4,186 matches
-
spunea că nimeni nu e de vină, uite așa a hotărît Dumnezeu, nu le e dat tuturor să se înmulțească, iar chestia aia cu numele, care e dus mai departe, este un orgoliu fals, pentru că uite cum stăm cu arborele genealogic. Eu și cu tine, de exemplu, am avut împreună patru părinți, opt străbunici și șaisprezece stră-străbunici ... dacă presupunem că părinții noștri ne-au adus pe lume cînd aveau ei vreo treizeci de ani, atunci și străbunicii aveau tot treizeci de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
deloc unul apoteotic). Cititorul va fi dedus deja ce operă sadoveniană provoacă demersul de față. Da, este vorba de romanul istoric „Nicoară Potcoavă”, o capodoperă a genului, închinat eroismului tragic al celor doi domni Mușatini (unul aflat încă în incertitudine genealogică) prin care s-a stins neamul de voievozi „din osul lui Ștefan-Vodă”: frații Ion Vodă cel Viteaz și Ion Nicoară, poreclit Potcoavă. Desigur, faptul că mi-am impus un răgaz, intermediat de modestul meu cuvânt scris, asupra acestei cărți sadoveniene
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
într-o viziune dincolo de care lumea nu mai este antheică, nu mai ține de gravitația lutului din care, ca oameni, am fost plămădiți. Ba, mai mult, Salvomir merge mai departe, ne asiguă că ... Dacă ar fi să desenăm diagrama arborelui genealogic al aripei, originea ei s-ar găsi în vremea de zămislire a primei respirații.” Frumos spus și pentru că autorul acestui volum de reflecții este un poet înnăscut. Poezia cuvintelor de care se folosește autorul în cartea de față, este o
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
ȘI NEAMUL STATE (jurnal) O radiografie a familiei prezintă câteva destine luminate, personaje importante ce au influențat evoluția neamului STATE. Povestea descendenților este interesant dezvăluită, fiecare personaj fiind o piesă din puzzle-ul nescris, până acum, al familiei. Conform arborelui genealogic lăsat de Grigore Gh. State în 1939 (tatăl autorului), a datelor de arhivă și lucrării academicianului C. C. Giurăscu - istoricul podgoriei Odobeștilor, cea mai puternică figură din sânul familiei a fost Coman State - vornic la 1854. El este cel care înstărește
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
și culoare existenței, iar, în speță, poetul, îngerul care aduce divinitatea în lume, pe care o înfrumusețează și înnobilează, armonizând-o. Până a ajunge la această imagine, poetul Nopților, al Rondelurilor, al Cărții de Aur etc. își construiește un arbore genealogic care să-i dea strălucire și prestanță. Într-adevăr, mama sa, Maria Macedonski, își avea originea „într-o veche și strălucită familie de peste Olt”, însă ascendența dinspre tată este totalmente fabulată: „Prin tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie polonă
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de familie, bazându-se pe multe și reale documente, l-a avut distinsul profesor dr. doc. Augustin Z.N.Pop, care a lăsat posterității volumul „Contribuții documen¬tare Ia biografia lui Mihai Eminescu“ (ed. 1962 și 1969) și a întocmit arborele genealogic al familiei Eminescu atât pe linie paternă cât și pe linie maternă. De genealogia familiei s-au mai ocupat acad. prof. Dimitrie Vatamaniuc (București) și prof. Gh. Calotă din Brăila, printre alți cercetători. Bunicul meu, căpitanul Matei Eminovici, al unsprezecelea
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
are tâlcul său în viață. Arborele se poate cununa cu istoria unui om, a unui neam sau poate a unei nații. Arborele poate deveni un nume demn de pus în evidență creând o adevărată dinastie, noi fiind deprinși cu arborele genealogic al unui om, al unei familii. Nimic nu este mai potrivnic decât să privești copacii și să le afli misterul. Să le descoperi meșteșugurile cele mai importante pe care le ține în secret. Fiecare arbore are istoria și secretul său
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
