60,576 matches
-
Otoko pentru Oki, pe a soției lui Oki, Fumiko, pentru bărbatul ei, chiar și pe a fiului pentru părinții săi, Oki și Fumiko. În final ea este cea care piere, consumată de aceste iubiri suprapuse, care se contestă și se generează reciproc. Există, totuși, ceva care scapă înțelegerii mele în acest roman, ceva care mi se pare mai degrabă confuz. O anume combinație de resemnare și agitație care le stăpînește pe personaje, sau poate finalul în sine, conceput în prea multe
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
a dat un răspuns provocator: "Da? Și câte divizii are Papa?" Al doilea procedeu folosit de teoreticienii forței combină invocarea unui rău mai mare decât abuzul de autoritate (anarhia) cu recursul la efectele secundare pozitive (ordinea, pacea) pe care le generează vollens nollens puterea bazată pe forță. Pentru justificarea prin circumstanță agravantă, Radbruch citează cazul lui Carol Martell. Atotputernicul majordom al palatului și conducător de facto al Franței, l-a întrebat pe Papa Zaharia dacă "cineva care are puterea trebuie să
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
ales la proza Margrietei de Moor, care fascinează tocmai printr-o calitate pe care aș denumi-o ambiguitatea transparenței. Ciudat mi se pare, deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși subiacent dublate de un fior intim, foarte personal... Cînd am întîlnit-o pe Margriet de Moor
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește familia străbătînd Europa pentru a cîștiga bani... O carte minunată - au afirmat criticii din nou în fața acestei variante moderne a mitului eternei reîntoarceri. Ultimul roman, Întîlnirea, este aproape lipsit de acțiune; suspensul generat de tonul discursului narativ - pe care de astă dată unii critici nu au ezitat să-l considere cam lipsit de gust, bătînd spre "kitch"... Pe scurt, iar o poveste de dragoste: un medic veterinar găsește într-o zi pe stradă
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
amîndoi. Datorită forței iubirii, transmisă deopotrivă prin nebunie și obsesie, peste trei generații se împlinește visul eroinei din Oratoriul de Crăciun (Suedia, 1996) de Kjell Åke Andersson: aducerea lui Bach într-o biserică rurală. Cum o mare dragoste ajunge să genereze o teribilă ură se dezvăluie în Sfîrșitul aventurii (Marea Britanie, 1999) de Neil Jordan, frisonanta melodramă de largă respirație ce a deschis festivalul. A doua ecranizare a romanului autobiografic al lui Graham Green, dincolo de mimetismul anilor '40, este o modernă poveste
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
piedică în calea uitării". Această împrejurare se verifică eclatant în cazul amplului Jurnal al lui Radu Petrescu, operă majoră a întregii noastre literaturi, izvorîtă tocmai din relele condiții ale marginalizării, cenzurii, sărăciei, represiunii. E o oază de intelectualitate în mijlocul pustiului generat de partea cea mai tristă a erei totalitare, cînd scriitorul era silit a se retrage în sine, într-o subiectivitate adesea exaltată, flamboaiantă, pentru a rezista la presiunea realului ostil. Desigur că, dacă aceste pagini ar fi fost publicate în
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
că nu mai există). În loc de concluzie: una din preocupările declarate ale selecționerilor a fost "palierul de reînnoire a generațiilor"; în rest, ca și pînă acum, festivalul și-a urmărit "propria linie editorială: filmul de autor cu vocație populară (...) spectacolul care generează plăcere și emoție" (ca să revenim de unde am plecat, ne-am putea întreba ce au comun cu această definiție filme ca acelea premiate anul trecut.) Promisiunea Cannes-ului 2000: o selecție care să îmbine armonios numele mari ale cinematografului mondial cu
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
teatrul românesc este măcinat de o serie de conflicte ce au depășit cu mult spațiul esteticului. O situație internă dintr-un teatru, este vorba de Nottara, nerezolvată la timp, amînată într-un mod iresponsabil a ieșit din matcă, tinde să genereze efecte extrem de periculoase. La ora asta, planurile s-au amestecat atît de tare - teatral, uman, politic, - încît a căuta acum cauza devine o operațiune de maestru. Lipsa de comunicare între actori și directorii lor - Vlad Rădescu și mai nou Stelian
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
