1,290 matches
-
Alice, a implorat-o Jake cu blândețe, ceea ce vreau să spun este că nu cred că mai are vreun rost să încercăm să facem căsnicia să meargă. Ție și Rosei v-ar fi mult mai bine fără mine. Borcanul de gem s-a izbit de podea și s-a făcut țăndări. Pământul s-a împrăștiat peste tot. — Vrei să spui...? Jake a tresărit șocat la auzul zgomotului produs de borcan și s-a uitat surprins la murdăria de pe podea. —Ăăăă... da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îl avusese ca prezentator pe Jake. Îmbrăcat în haine de firmă răvășite și frumos de să-ți taie răsuflarea, zâmbetul sclipitor al lui Jake fusese flancat de o cutie goală de fasole într-o mână și de un borcan de gem în cealaltă mână. În timp ce prima serie se difuza, o a doua intrase deja în producție, și asta spre încântarea Rosei, care sărea pe poponeț la fiecare episod, arăta cu mânuța către ecranul televizorului și zicea „Dada“. Acum că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
întoarcere plătit de elvețieni și suma de 500 de euro de persoană, ca ajutor de repatriere. Vor să doarmă de îndată ce s-a lăsat întunericul, sunt deranjați de luminile de veghe ale mașinii și ca atare încep să le ungă cu gem pentru a le atenua intensitatea. La orele două din noapte, s-au năpustit asupra șoferului, cerându-i să-i ducă nici mai mult nici mai puțin decât la gara din Viena. Cu alte cuvinte, o tentativă de deturnare a unei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a românilor de curent se dovedește întemeiată. Când scriu aceste rânduri, visez cu ochii deschiși grădini în plină vară, pline de flori, doamne cu rochii lungi și albe, copii neastâmpărați și domni fumând trabuc în grădină, bând coniac de culoarea gemului de nuci verzi. (Pasaj adăugat ulterior: astăzi, 25 august 2008, când am transcris aceste notițe scrise de mână în Canada, temperatura aerului a urcat în orele după-amiezii la 38 de grade Celsius. Ce ironie a soartei, a timpului și a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în vremea asta, eu, care dormeam la primul etaj, săream din pat, mă rădeam și făceam un duș. Apoi coboram la micul dejun. De obicei, dimineața, predominau: laptele dulce sau laptele bătut, fulgii de cereale, diverse feluri de brânzeturi și gemuri. Când terminam de sorbit cafeaua, pe la orele 8,30, sosea, cu mașina, și cu cei doi elevi ei mei din delegație, Marius și Georgel, un colaborator al gazdei mele, Michael Romanoff, care mă invita la o excursie în împrejurimi. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de forță, pe porțile institutului de alienați al doctorului Șuțu". Și a mai plâns și la moartea poetului. După 1900, experimentează râsu-plânsu, țara "plină de umor" începea să fie tot mai tristă. Bacovia scria în poema Amurg de toamnă: "Și gem, și plâng, și râd în hî, în ha...". Autorul Nopții furtunoase gândea "apocaliptic", sub puterea absurdului. Cetatea deveni, în cele din urmă, Tâmpitopole, degradată sub toate aspectele. La Bacovia, apocalipsa e a nevrozelor, a nebuniei, a golului istoric. Dar Caragiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la grătar, care provoca foamea, mai ales cînd n-ai pus nimic în gură de cîteva ore. Marcu mînca de obicei seara chestii mai ușurele, pîine prăjită cu unt sau cu pate condimentat din porc sau cu brînză sau cu gem sau lapte cu cacao cu biscuiți care se scăldau și se topeau în, sau o parte dintr-un baton de brînză topită unsă pe un baton de pîine tăiat în două sau în jumătate, ouă fierte mai tari sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
geamul era întredeschis. E tare cald, a simțit nevoia Sofia să explice. A pus pe masă câteva cutii cu bere și un pachet nedesfăcut de Kent. Puteți fuma, nu ne deranjează fumul, a adăugat tanti Maria, deschizând și mai tare gemul. Răsfoiam revistele, când de afară s-a auzit o tuse scurtă. E cineva în curte, am întrebat mirată. Cine să fie, doamna primăriță? Nu e nimeni! „Nemții” ne-au povestit despre ei, despre patiseria pe care o aveau în acel
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
