687 matches
-
secolului al XIX-lea și despre critica literară a aceluiași moment, cu deosebire analiza aproape didactică a scrierilor lui Titu Maiorescu. Hazardată apare însă interpretarea fizionomiei spirituale a lui Mihai Eminescu, considerat un optimist și un spirit practic, pe baza gazetăriei politice și prin minimalizarea postumelor. În comediile lui I.L. Caragiale se evidențiază în mod exagerat filonul tragic, iar valoarea lui Duiliu Zamfirescu e supraapreciată. G. împinge aici, ca și cu alte prilejuri, sociologia literaturii spre sociologism, tendință căreia nu reușește
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
la epurarea profesorilor „nearieni”. Unul dintre ei, Kurt Huber, a fost decapitat de naziști. Întrerupe studiile în 1944; pregătea o teză despre Jacob Boehme. Întors în țară, încearcă să se înscrie la Facultatea de Drept din București. Nu reușește. Face gazetărie la „Fapta”. În 1943, debutase cu proza Nocturnă la München în „Revista Fundațiilor Regale”. Începuse să scrie în 1938, în franceză: Les Trois combats avec l’Hydre (text pierdut) și o piesă în versuri, Meșterul Manole (text de asemenea pierdut
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de exemplu, romanul lui Hans Bergel, Dans în lanțuri. În 1978, îi apare prima carte, romanul Doi ori doi. În intervalul de aproape trei decenii de la debutul publicistic, până la apariția romanului Doi ori doi, D. a publicat versuri, a practicat gazetăria și a scris două librete de operă: Trandafirii Doftanei (1961, muzica de Norbert Petri) și Idolul sfărâmat (1968). Tatonările în căutarea formulei scrisului și probabilele „accidente” de parcurs ale ziaristului ar putea explica amânarea (întârzierea) debutului editorial propriu-zis cu aproape
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Ion Drăgescu; 5.XI.1889, Constanța - ?), jurnalist și prozator. Tatăl său, Ioan (Ioachim) C. Drăgescu, era medic și un modest mânuitor al condeiului. D. a absolvit la București Facultatea de Litere și Filosofie, după care s-a consacrat, din 1909, gazetăriei. Combatant în primul război mondial (participă și la acțiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit și s-a îmbolnăvit de tifos exantematic. Încercările acelor ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
ambiția de a le depăși, cultul muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în gazetărie în 1968, concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor-șef la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
de „trădător” îi va fi aplicată mult timp, în momente delicate. Între 1921 și 1925 conduce „Adevărul literar și artistic”, fiind totodată și redactor la „Dimineața” și „Adevărul” (1921-1928). A mai scris la „Rampa”, „Revista ilustrată” ș.a. H. face o gazetărie fără excese, luând atitudini firești, de bun-simț față de evenimentele sociale, politice, culturale ale timpului. În perioada 1909-1928 a publicat sute de cronici și comentarii referitoare la fenomenul teatral românesc și străin. În această ipostază el abordează problemele literaturii și ale
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Toma. O lună mai târziu, ei izbuteau să editeze Î.l., la care redactor responsabil era Șt. Bodnărescu, republicând o parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin program, noul periodic se situa în linia tradițională a gazetăriei din Transilvania și Bucovina, propunându-și să militeze pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, pentru dezvoltarea literaturii și valorificarea folclorului. S-au publicat poezii compuse sub influența liricii eminesciene, dar vădind, nu de puține ori, și înrâurirea versurilor lui Al.
INCERCARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
CEHAN-RACOVIȚĂ, Constantin (1882, Botoșani - ?), publicist și prozator. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal și la Iași, dedicându-se apoi gazetăriei. Din 1905, timp de aproape patru decenii, C.-R. a fost redactor la o serie de ziare și reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani, „Tribuna” din Arad, „Cuvântul” și „Drapelul” din Iași, „Patria” și „Cultura poporului” din Cluj, „Bucovina” din Cernăuți
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
mai exact despre cartea acestuia Manifestul fotbalist, Humanitas, 2004. Spre deosebire de noul Aristarc de mai sus, insan și bîlbîit, Șimonca analizează cu pricepere, cu rigoare și cu maximă responsabilitate profesională prezența uneia dintre cele mai spectaculoase și mai profunde apariții din gazetăria românească de după 1990. Personalitate complexă, cu un enorm spirit de aventură intelectuală și cu un instinct moral greu de clasificat, din pricina simplă că existențele solitare nu fac parte din grupuri sau din clase, Traian Ungureanu și-a ales ca obiect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
Ioan Lăcustă Între cele multe care încă sunt de recuperat pentru ca sufletul Basarabiei să se simtă, astăzi, acasă în România, se află și gazetăria și gazetarii de odinioară, îndeosebi din anii interbelici. Nicăieri în altă parte ca în efemera pagină a ziarului nu se păstrează spiritul vremilor duse, freamătul oamenilor de atunci, cu zbuciumul, prăbușirile sau înălțările lor. Uneori pilduitoare și pentru ziua de
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
ai slovei de gazetă din Basarabia interbelică. Slujitor al altarului Domnului, dar și al tribunei, tot altar, din cotidiana pagină de presă: Părintele Vasile }epordei (1908-1997). Încă din anii studenției la Facultatea de Teologie din Chișinău a fost atras de gazetărie, colaborând la publicații bisericești, dar și la ziarele de mare tiraj. În 1932, Nichifor Crainic l-a luat colaborator la gazeta sa, Calendarul, din București, părintele publicând statornic în Raza (1931-1944), care apărea la Chișinău. A scris neîntrerupt la acest
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
cinci în revista lunară ,Contimporanul", animată după un program constructivist de Ion Vinea, care publică aici și poezii. Diagrama acestor colaborări e necesară pentru a înțelege sensul atitudinilor publicistice. Solidaritatea cu socialistul N.D. Cocea spune totul. În vârtejul politic al gazetăriei, scriitorului îi rămânea foarte puțin timp pentru literatură. În cei doi ani publică totuși 15-20 de poezii (după cum am putut reconstitui din primul volum de Opere Ion Vinea) și un mic volum de proză scurtă. Dar temele culturale ocupă un
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
Ion Simuț Ion Vinea s-a dedicat gazetăriei până aproape de sacrificiul carierei de scriitor. Situația i-au impus-o greutățile vieții: din publicistică putea trăi, din literatură - nu. Întâmplarea face ca foarte tânărul poet Ion Iovanaki, debutând în 1912, la 17 ani, la revista ,Simbolul" și publicând apoi
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
1920-1921), ,Luptătorul" (1921-1922), ,Flacăra" (1922), se va dedica publicației proprii ,Contimporanul" (1922-1932), revine la ,Adevărul" din 1926 etc. Solidaritatea avangardistă cu Tristan Tzara, din cea mai fragedă tinerețe, este concurată de colaborarea foarte apropiată cu N. D. Cocea, pe tărâmul gazetăriei politice. La ,Facla" este prim-redactor în 1925-1926, iar din 1930 (până în 1940) îi succede ca director lui N. D. Cocea. În anii 1938-1944 a fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, deci avea prestigiu și autoritate. Publicistica l-a absorbit
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
străin dacă ,poate fi cineva în același timp ziarist și mare scriitor". Paul Souday, invocat de publicistul nostru, și-a gândit răspunsul ca o problemă de simultaneitate, rezolvată în banalitatea că ,cineva face act de mare scriitor producând foarte bună gazetărie. Un articol de ziar devine fapt literar, mulțumită stilului, ideilor incluse și originalității expunerii". Dar, dacă deosebirea dintre gazetar și scriitor presupune o distanță, o separare a genurilor, atunci - e de părere Ion Vinea - ,problema se reduce la o chestiune
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
viitor, într-o lume pe care încercam s-o aproximăm, fără prea mare succes, străduindu-ne să credem că mai era loc sau mai bine zis va mai fi loc și pentru artă în ea. Ion Dumitriu, care nu făcea gazetărie, nu și-a luat pauză "de urgență" de la munca lui la șevalet. Mircea Nedelciu însă s-a întors la proză numai atunci cînd a primit primul semn brutal din parte destinului, să nu se mai joace cu timpul. După ce a