gaz pe foc, colportînd în mod aberant informațiile. Scandal este și la Cluj, și la Iași, și la Tîrgu-Mureș. Poate motivele sînt diferite de la un teatru la altul. Confuzia și bîjbîiala oficialităților încurajează la gesturi disperate, la dezordine și pot genera precedente periculoase. Actorii sînt susținuți de unii, blamați de alții. Directorii la fel. Unii actori, care nu cunosc punctual și exact miezul fiecărei probleme, trăiesc cu ideea că oricînd doresc își pot demite directorii. Aceștia, la rîndul lor, au senzația
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
structură preexistentă în lumea substanței, ci încearcă să elibereze, să hipostazieze, o formă care se naște exclusiv în mintea și în subiectivitatea sa. Criza cioplirii, valorificarea simbolică a lemnului și altfel decît prin tehnica eliminării, identifică, iar, în parte, și generează, o criză de identitate a formei plastice și, mai profund, o criză de sensibilitate și de gîndire. Autoritatea monoxilului se erodează simultan cu degradarea ideii de unitate simbolică, iar coeziunea materialului se surpă și ea concomitent cu pierderea acelei coerențe
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
Irina Coroiu Ce-și doresc adolescenții și maturii Cocktail-ul cinematografic estival invită la constatări generate de un retoric titlu din sezonul anterior și anume Ce-și doresc femeile, film însuflețit de un vag ofilit Mel Gibson, pus în valoare de urîțenia glamouroasă a Helenei Hunt plus un subiect incitant. Dacă protagonistului acestei comedii, tot constatînd
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
un proiect intitulat Avatar pentru a-i ceda întîietatea unui japonez, Hironobu Sakaguchi, producător de jocuri electronice - preconizate a fi divertismentul numărul unu în secolul XXI. Pentru că trebuie spus că o altă cale de reciclare o constituie jocurile video care generează filme sau sînt inspirate de filme, chiar și cu riscul de a scădea rata interactivității, dat fiind gradul mai redus de inedit. Insolitul nu este defel un element de neglijat. Șocul produs la reînvierea dinozaurilor datorită lui Steven Spielberg nu
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
în caracterul, "apolitic" al esteticului, în faptul că nu poate fi instrumentalizat în folosul unei ideologii, în lipsa lui de utilitate imediată și evidentă. împărtășesc întru totul analiza d-lui Nemoianu. Deși d-sa crede că "întrebarea cu privire la cauzele care au generat ostilitatea [...] rămîne fără un răspuns adecvat", eu sînt convins că răspunsul este chiar acela de mai sus și pe care dl. Nemoianu însuși l-a dat. Mai există un răspuns, de asemenea prezent în eseul d-lui Nemoianu: "Prin natura
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
Cronicarului, este cel mai lucid și mai modern examen critic făcut vreodată pe tema Actului Fundamental din 1991. În observațiile d-lui Preda, cititorul atent și lipsit de prejudecăți va descoperi fără doar și poate multe din cauzele care au generat, în mentalitatea legislativă post-comunsită, consecințe negative și de lungă durată. Cînd partidele politice își pun, cum știm, problema revizuirii Constituției, un examen precum acela al d-lui Preda este inevitabil. Cu condiția ca promotorii revizuirii să nu fie doar niște
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
pactului ficțional fac problematic însuși conceptul de literatură pornografică. Așadar, este destul de riscant să încerci ceva în cadrul unui astfel de discurs, fără rădăcini la noi, și după o perioadă în care el a dispărut cu desăvîrșire. Lipsa de tradiție a generat o sărăcire drastică a lexicului pornografic, a posibilităților lingvistice - scriitorul care se apropie de acest teritoriu trebuie să aibă o strategie perfectă pentru a acoperi lacunele pe care le-am enumerat. Dumitru Ungureanu nu intră nepregătit în acest tărîm periculos
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
Eugenia Tudor-Anton Analizând poezia lui Ion Horea, Dumitru Micu, în cartea sa Limbaje lirice contemporane (din 1988) reținea "fascinația ritmului", "producerea de rime neașteptate", "persiflări gingașe", "acrobații verbale", "jocuri lexicale, stilistice, lingvistice", "resurse de umor care, tăinuite mult timp, generează scene evocative de o reală savoare." Însușiri care se valorifică din plin în această "Carte a Sonetelor" scrisă cu aceeași grijă deosebită pentru eleganța formei. Dar această Carte... ar putea fi intitulată o carte a sonetelor amare. Fiindcă amărăciunea domină