secret, ca un fel de rudă a secretului, sau un asociat sau reprezentant al lui în fața tuturor popoarelor. Și iată-ne ajunși. Ni s-a servit prânzul - supă, pui cu sos negru de ciocolată, cu roșii și avocado, cafea și gem de guava. Și această mâncare delicată, stranie, care îți ațâța cerul gurii, m-a provocat, în timp ce o savuram, să mă gândesc la chestiunea banilor. Casa era arătoasă și spațioasă, mai mare decât părea din afară, pentru că din grădină coborai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Îndatorați până În gât. Emma Întindea marmelada pe biscuiții lui Kevin, Valentina Își Îndulcea ceașca de Orzoro. Cafeaua are gust de cauciuc, spuse dintr-o dată Antonio. Emmei nu i se părea. Kevin mușcă biscuitul. Îi căzu o bucățică prea plină de gem cleios de afine, lipindu-se de uniforma grădiniței particulare. Nu poți fi atent? Îl admonestă Emma, abia l-am spălat - ce, ești focomelic? Ce Înseamnă focomelic? Întrebă Kevin. Filtrul e stricat, spuse Antonio, cafetiera e veche, de ce n-ai schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de călătorie În timp) și de cofetăreasa În vîrstă (la rîndul ei, e un fel de vestigiu avicol medieval, o găină foarte bătrînă), singurul lucru care pare cît de cît comestibil sînt un fel de tarte cu un fel de gem. Dar nu abuzăm, pentru că nu vrem să ne Îngrășăm, nu? Îi zic lui Vlad, care În drum spre ușă aruncă priviri peste umăr. Berea o bem pe o terasă mizerabilă În dosul unei piețe, aproape de autogară. Maistrul ne spune că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Nu ni se dă voie să mergem mai departe de chioșcul alimentar aflat În incintă, care după vreo două ore se vede nevoit să Închidă, pentru că nu mai are ce vinde. Toți covrigii și biscuiții și napolitanele și borcanele de gem și lamele de ras și țigările și hîrtia lui igienică se află acum depozitate În cele 200 de valize de lemn. Nu că ar fi cine știe ce marfă, dar e bine să-ți faci provizii. Există un telefon public la poartă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de Crăciun, o să scrie acasă să-i trimită... Ce? Confeti și șampanie și un coif de carton galben? Pentru că În anul de grație 1989 nu te aștepți la miracole culinare. O să facem un chef cu ceai de mușețel și cu gem de cireșe - dacă le avem și pe alea. Dintr-un radio se aud șlagăre, Aurelian Andreescu (sau Marius Țeicu?) zbiară melodios o lirică metafizică: lucruri abstracte legate de eternitate și nemurire și nunți În cer. — Doamne ferește! zic și Îngîn din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Dar precum în materia din care e făcută poartă principiul nimicniciei, tot astfel în sensul ce strălucește din ea arde o rază coborâtă din marea amiază. Prin vraja ei, respirăm în restriștea pământului ceva din boarea suavă a paradisului. Chemarea gemului nu e aceea de a mântui sufletele, ci de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea ci transcendentă e învestită cu acea inefabilă putere de atracție, care adună sufletul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este vorba de compuneri originale, precum versurile lui Tudor Dava (Cneazul, Voevodul, Dacii, Horia), Al. Silistreanu și Traian Silvestru sau de fragmentele de proză, studiile și articolele semnate de Zamfir Tulniceanu (Idealul românesc), D. Dumbravă (Mărturisire din surghiun), Al. Silistreanu (Gem închisorile), Dan Simionescu (Strămoșii noștri), Ștefan Mărăscu (Siberia, cimitirul popoarelor) ș.a. Dintre marii poeți contemporani figurează doar Tudor Arghezi, cu poezia Când veniră, din ciclul Letopiseți, și Aron Cotruș, cu un medalion pe care i-l consacră, la șaizeci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
urmă cu 10000 de ani și se întinde pe o lungime de 80 km. Climatul arctic al regiunii este moderat de Curentul Nord Atlantic, derivat din Gulf Stream. Pe malurile lacului crește o specie de mure portocalii - din care laponii prepară gemuri și lichioruri, iar apele sunt bogate în păstrăvi, bibani, lipani, somoni și boișteni. Fauna ornitologică este formată din rândunici de mare, rațe, cufundaci, lăstuni. Insula Ukko era locul în care laponii lăsau ofrande zeilor. Pe malul lacului s-au dezvoltat
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