spicul de grâu, nalba, stânjenelul, ghiocelul, narcisa, trandafirul, macul, laleaua, garoafa etc. Unele modele florale sunt grupate pentru a se face ghirlanda sau vrejul, mai ales pe chenar. Foarte frecvent este pomul vieții care poate fi adaptat la un arbore genealogic. Inedit și cu o simbolistică bogată este un model care prezintă un vas păzit de două păsări. Din vas crește pomul vieții ce are crenguțe simetric dispuse, pe care se află câte o pasăre și una în vârf, ceea ce înseamnă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
a solidarității, a cultului prieteniei”(Emil Manu, dincolo de „Utopia nopții”). Figura „teleormăneanului și românului[...]mentor al unei generații și primul dintre egali (din pleiada Eliade-Cioran-Ionescu-Noica)”, Constantin Noica, „filosoful-eseist-gânditor”, este evocată în două texte în care se prezintă un scurt arbore genealogic ori se deplânge lipsa unor informații utile despre unele perioade din viața „marelui nostru concetățean (Noica și „partea noastră de cer”;Urmele Filosofului), autorul evidențiind faptul că titlul acestei cărți este o „parafrază noicasiană”. Regretând profund că moartea l-a
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe date autoreferențiale[...]este un
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
evenimentelor sacre sau profane, sînt totdeauna prilejul întîlnirii generațiilor. Momentul în care se reafirmă unitatea și continuitatea familiei. Luminițele bradului își găsesc astfel corespondențe în nepoții oglindiți în ochii bunicilor. Poate că de Crăciun bradul este un omolog al arborelui genealogic crescut din aceleași rădăcini. un blues nostalgic la margine de canal - vântul prin trestii Dan Norea Vîntul, cînd nu este devastator, își poate potrivi șuieratul pe măsura dispozițiilor sufletești ale observatorului. Singurătatea locului și aplecarea trestiilor spre modularea fericită a
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
și devorat de visuri de mărire, dramatice în inevitabilele lor eșecuri” (Teodor Vîrgolici). Atras de heraldică, dar mai ales de iluzia unei ascendențe aristocratice pentru a depăși statutul de fiu din flori al unui „berar”, Mateiu va inventa un arbore genealogic plecând de la ideea că bunica sa pe linie paternă, ca fiică a negustorului grec Luca Kiriac Karaboas, provenea din familia Karabetz de Nagy-Buny aparținând nobilimii încă din Evul Mediu. În acest fel, pe când avea 22 de ani, își semna scrisorile
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
județul Vâlcea. Născut în primăvara de foc și moarte a anului 1907, Bogdan Amaru a fost al treilea copil, după Costel (preot) și Dinuța, din familia lui Nicolae și Ana Pârâianu, oameni gospodari și bine înstăriți cu rădăcini din arborele genealogic al marelui neam boieresc al Pârâienilor de pe Valea Oltețului; mezin fiind Nicu (avocat). Tânărul Alexandru Pârâianu a absolvit clasele primare la Școala din satul Nenciulești. A continuat la Rm. Vâlcea la Liceul „Alexandru Lahovary”, secția modernă. Elev fiind, pentru un
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
din maimuță, Parcă sună a miuță. Cum se poate ? Nu se-alege, Dacă omul este rege ! Nu iese bine deloc, E-o minciună la mijloc. Poate unii sunt un pic... Nu încerc să-i contrazic ! Fiecare-și face, logic, Arbore genealogic ! Fără a fi un fals modest, Eu aici înalț protest: Vă spun sincer și curat Că...mă simt mai elevat ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Oare ? / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie 2011
OARE ? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357114_a_358443]
-
împreună, două elemente esențiale care pot schimba configurația lumii în care trăim, cu viii și cu morții laolaltă. De aceea, aceste taine religioase trebuiesc cunoscute de oameni, pentru a face ordine în lucruri și ființe. Toate aceste Liturghii de vindecare genealogice nu sunt altceva decât legări și dezlegări de păcate făcute de oameni până la a șaptea sau a zecea generație.
