduirea prin Rugăciune L-am cunoscut pe doctorul Pavel Chirilă în cabinetul lui simplu de la clinica Naturalia din Voluntari, înconjurat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și înanul celălalt, în aceeași împrejurare. Agripina nu mai avea un serviciu întreg de cristălărie, dar avea unele exemplare din toate. Avea, de pildă, pahare grele, ca făcute dintr-un singur bloc șlefuit pe câteva laturi, pahare groase cu pereții găuriți de ochiuri mari în chipul fagurelui, cupe de cristal, cu coadă, asemeni unor bombe, tăiate în flori și grătare, aducând aminte de fructul ananasului, părând mai degrabă operă de bijutier decât de sticlar. Cele mai frumoase ședeau pe o bază
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o comunitate globală. Teroriștii stau la pândă doar la preț de câteva minute distanță. Sărăcia globală dă binețe CNN-ului și Good Morning, America ne trezește conștiința. Viitorul globalizării va fi ori pozitiv, plin de speranță și pacifist ori accidentat, găurit de gropile adânci ale fortărețelor statelor izolate ca niște insule de prosperitate și lăsate pradă sărăciei, atacurilor extremiștilor, teroriștilor, criminalilor și dictatorilor. Acestea sunt cele două posibilități ale globalizării. Viitorul preferabil al globalizării nu va veni prea ușor. Va avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
scrie pe margine câte ceva, cască, se ridică și se uită pe geam. Nu-i nimic de văzut, aceeași stradă, mărginită într-o parte de blocuri, și-n față, chiar în dreptul ferestrei lui, locul viran, împrejmuit cu sârmă ghimpată. O hardughie găurită de tinichea, un adăpost de când era aici capătul tramvaiului. Prin zidurile subțiri ale blocului se-aude un radio pus tare și vocile unora care se ceartă. Își ridică mâneca bluzei și-și stoarce mașinal de pe braț, cu două degete doar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
șterse de picioare. Jack spuse: — Dean Van Gelder. Te-a vizitat la McNeil În 1953, chiar În perioada În care Pete și Bax Englekling l-au vizitat pe Mickey. Acum ție ți-e frică de Mickey, iar Van Gelder a găurit un tip numit Duke Cathcart și apoi l-au ciuruit și pe el În masacrul de la Nite Owl, ’te-m-aș pe el de celebru ce e-n toată lumea! Ți-a mai rămas suficientă minte ca să discuți chestia asta? Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Owl. Jack V. i-a văzut pe Vachss, Stomp, Kikey și Perkins la o petrecere, poate cu un an Înainte de Nite Owl. O razie a Brigăzii Anti-Mafia și un pont de la Joe Sifakis: găști de cîte trei trăgători i-au găurit pe posesorii de francize de-ale lui Cohen, ca și pe independenți. Motelul Victory Îi vuia În minte. Bud luă arma, o lăsă, o prinse din nou. „Restrîngere“. Cuvîntul preferat al lui Dudley: „restrîngere“. Discursul lui de la motel: „restrîngere“, „recompensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
spuse el grav. — Bineînțeles că nu trăgea În ei, draga mea; nu fi atît de naivă; dar Îi făcea să danseze. Chema argații... — Erau indigeni? — Metiși, țărănoi, naiba știe ce erau! Era grozav să-i vezi cum sar. „O să-ți găuresc vîrful piciorului“, zicea și poc! o Împușcătură, poc! Încă una și poc! Încă una și tipii săreau de zor. „Nu, nu, nu! Don Fernando! Domnișorule!“ strigau argații. — O, nuuuuuuuuu! — Doar nu trăgea În ei, draga mea. — Nu trăgeam fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tîrÎndu-și umbra ca pe un văl nupțial. Fermín mă Împinse În celulă. Era un cubiculum mizerabil tăiat Între ziduri de grotă supurante de umezeală, din al cărui tavan atîrnau lanțuri terminate cu cîrlige și a cărui pardoseală crăpată era găurită pentru un grătar de canal. În mijloc, pe o masă de marmură cenușie, odihnea un sicriu din lemn de ambalaj industrial. Fermín a ridicat lampa și am zărit silueta defunctului ivindu-se din umplutura de paie. Trăsături de pergament, imposibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
meu pe tavă. Dispariția Beei Îi mai retezase din furie, iar acum trăia Într-o stare de spaimă permanentă, resemnat că, În curînd, nepotul său avea să-mi spună „tăticule“ și că viața, prevalîndu-se de un nerușinat, peticit după ce fusese găurit cu un glonț, Îi furase copila pe care el, În ciuda lentilelor sale bifocale, continua s-o vadă ca În ziua primei Împărtășanii, cu nici o zi mai mare. Cu o săptămînă Înainte de ceremonie, tatăl Beei și-a făcut apariția la librărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să Înceteze. O femeie tricota, iar capetele andrelelor ei atingeau șoldurile celor care stăteau lîngă ea. Una dintre ele - o fată În pantaloni - tocmai Îi spusese: — Nu vă supărați. Pantalonii ăștia n-au fost ieftini. Andrelele dumneavoastră or să-i găurească. Femeia care tricota Își trăsese bărbia. — Să-i găurească? Nu crezi că sînt alte lucruri mai importante la care să te gîndești? — Nu, nu cred. — Ei bine, aș vrea și eu să știu ce fel de pantaloni o să mai poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]