7,151 matches
-
acarul Păun.Direct proporțional cu scorul a crescut și numărul golurilor.Băncile erau devalizate. Miticus redivivus ! Vivat ! Alcătuitorul a triumfat în alegeri.Berea a revenit la putere. “Vinul după bere e placere ! Berea după vin e chin !”. Poetul de la o gazetă sportivă a pornit prin arșița nisipului spre Mecca (fotbalistică). La volanul Daciei gândea cu voce tare: ”Ce înseamna viața? Să te ghiftui,să te îmbeți și să satisfaci o femeie cicălitoare ?!” Rămas în pană de idei,printre dune,se întreba
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Seniorita...Inẽz...Alba...”. „Doctorița cea vitează Orice regulă desfide Cu mașina te salvează Dar cu ochii te ucide”. (G.Lesnea) „Sunt oameni care trăiesc fericiți fără să știe”. (Vauvenargues) Meandre Unii jurnaliști consideră că publicul e fericit dacă află din gazete numai știri triste. Pentru mulți oameni fericirea se măsoară în bunăstare materială. Se spune că 10% din populația țarii și-a asigurat bunăstarea pentru încă 9 generații. „Cine a început să se îmbogățească nu se mai poate opri”,spune un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
spus Max admirativ, cu accentul lui tărăgănat ardelenesc, nu se iau deloc în serios. Revista organiza un colocviu despre Martin Heidegger, și Max îi convinsese să mă invite și pe mine, amintindu-și că scrisesem odată un eseu, publicat în gazeta facultății, despre Heidegger și moar tea scriiturii, așa cum e ea reflectată în celebrul studiu Der Ursprung des Kunstwerkes / Originea operei de artă. Nimeni nu înțelesese nimic din el, și nici eu nu prea știam ce voisem să spun, dar Max
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
editate în 1951 era 265, în 4.000.000 de exemplare. 22 Unele cărți au avut și versiuni în maghiară, germană, rusă și ucraineană. 23 Într-un articol intitulat Cartea sovietică în țările de democrație populară și publicat în "Literaturnaia gazeta", nr. 108, 1952, G. Filipovici spunea, referindu-se la România, că romanul lui M. Șolohov, Pământ desțelenit, s-a epuizat în doar 4 zile de la publicare (ediția I a apărut în 1949). 24 Câteva date despre răspândirea literaturii ruse în
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
unde s-a și internat în spital. Când părinții au văzut în ce stare este fiica lor, au decis sa anunțe Politia. Fata a spus cum a fost agresată de Coco Păun de mai multe ori", au scris cei de la Gazeta de Sud, în martie 2004. Ieri, ea a afirmat, în direct la Happy Hour, că a fost sechestrată, bătută si umilită de Coco Păun și că a avut nevoie de luni întregi de terapie pentru a-și reveni din urma
Cum a fost snopită în bătaie Bianca Drăgușanu de un interlop din Târgu Jiu by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72089_a_73414]
-
am întors în împietrirea trupului meu. Dor de cei morți, aproape de lumea lor". Starea declinantă se manifestă pe un fundal al "succeselor", sub diverse aspecte, de care au parte favoriții puterii, a căror lipsă de scrupule rănește inițiala inocență: "În Gazeta literară sunt aciuați Ťstîngiștiiť Moraru, Șelmaru etc. Dezgheț. Dar viața mea? Nici nu pot lucra sau citi cel puțin. Și copilul din mine care strigă încă după norii și păsările care trec fără să se oprească"... "Anonimatul" rezistentului se plasează
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
Marius Mircu și Marcel Marcian - ultimul din păcate decedat acum cîțiva ani? Din această familie talentată și extrem de harnică, așa cum o atestă recordurile și ambițiile literar-reportericești, ale lui Marius Mircu, nu o dată amănunțite de el însuși, în rubricile sale de gazetă, face parte și Solomon Marcus, Solomonică pentru prieteni și foști colegi. Modest, rezervat, pe vremuri chiar timid, vorbind în public relativ puțin despre el însuși și performanțele sale, la 82 de ani, el își continuă neabătut activitatea prodigioasă. Stau mărturie
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
al lui C. A. Rosetti - sau Müller care erau, în același timp, și tipografi și editori. Din diverse relatări ale contemporanilor ne putem convinge că între 1820-1830 și ceva mai încolo, în aceste cabinete de lectură puteau fi consultate atât gazetele germane și franceze, cât și cele mai noi apariții din respectivele literaturi. Însă cei mai activi vectori de informații despre marii scriitori germani au fost, cu certitudine, studenții români cărora o inspirație dumnezeiască - cum s-a exprimat Alecsandri - i-a
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