DESPRE CASATORIE SI PREOTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358302_a_359631]
-
în unele publicații cu referire la Maramureș steme (armoriale) ale unor familii nobile, unele chiar în culori, însă într-o formă „aproximativă”, dacă nu chiar fantezistă, nerespectând legile heraldice și de aceea fiind de-a dreptul contrafaceri, odată cu publicarea arborilor genealogici ai familiilor cuprinse în Enciclopedia de față (pregătite pentru o viitoare apariție editorială), vom publica și multe steme în forme și culori originale, precum și sigilii aparținând unora din aceste familii nobile din Maramureș de origine română. * Următoarele secole XVII, XVIII
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
nu prea numeros, dar foarte inimos, după cuvântul de deschidere al redactorului-șef al Națiunii, Cezar A. Mihalache, au colocviat despre semnificația acestei sărbători profesorul de notorietate Ion Coja și reputatul om de cultură și afaceri, Andrei Sever Mureșan, descendentul genealogic, după mai multe generații și ramificații, al poetului pașoptist Andrei Mureșanu, autorul textului Imnului „Deșteaptă-te române”. În cinstea acestei manifestări omagiale și a atestării calității de descendent al marelui fruntaș, domnul Andrei Mureșan a scris, a publicat și a
DE LA CENACLUL FLACĂRA LA CENACLUL REZONANŢE ROMÂNEŞTI PESTE GENERAŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358741_a_360070]
-
revistă a conjuncturii istorice pe fondul căreia, înaintașul său, poet, publicist și revoluționar, a dăruit patrimoniului cultural poezia care a furnizat textul cântecului patriotic ce avea să ne devină Imn de Stat. Autorul plachetei a inclus în lucrarea sa arborele genealogic al poetului și rezultatele cercetărilor privindu-i descendența, pe baza unor documente incontestabile. În cadrul manifestărilor, editura Națiunea a expus și a dăruit invitaților numeroase cărți din seria celor mai recente apariții editoriale între care și această importantă lucrare. A urmat
DE LA CENACLUL FLACĂRA LA CENACLUL REZONANŢE ROMÂNEŞTI PESTE GENERAŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358741_a_360070]
-
transpună pe hârtie, cuvintele. „Mama îmi povestea ceea ce o atrăgea în copilăria ei, la moșia bunicii...” sau „românii trăiau pe teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze, suntem mlădițe dintr-un arbore genealogic din care ne desprindem ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze, suntem mlădițe dintr-un arbore genealogic din care ne desprindem ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
scopul că în al doilea an de existență al acestui proiect să extindă interesul estetic de la literatura către muzică prin realizarea unor medalioane de compozitor din creația contemporană românească. Fundația Spandugino a preferat Aula Palatului Cantacuzino și sub un impuls genealogic dat fiind faptul că într-un trecut mai îndepărtat familia Spandugino se intersecta genealogic cu familia Cantacuzino. De unde vine numele Fundației SPANDUGINO? De la personalitatea marcantă a lui Theodor Spandugino, cărturar grec bizantin prin origine, care după căderea Contantinopolelui din 1453
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
estetic de la literatura către muzică prin realizarea unor medalioane de compozitor din creația contemporană românească. Fundația Spandugino a preferat Aula Palatului Cantacuzino și sub un impuls genealogic dat fiind faptul că într-un trecut mai îndepărtat familia Spandugino se intersecta genealogic cu familia Cantacuzino. De unde vine numele Fundației SPANDUGINO? De la personalitatea marcantă a lui Theodor Spandugino, cărturar grec bizantin prin origine, care după căderea Contantinopolelui din 1453 s-a mutat în Italia, mai exact în Veneția. Om de spirit universal, diplomat
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
scopul că în al doilea an de existență al acestui proiect să extindă interesul estetic de la literatura către muzică prin realizarea unor medalioane de compozitor din creația contemporană românească. Fundația Spandugino a preferat Aula Palatului Cantacuzino și sub un impuls genealogic dat fiind faptul că într-un trecut mai îndepărtat familia Spandugino se intersecta genealogic cu familia Cantacuzino. De unde vine numele Fundației SPANDUGINO? De la personalitatea marcantă a lui Theodor Spandugino, cărturar grec bizantin prin origine, care după căderea Contantinopolelui din 1453
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
estetic de la literatura către muzică prin realizarea unor medalioane de compozitor din creația contemporană românească. Fundația Spandugino a preferat Aula Palatului Cantacuzino și sub un impuls genealogic dat fiind faptul că într-un trecut mai îndepărtat familia Spandugino se intersecta genealogic cu familia Cantacuzino. De unde vine numele Fundației SPANDUGINO? De la personalitatea marcantă a lui Theodor Spandugino, cărturar grec bizantin prin origine, care după căderea Contantinopolelui din 1453 s-a mutat în Italia, mai exact în Veneția. Om de spirit universal, diplomat
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
prieteni. Cele două femei îl distrau de minune și nu aveau pretenția să le scoată în lume, la restaurant ori în alte locuri publice. Intuiau exact care este motivul real și arareori regretau că au dezvăluit câte ceva din arborele lor genealogic. Se bucurau că el se aprovizionase cu tot ce aveau nevoie, la noul domiciliu. Uneori făcea comandă pentru mâncare și băutură. Doar la final de săptămână pleca la „conac” cu ambele fete. Acolo, două zile și două nopți mâncau, beau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]