Convorbiri altfel imposibile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13727_a_15052]
-
această perspectivă narativa în textul din 1989 nu mai trebuie demonstrat. De ce apare acum și cum își face simțită prezența ( prin reproducerea unor file din dosarul de urmărire informativa) este iarăși de înțeles, mai ales dacă se are în vedere gazetăria militanta practicată de autoare în ultimii ani. Oricum, tratarea unui subiect precum revenirea în România lui Ceaușescu a unui transfug devenit celebru în Occident, fără imaginile vizitei văzute prin ochii omniprezenți ai Securității ar fi că ciorbă de pește fără
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
nostru de vedere. Fiindcă Ion Cristoiu își reamintește că l-a făcut gazetar pe Cornel Nistorescu. De aici reiese că un analist care se consideră infailibil, Cristoiu, a fost păcălit de un viitor consumator de chiftele care se ocupă cu gazetăria în timpul care îi rămîne, adică Nistorescu, portretizat de Cristoiu. Asta nu-l împiedică pe Ion Cristoiu să se laude că Nistorescu a ajuns în presă cu ajutorul său. * Revista CAPITAL se laudă că a republicat un articol despre afacerile lui Dinu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
savuroase), le stă bine în postura de capitole de carte, nu încape nici o îndoială că, fiecare articol, ca și volumul în ansamblu, reprezintă o pledoarie implicită pentru profesionalism, o demonstrație indirectă (și reconfortantă) că, la urma urmelor, se poate face gazetărie și fără a recurge la dezvăluiri senzaționale sau la alte rețete "de succes". Dezarmant este însă faptul că în puține ziare și reviste din spațiul public românesc (și acelea apărute în tiraje extrem de mici), se practică un asemenea tip de
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
face destul de mult simțită în scrisul său de mai târziu)... Activitatea publicistică și-o începe încă din vremea studenției (debutează în revista «Ramuri», în 1928; debutul editorial și-l va face tot la Craiova, în 1934, cu volumul «Versuri»). Face gazetărie la «Dreptatea» (principalul organ de presă al țărăniștilor, puternic ideologizat și prea puțin cultural), «Țărănismul», «Curentul», «Presa», iar o vreme funcționează ca profesor la Râmnicu Vîlcea. Colaborează la «Gândirea» (fiind, în multe privințe, un reprezentant tipic al tradiționalismului gândirist), «Viața
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
o artistă plastică și o folcloristă din România. Tatăl Lenei Constante, Constantin Constante, a fost aromân emigrat din Macedonia (s-a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii Pindului" prin subscripție, cărți despre macedoneni, un dicționar bulgaro-româno-turc pentru funcționarii din Cadrilater, o monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
milioane de oameni. Tipografiile și redacțiile ziarelor au cunoscut în aceasta perioadă o dezvoltare fără precedent. Scenele descriptive a situației de pe front erau la mare căutare în acele zile. Astfel, primii corespondenți de presă pe care îi poate atesta istoria gazetăriei au fost chiar caricaturiștii sau ilustratorii. Personalitatea lui Abraham Lincoln, adulată sau contestată, a focalizat atenția poporului american. Datorită ororilor războiului, umorul a căpătat o fațetă tragică devenind mai degrabă metafora existențială. În următorii cinci ani, caricatura de presă va
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
drept "Belshazzar"s Feast" apare concomitent în "New York World" sub semnătura lui Walt McDougall. Forța evocatoare și de radiografiere a psihologiei comportamentale ca atribut major al caricaturii, face ca acest gen plastic să devină un ingredient sine qua non al gazetăriei care va merge în tandem cu articolele și comentariile politice, sociale și mondene în fiecare etapă istorică de acum încolo. Începând cu perioada ultimului deceniu al secolului XIX, stilul desenelor caricaturale se simplifică, renunțându-se la forma schițelor laborios executate
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
mic algeria a fost de asemenea divizată în departamente de peste mări franceze cu această ocazie distanța până la corpul ceresc nu afectează poziția aparentă pe boltă a acestuia pentru om distanța nefiind perceptibilă direct fiind intelectual câștiga din cărți și din gazetărie în explozie au fost uciși opt oameni vila a fost probabil distrusă cu această ocazie această măsură nu a fost adoptată și de bisericile ortodoxe răsăritene o serie de facțiuni boierești au refuzat însă să accepte această decizie lipsa capacității
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]