pe care urmau să le recite). O punere în scenă realizată de alți figuranți (amploaiații bibliotecii), și aceștia obligați să intre în roluri dinainte stabilite, de marionete. O punere în scenă cu figuranți, realizată de figuranți si apoi relatată la gazetă de alți figuranți. Fiindcă nici gazetarii care consemnau "dezbaterea" nu o făceau din proprie inițiativă, ci la ordin, și nu după cum voiau ei, ci după o rețetă dată. Tot figuranți, tot marionete erau și șefii gazetei în care se publica
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
si apoi relatată la gazetă de alți figuranți. Fiindcă nici gazetarii care consemnau "dezbaterea" nu o făceau din proprie inițiativă, ci la ordin, și nu după cum voiau ei, ci după o rețetă dată. Tot figuranți, tot marionete erau și șefii gazetei în care se publica relatarea, nu ei decideau scrierea unui asemenea articol și nu de ei depindea apariția lui. Impersonal, mecanismul funcționa implacabil și excludea responsabilitatea individuală. Posibile erau doar eschivele, sustragerile discrete și disimulate. Cine a citit 1984, romanul
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
mirare: de ce n-au plecat toți acești colaboratori ai lui Roșca-Stănescu odată cu binefăcătorul lor? După ce și-au trădat onoarea (cei care-au avut-o), l-au trădat și "naș". Disponibili la compromis cum îi știu, probabil că se vor găsi gazete dornice să adăpostească secrețiile de venin care-au făcut în ultimii ani din "Ziua" nu doar un ziar necumpărat, dar și de necitit. Le sugerez să încerce la "Gardianul", "Click" sau "Cancan". Sau, mai bine, să aștepte înscăunarea lui Cornel
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
în opera de compromitere a unor intelectuali care, în-tr-o țară normală, ar beneficia de statui și de respectul general, și nu de jignirile nerușinate de care-au avut parte dinspre ziarul "Ziua". Ceea ce-am văzut în ultimele zile în gazeta cu pricina e nu doar surprinzător, ci și încurajator. Există în România acestui moment suficiente condeie oneste la care se poate face apel. E important, însă, ca excizia începută o dată cu plecarea lui Roșca Stănescu să nu se oprească la mijlocul drumului
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
curteze Europa, încă mai tolerau sau chiar încurajau lansarea unor acuze, la modă în 1990, dar care ne îndepărtaseră de Europa. Ana Blandiana comisese "sacrilegiul" de a atrage prin valoarea unui proiect respectul și colaborarea Consiliului Europei ceea ce însemna, conform gazetei menționate și deci a Guvernului care o patrona, o "diluare a specificului românesc", altfel spus un fel de "vânzare de țară" care tulbura "liniștea" noastră. Se regăsesc în această atitudine doar două dintre conceptele care au dat originalitate regimului Iliescu
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
Constantin Țoiu Pe mentorul ideologic al Gazetei literare îmi pusesem în gând, în anul 1959, - când mă tratase urât, ca pe un sclav, - să-l fac erou într-o noapte, dacă regimul s-ar schimba cumva, oricât timp ar trece. Iar clipa sosi: Căderea în lume. Dar
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
care te plîngi de guturai. Peste o lună, cînd primești răspuns, te necăjește-abia o răgușeală. Veninurile lui Arghezi, țin, în schimb, peste-un război și două regimuri. De pildă: "Doamna sau Domnișoara își face un zmeu turcesc. O revistă, o gazetă. [...] manuscrise, poștă, corectură, a doua corectură, bun de tipar, revizie, noțiuni de corp, corp opt, corp zece, aldin și cursiv, clișeu, colaborări, redacție, administrație: ah! ce acțiune! La nouă doamna era la tipografie, la unsprezece la redacție, la douăsprezece și
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
decisiv la impunerea unui brand Eminescu în literatura română au fost: articolul lui Maiorescu din anul 1872, un pariu cu numele unui tânăr cvasi-necunoscut la vremea respectivă, accidentul biografic din 1883 și felul în care a fost el mediatizat (inclusiv gazetele ostile poetului au deplâns, sincer sau în termnei convenționali, suferința sa, iar teribilista epigramă a lui Macedonski - "Un X... pretins poet - acum/ S-a dus pe cel mai jalnic drum.../ L-aș plânge dacă-n balamuc/ Destinul său n-ar
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
și atitudinea poetului în fața orașului și, în genere, a civilizației și ordinii burgheze. Ilustrativă, chiar emblematică în acest sens este Capra cont-em--porană: Capra mănâncă trandafirii grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi / nu pleacă dimineața la birou / nu citește gazeta de seară / dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi / ignoră semafoarele cu nerușinare / nu-și dorește limuzină și jur / n-a brevetat încă iarba artificială / deși mai știe câte ceva despre păduri. / Statuia din centru a fost schimbată / orașul se leagănă