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în articolul "Reforma așezămintelor noastre", iar Principele Carol își punea legitim întrebări cu privire la consistența regimului nostru constituțional, în cunoscuta scrisoare din 1871, publicată în Augsburger Allgemeine Zeitung. Dimensiunile morală
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
C. Rogozanu Jurnalul lui Mihail Sebastian, apărut la Humanitas în 1996, a generat aproape instantaneu un val de articole, polemici, studii. Nimic mai plăcut decît să le recitești strînse într-o singură carte. Mai întîi a fost dosarul alcătuit de Geo Șerban, intitulat Sebastian sub vremi (apărut la editura Universal Dalsi, caiet cultural
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
mai important despre jurnalul cu pricina. În al doilea dosar întîlnim o structurare interesantă pe capitole și evidențierea unei problematici actuale. În prefață, Iordan Chimet propune o nouă lectură, dar mai ales acuză polemicile, de multe ori puerile, penibil belicoase, generate de probleme fierbinți aduse în prim-plan de Sebastian. Eschimoșii groenlandezi au un joc în care concurenții se calomniază unul pe altul, pînă la epuizare. În receptarea lui Sebastian nu au ieșit la ivelă, în primul rînd, interpretările, ciocnirile de
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
ei, spunea poetul, pînă și Dumnezeu e neputincios. Ea este sîmburele răului fizic și metafizic. De acord. Dar răul și răutatea sînt două lucruri diferite. Răul este o categorie metafizică cu care trebuie să trăim." etc. Astfel de elucubrații au generat o altă replică, venită în apărarea lui Liiceanu, semnată de Andrei Cornea, apărută în "22". O apărare inutilă a lui Liiceanu, cam așa apare în contextul "dosarului". În loc să denunțe imposibilitatea clară de a avea o discuție normală, unde regulile comunicării
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Volumul cuprinde eseuri destul de greu de prins într-un gen anume: studii culturale, mentalități, critică literară, memorialistică etc. Mobilitatea registrelor compensează o anumită rigiditate a subiectului: texte propagandistice comuniste: de la proletcultism pînă la benzile desenate din Cutezătorii. Prima întrebare este generată chiar de vîrsta biologică a autorilor. Pînă acum n-am văzut decît răfuieli între scriitori care s-au format, s-au afirmat în acele vremi. Revizuirile sînt deocamdată memorialistică, mai mult decît analiză obiectivă. Și atunci, cu ce "spate" biografic
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
integral și că privirea lui este ațintită către social, către politic și către spațiul aproape magic al străzii se va vedea, cu adevărat, după 1989, adică după dispariția instituțiilor comuniste și a sistemului de relații pe care acestea l-au generat și l-au întreținut. O dată cu apariția unor condiții favorabile, artiștii tineri s-au deplasat, într-un număr semnificativ și cu un stoc de energie pe măsură, către spațiile neconvenționale și către limbajele corespunzătoare, aflate atîta vreme sub interdicție. Ultimul val
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
în memoria noastră cea mai recentă. Anume în aceea umilitoare și frustrantă a grandiosului festival național Cîntarea României. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
unui autor care spune, nu de puține ori, lucruri de bun simț, dar care sînt, fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu adevăruri incomode. Sau pentru că ar fi la mijloc o părere pur subiectivă. Antipatia este generată de anumiți "senzori" textuali pe care îi voi enumera mai jos. în numele unor mari adevăruri, criticul și-a uitat măsura, descoperindu-și o vocație sadică nu tocmai agreabilă. Repetiția este mama plictiselii, un aforism deformat, dar nu mai puțin adevărat
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
atent la indicii ,,progresului" material... Esteticul e demonizat în temeiul unui materialism funciar, ce respinge toate formele de transcendență (arta fiind și ea, în felul său, o transcendență!), făcîndu-se a nu vedea marea, ireductibila sa complexitate, care include, așa cum democrațiile generează propria lor negație politică, și virtualitățile autocontestării sale, sub chipul unor ,,anti": ,,este deja evident că aversiunea și teama față de formalismul estetic derivă (...) din aversiunea și teama de complexitate. Marele inamic al celor care persecută formalismul estetic este antireducționismul (...). Prin
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]