1,115 matches
-
recomandați. La sfîrșitul sec. al VII-lea, familia Pippinizilor reușește ca această funcție să fie ereditară, ceea ce îi va permite accesul la tron. Proconsul. Nume dat guvernatorului ales de Senatul Romei pentru a administra o provincie senatorială fără legiune. În Galia este cazul provinciei Narbonnaise. Procurator. Funcționar luat în ordinul cavalerilor și însărcinat cu un sector administrativ și financiar. În unele cazuri, procuratorul poate ajunge să conducă o provincie secundară, ca provinciile alpestre. Proprietate eminentă. Vezi senior. Punice (războaie). Nume dat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
poliție asupra țăranilor din senioria sa. Sestert, mai întîi din argint, această monedă a fost bătută în bronz. În sistemul monetar al Imperiului Roman, sestertul valora 4 ași de bronz și un sfert de dinar de argint. Seviri imperiali. În Galia romană, colegiul din șase persoane alese prin ordo municipal pentru cultul imperial. Această funcție, care se cumpăra, era propusă cetățenilor și celor eliberați. După funcția lor anuală, sevirii intrau în colegiul format din augustales, în rangul al doilea al ierarhiei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XVII-lea, astăzi este de 70 de ani pentru bărbați, 78 de ani pentru femei. Stater. Monedă de aur provenind din regiunile Mediteranei orientale. Bătută cu efigia regelui Macedoniei, Filip (356-336 î.I.C.), această monedă trebuie să fi ajuns în Galia prin intermediul mercenarilor gali aflați în solda armatelor grecești sau a negustorilor. Stări generale, stări provinciale. În Franța sfîrșitului de Ev Mediu și a Vechiului Regim, stările sînt adunări care regrupează reprezentanții celor trei ordine sau stări; clerul, nobilimea și starea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-700), 19 ...la prima epocă a fierului ( de la -700 la -450 aproximativ), 20 Descoperirea fierului, 20 Civilizația Hallstatt, 20 Problema colonială și întemeierea Marsiliei, 21 Documente: 1. Tip de casă din cultura "rubanée", 22 2. Întemeierea Marsiliei, 22 2. Formarea Galiei (secolele V-II î.I.C.), 24 Popularea celtică, 24 Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății sau civitas, 27 Organizarea politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Civilizația Hallstatt, 20 Problema colonială și întemeierea Marsiliei, 21 Documente: 1. Tip de casă din cultura "rubanée", 22 2. Întemeierea Marsiliei, 22 2. Formarea Galiei (secolele V-II î.I.C.), 24 Popularea celtică, 24 Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății sau civitas, 27 Organizarea politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Marsiliei, 22 2. Formarea Galiei (secolele V-II î.I.C.), 24 Popularea celtică, 24 Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății sau civitas, 27 Organizarea politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății sau civitas, 27 Organizarea politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei, 45 2. Predarea lui Vercingetorix, 46
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
68 Document: Vicus și sanctuar galic. Sanxay, 69 6. De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele al III-lea și al IV-lea), 71 Criza din secolul al III-lea, 71 Invaziile, 71 Imperiul Galilor (260-274), 72 Galia la sfîrșitul secolului al III-lea, 73 Reînnoirea din secolul al IV-lea, 74 Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și transformări (secolele al III-lea și al IV-lea), 71 Criza din secolul al III-lea, 71 Invaziile, 71 Imperiul Galilor (260-274), 72 Galia la sfîrșitul secolului al III-lea, 73 Reînnoirea din secolul al IV-lea, 74 Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea Galiei, 79 Documente: 1. Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea, 80 2. Milostenia Sfîntului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la sfîrșitul secolului al III-lea, 73 Reînnoirea din secolul al IV-lea, 74 Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea Galiei, 79 Documente: 1. Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea, 80 2. Milostenia Sfîntului Martin, 82 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea), 83 Invaziile barbare (secolul al V-lea), 83 Marile invazii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