pește ce se macerează în apă minerală și se servește cu sos bechamel și cartofi. Alte mâncăruri tradiționale sunt șunca și cârnații, specialități de bază în bucătătia finlandeză. Desert de Crăciun este pe bază de prune, “joulutorttu”, o plăcintă cu gem, pufoasă, coaptă la cuptor. În Franța “Butucul lui Noel”. Multe persoane din Noua Zeelandă urmează vechile tardiții engleze în ceea ce privește masa tradițională: curcan, budincă de stafide și salate reci, iar copacul împodobit se numește “Pohntokawa”. În Jamaica, masa de Crăciun cea mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
privind planurile pentru adoptarea acquis-ului în domeniul produselor alimentare, indicând precis directivele care au fost deja transpuse și detalii privind legislația corespunzătoare. Pentru celelalte directive, România era invitată să furnizeze informații privind progresul transpunerii legislației referitoare la lapte conservat, zahăr, gemuri de fructe, marmelade și piure de castane, miere, sucuri de fructe, cazeine și cazeinați, acid erucic, cacao și ciocolată, cafea și extract de cicoare. De asemenea, România trebuia să explice modalitățile de întărire a sistemului de control, cu referire specială
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
mai îngroașe, apoi se lasă la răcit și se pun esențele. Savarinele s-au copt, s-au răcit. Se decupează un căpăcel deasupra și se așează frumos pe platou în baia de sirop frumos mirositoare. Se ornează cu frișcă și gem! Se dau preț de un ceas la rece și atunci să vedeți savoare! Prăjitură Buccellato (Rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: pentru blat: * 150 grame zahăr, * 500 grame făină, * 50 grame unt sau untură, * 20 grame drojdie, * un
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
post) Simona Zaharia Profesor INGREDIENTE: * un pahar de morcov ras, (dat prin răzătoare, pe parte mică), * un pahar zahăr pudră, * un pahar ulei, * coajă de lămâie, * 1 linguriță bicarbonat stins cu oțet sau lămâie, * făină cât cuprinde, * un pahar de gem gros sau marmeladă, * două plicuri zahăr vanilat. MOD DE PREPARARE: Aluatul se face astfel. Într-un bol se adaugă zahărul, uleiul, morcovul ras, zahărul vanilat și coaja de lămâie, o linguriță de bicarbonat și făină cât cuprinde. Compoziția obținută trebuie
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
morcovul ras, zahărul vanilat și coaja de lămâie, o linguriță de bicarbonat și făină cât cuprinde. Compoziția obținută trebuie să aibă consistența ca la blat. Se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se întinde marmelada sau un gem mai gros și deasupra se pun gratii (fâșii) de cocă. Se introduce tava în cuptorul încălzit și se lasă la copt circa 25 minute. Se taie caldă și se pudrează cu zahar vanilat. Dacă e cazul, puteți dubla cantitățile. Prăjitura
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se amestecă, aluatul începe să fie foarte lipicios și se începe să se adauge câte puțin din restul de făină până se obține un aluat care se poate modela. Se întinde în tavă direct, se înțeapă cu furculița, se pune gem, amestecat cu nucă măcinată. Deasupra se întind albușurile bătute spumă tare. Peste albușuri se presară puțină nucă măcinată. Se pune la cuptor pentru 25-30 minute, la temperatura medie. Cataif (prăjitură turcească) INGREDIENTE (pentru 6 porții): * 500 grame de cataif (fideluță
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
unele gospodării se prepara cidrul, o băutură obținută prin fermentarea unui amestec compus din must de mere sau de pere îndulcit cu miere. Fructele se consumau ca atare sau se păstrau pentru iarnă uscate sau afumate și sub formă de gem, dulceață sau magiun. Merele și perele se uscau la soare, tăiate sub formă de „scrijele”. Un alt procedeu de uscare a fructelor se baza pe introducerea acestora în cuptorul de copt pâine, imediat după coacerea pâinii. Fructele se așezau pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suportă sărăturile. Soiuri de cireș întâlnite în zonă sunt „Pietroasa de Cotnari”, „Armonia’’, „Negre de Bistrița’’, „Pietroase galbene’’ și „Roman Oliva’’. Fructele de cireș și de vișin se folosesc în scopuri de consum și industrial în gospodăriile personale (la prepararea gemurilor și dulcețurilor sau la fabricarea țuicii). Caisul și piersicul sunt foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii și au nevoie de lumină și căldură pentru a se dezvolta. Soiurile de cais cultivate în zonă sunt „Monasia’’, „Pionier’’ și „Rozal
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]