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
ușor - onorabililii nu au memorie - scrisul e însăși amenințarea diferenței. Cînd Zoe își închipuie scandalul care s-ar aprinde pe urmele iubirii ei cu scîntei politice, date în vileag, catastrofa e negru pe alb: "cum or să-și smulgă toți gazeta, cum or să mă sfîșie, cum or să rîză..." Rîsul (lui Merlin) nu-i nimic altceva decît o diferență de avizare. Rîde cel care știe mai mult, care are o idee despre ce-o să urmeze. Iată cum onoarea, drama devin
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
Romînească. Din ele lipsește, în chip ciudat, bănuiala că literatura de raft (primul, al doilea, capriciile vremii...) a fost odată foileton, și că bunii autori ai unei istorii pe care-ai moștenit-o erau sîrguincioși și, poate, sfioși contributori la gazetă. Măcar pentru a te convinge de totala ei potrivire cu vremea modernismului în facere, și merită răsfoirea unui număr la întîmplare, din colecția descompletată și roasă de nefolosință a unui anticariat oarecare. Pe coperta nu mai groasă decît o foaie
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
Romînească, de nivelul prozei. Semnează Demostene Botez, Alexandru N. Nanu, G. Bărgăuanu, Otilia Cazimir, versuri aproape de necitit și, cu siguranță, de necitat. Compensează, cel puțin în numărul pe care-l am sub ochi, memorialistica - o restituire, publicată de Bodgan-Duică, din gazetele secolului XIX, despre seara anului nou 1871, în care Eminescu toastează pentru Carol I - și rubricile permanente. Între ele, cronica teatrală a lui Arghezi, întoarcerea cronicarului la uneltele sale, între normalitate și război: "Mă reinstalez aici, după ani de hoinărie
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
clipa în care începe să conviețuiască cu propria lui caricatură. Tocmai mă pregăteam să îți trimit aceste rânduri, când o experiență de ultimă oră mi-a îmbogățit micile mele reflecții despre celebritate. Un tip a scris despre mine, într-o gazetă de profesioniști ai informării, tot felul de grozăvii: mi se dusese vestea, zicea, că plecam din casele oamenilor cu tot felul de obiecte, drept care de la o vreme nu mai primeam nici un fel de invitații; că sunt somnambul și vecinii din
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
putea uita realitatea din spatele acestor stîngace sofisme? în vreme ce majoritatea scriitorilor interbelici, erau marginalizați, interziși, dacă nu chiar întemnițați, Uniunea Scriitorilor își deschidea larg porțile unor "cadre noi", cu "origine sănătoasă", nu o dată doar în temeiul unor texte partinice afișate la "gazeta de perete" a unității unde lucrau ca muncitori. Ea devenea astfel o pestriță "organizație de masă", inundată de scribi care mai curînd compromiteau axiologia literară decît s-o consolideze, fenomen deloc accidental. întrucît, după cum s-a aflat recent, existau instrucțiuni
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
facă două cotidiene. Primul este cel al dracilor, cu paginile "negre ca învelitoarea radiografiilor de altădată". Întrebați cum arată presa în Paradis, agenții de publicitate dau un răspuns care merită reținut: "Acolo sus?... La fel ca jos. Numai că foile gazetelor sunt albe. Imaculate, vreau să spun." (p. 52) De remarcat este faptul că în acest caz miza nu mai cade pe combinațiile formale, ci, ironic, pe dialogul cultural cu textele sfinte. Textele lui Șerban Foarță au efectul unui beții de
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
de că-tre ei, analiză de caz. Și o fac, precum în Suplimentul Media & cultură din 9 februarie,cu mult tam-tam, cu titluri ți-pătoare și imperative Au nevoie sau nu scriitorii de o uniune de creație?"), întinse pe două pagini de gazetă. Și pen-tru a fi încă mai sugestivi ornează paginile cu imaginea unui manuscris și a unui stilou înconjurate de un lanț. Ideea inculcată cititorului e desigur aceea că Uniunea pu-ne opreliști scrisului, îl înlănțuie. Și atunci la ce ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
cu explicațiile de rigoare: "Cu niște ani în urmă (...), vorbeam la toate colțurile de stradă și pe toate posturile TV de bulgarizarea României. (...) Bulgarizarea s-a metamorfozat din insultă în compliment și din risc în elan utopic" (R. Paraschivescu, în Gazeta sporturilor, 24.10.2005). Tiparul este prezent în mai multe limbi, producând termeni internaționali, asemănători ca formă, dar adesea diferiți semantic (în măsura în care diferite sunt perspectivele asupra evenimentelor și a națiunilor). A se balcaniza și balcanizare au în română o evidentă
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]