17 district (în lb.germ) (n. trad.) 18 Statele Unite 19 Statele Unite, Marea Britanie, URSS și China 20 Franța la ora sa exactă 21 Satul din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea Galiei Noile puteri Civilizația galo-romană De la Imperiul Roman la regatele barbare Epoca barbarilor Imperiul lui Carol cel Mare Nașterea Franței Societatea feudală Marele regat capețian Războiul de O Sută de Ani Sate și orașe (sec. XV-XVIII) Sec. XVI. De la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în lb.germ) (n. trad.) 18 Statele Unite 19 Statele Unite, Marea Britanie, URSS și China 20 Franța la ora sa exactă 21 Satul din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea Galiei Noile puteri Civilizația galo-romană De la Imperiul Roman la regatele barbare Epoca barbarilor Imperiul lui Carol cel Mare Nașterea Franței Societatea feudală Marele regat capețian Războiul de O Sută de Ani Sate și orașe (sec. XV-XVIII) Sec. XVI. De la Carol VIII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ulterior dezvoltat de Sfântul Ambrozie, Fericitul Ironim, Martin de Tours, Ioan Casian 38 etc. În secolele al VI-lea și al VII-lea în spațiul occidental putem vorbi de un număr important de mănăstiri ce se dezvoltaseră deja în Italia, Galia (unde monahismul fost dezvoltat de Sfântul Martin), Spania 39, Irlanda și Țara Galilor 40. În anul 817 când are loc Sinodul de la Aachen (802) monahismul latin era deja bine instaurat, având mulți reprezentanți de seamă, schimbarea fiind de structură, devenind ordine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
caracter profund acid, metaforic, dar și reformist față de imaginea ortodoxă a bisericii, părea de așteptat ca Giordano Bruno să ajungă în fața Inchiziției și odată intrat în colimatorul acesteia să fie acuzat, nu la fel stau lucrurile în cazul lui Galileo Galiei. Mult mai echilibrat, cu un discurs prin natura sa, pur științific, neaflându-se în conflicte deschise cu Biserica, era considerat unul dintre cei mai iluștri profesori ai Universității din Padova. Cu toate acestea el intră într-unul dintre conflictele cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ci chiar de facto. În acest context biserica a luat măsuri drastice împotriva celor ce susțineau această teorie, și de aici acuzația adusă lui Giordano Bruno, cum că ar susține teoria copernicană, lucru de altfel discutabil, dar și procesul lui Galiei care a avut drept motiv doar această acuzație. Dar de ce intră Galilei în conflict cu Biserica pentru această teorie. În primul rând trebuie precizat că din punct de vedere teoretic Galilei în lucrarea sa Dialog despre cele două sisteme ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la o îndepărtare de cunoaștere. Această separare este făcută într-un moment de cotitură în istoria Europei: biserica catolică, prin intermediul Inchiziției, l-a ars pe rug, în anul 1600, pe Giordano Bruno pentru teoriile sale filosofico-științifice; în aceeași perioadă, Galileo Galiei este obligat să-și retracteze teoriile sale heliocentrice. În sânul bisericii protestante se dezvoltă curente radicale care cenzurează teoriile științifice, atât cât îi stătea în putință. Trebuia lămurit rolul științelor și acela al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
expansiune. Pretutindeni construc?iile religioase devin tot mai numeroase, iar c?lu-g?rul Raoul Glaber scrie, �n 1048: ��n anii de dup? anul 1000 am asistat la reconstruirea bisericilor �n aproape �ntreg universul, dar mai ales �n Italia ?i �n Galia�. Prima epoc? romanic? (secolul al XI-lea) Constructorii lombarzi, reputa?i �nc? din Antichitate, contribuie, �n secolul al XI-lea, la o rapid? reconstruire a bisericilor din Italia de Nord, distruse de unguri �n secolul al X-lea. Aceste biserici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
secolul lll iudeo-creștinismul are un caracter puternic greco-roman dar scriiturile lor de învățătură rămîn cele ticluite de Filon în Alexandria. Pe la mijlocul secolului lll este perioada cînd occidentul latin cunoaște o expansiune maxi-mă. Cultul se răspîndește prin mici frății în Galia, Spania, Italia de Nord, Iliria. Pînă la începutul secolului lll în Galia exista ca frăție iudeo-creștină doar episcopia Lyonului, crește numărul prozeliților mai ales în jurul Romei și Cartaginei. Tot începutul acestui secol statuează ca episcopi ai Romei persoane de origine
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
învățătură rămîn cele ticluite de Filon în Alexandria. Pe la mijlocul secolului lll este perioada cînd occidentul latin cunoaște o expansiune maxi-mă. Cultul se răspîndește prin mici frății în Galia, Spania, Italia de Nord, Iliria. Pînă la începutul secolului lll în Galia exista ca frăție iudeo-creștină doar episcopia Lyonului, crește numărul prozeliților mai ales în jurul Romei și Cartaginei. Tot începutul acestui secol statuează ca episcopi ai Romei persoane de origine italică iar limba greacă începe să fie înlocuită de latină ca limbă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
terminologizare, derivare lexicală etc.); • metafora denumește o noțiune prin analogie, transfer etc. Prin valoarea denominativă, funcțională și informativă metafora specializată reconfirmă statutul de termen. Atribuie un nume unui referent, într-un proces de denominație științifică. În limba francilor stabiliți în Galia se utiliza cuvântul "binda", în limba franceză, bande (germ. binden, en. to bind) cu sensul de "a lega". În terminologia medicală termenul bandă este un construct metaforic format prin analogie și desemnează "o fâșie de țesut în formă de panglică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]