7,828 matches
-
care să schimbe ceva și considera că modelul tip piramidă nu lăsa loc inovațiilor. El a redus puterea Consiliului Securității Naționale, a suspendat aproape toate ședințele Cabinetului și a desființat Consiliul pentru Politica Economică Externă. Și-a adus în preajmă generaliști, cei mai mulți cu titlul de "consilier special al președintelui". Kennedy își dorea un control personal asupra guvernului și stilului său de lucru i se potrivea o structură de tipul roții cu piedică 954. În cuvîntarea privind situația Uniunii, ținută în fața Congresului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
psihiatrie, s-a numărat și prof. dr. P. Boișteanu. Florin Lunguleac Florin Lunguleac s-a născut la data de 13 aprilie 1957 în județul Ialomița. A absolvit Facultatea de Medicină din Iași în 1984, după care a lucrat ca medic generalist pentru un timp în județul Vaslui. Calitățile sale manageriale s-au remarcat de timpuriu, fiind numit în scurt timp director al Spitalului din Băcești. Ulterior s-a transferat ca medic epidemiolog în cadrul Direcției Sanitare Iași. Pregătirea sa postuniversitară a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
folosește încă termeni precum "catastrofa evreiască", "marea catastrofă", "Soluția finală"). Începând din 1960, cuvântul este introdus în Statele Unite prin intermediul presei evreiești americane cu mare difuzare. Scriitorii evrei îl folosesc și în dezbateri și conferințe, înainte să fie adoptat de presa generalistă. Nuanța sacrificială atașată cuvântului nu a fost, cu siguranță, străină de popularizarea lui dincolo de Atlantic, chiar dacă unii susțin că anglofonii nu vedeau în el nimic mai mult decât distrugerea asociată cu războiul și focul. Dar a-i considera martiri pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de-al doilea. Dezbaterea despre unicitatea Holocaustului începuse în Statele Unite la sfârșitul anilor 1990, odată cu avântul multiculturalismului. În Franța, ea nu a avut pur și simplu loc, iar unicitatea a fost acceptată ca un adevăr intangibil de instituțiile evreiești, presa generalistă și marele public, în special cel evreu 2. Ultimele evoluții politice par să fi determinat instituțiile evreiești să fie mai deschise la genocidul armean. E de sperat că această schimbare de atitudine nu este doar prețul plătit "ciocnirii civilizațiilor", ci
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din ce în ce mai incapabil și mai stresat în legătură cu școala. În plan semiologic, în afară de aceste accese de anxietate nu mai există manifestări clare de depresie, cel puțin în timpul acestei prime ședințe. Mai semnalăm că de o lună își administrează, la prescripția medicului său generalist, un anxiolitic (benzodiazepam), un antidepresiv triciclic (amitriptylin: 75 mg) și un somnifer nebarbituric (nitrazepam: 2 cp). Efectele acestor prescripții rămân modeste. Thomas este cel mai mare dintre frați: mai are un frate cu trei ani mai mic decât el. Mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
datorită profesiei tatălui. Schimbările de domiciliu sunt adesea un motiv exterior, anglo-saxonii spun „un eveniment de viață”, al decompensării depresive la adolescent. Mama a pierdut timp căutându-și de lucru. În urmă cu șase-opt luni ea a refuzat ca medicul generalist să-i dea fiului său un medicament pentru depresie, dar n-a întreprins alte demersuri pentru a găsi un sprijin adecvat. A trebuit ca acesta să fugă și să rătăcească jalnic timp de 48 de ore prin pădure pentru ca aceasta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însuși, ghemuit, își sugea degetul, somnolând toată ziua învelit în rochia de casă, nu avea nici o activitate. În schimb, noaptea îi era frică, țipa, refuza să doarmă. O anorexie gravă se instalează și care va persista mai mulți ani. Medicul generalist, consultat, recomandă trimiterea copilului la școală „pentru a-i schimba gândurile”. Dus la creșă la patru ani, nu ridică nici o problemă mai ales, se pare, datorită faptului că nu i se cere nimic și că nu se mișcă din colțul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și negarea, proiecția, omnipotența defensivă. Trebuie notat faptul că, în ceea ce privește familia, nu știm dacă părinții și, mai ales, mama au recunoscut depresia copilului lor atunci când acesta avea 4-5 ani; acest lucru pare posibil după cum arată apelarea la consultul unui medic generalist. În schimb, este sigur că, după această perioadă, aceștia au negat masiv depresia lui Pascal și suferința acestuia. Mouren și Dugas (1982) au studiat evoluția pe termen lung a patruzeci și trei de pacienți deprimați. Studiul lor permite regăsirea a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în ceea ce privește mijloacele, până în momentul în care a fost spitalizat la psihiatrie ca urmare a unei arsuri grave. SINDROM PRE-SUICIDAR În săptămânile care preced gestul suicidar se constată că au loc în mod frecvent una sau mai multe consultații la medicul generalist. Foarte adesea adolescentul acuză acolo mai ales probleme somatice ușoare (oboseală, dureri etc.), o stare de rău generală și nu amintește neapărat de ideile sale suicidare dacă nu este întrebat, în mod direct, în legătură cu acestea. Și mulți dintre ei se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
13 TENTATIVA DE SUICID, O STRATEGIE DE INGRIJIRE TERAPEUTICA? MIZE ȘI OBIECTIVE În acest ultim capitol vom aborda tratamentul tentativei de suicid doar din punctul de vedere „psi”, fie că este vorba de psihiatru, de psiholog, sau chiar de medicul generalist de intervenție primară, după ce a fost realizat bilanțul somatic. Trebuie să precizăm de la început că acest examen somatic trebuie să fie întotdeauna complet și că supravegherea medicală în orele care urmează după o tentativă de suicid trebuie să fie riguroasă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unor măsuri de prevenire posibile atunci când este posibil; în sfârșit, această spitalizare va fi utilă pentru a se efectua bilanțul psihologic și psihiatric, individual și familial (vezi mai departe). În schimb, nu este ceva ieșit din comun ca medicul (medic generalist, psihiatru, specialist) să afle de existența unei tentative de suicid la un adolescent care a efectuat acest gest cu câteva zile sau săptămâni mai devreme, gest care în mod aparent a fost ignorat sau n-a solicitat nici un demers evaluativ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau familială) după gestul suicidar poate constitui unul din factorii favorizanți evocați în mod regulat în legătură cu riscul de recidivă, vom înțelege mai ușor necesitatea acestei evaluări active. Aceasta poate fi realizată de medicul de „asistența primară” care întâlnește adolescentul, de generalist, de medicul de urgență, pediatru, psihiatru, putând fi înscrisă într-un protocol sistematic și efectuată de un membru al unei rețele de prevenție primo-secundară. Din acest punct de vedere, primul act sau mai degrabă prima atitudine atât în ceea ce privește îngrijirea cât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orice caz, pentru ca intervențiile imediate să aibă efect este necesar să existe o armonie și o încredere reciprocă între diversele persoane implicate în terapie: reanimatori, chirurgi, medici din serviciile de urgență, infirmieri, psihologi și psihiatri și, la modul ideal, medicul generalist și cel de familie. Dacă spitalizarea de urgență răspunde perfect obiectivului de a acorda îngrijire somatică și necesității de a „proteja”, trebuie să constatăm în schimb că aceste măsuri de urgență participă adesea, în mare măsură, la excitația generală față de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în paragrafele precedente. ALTE MĂSURII IMEDIATE Știm că, în practică, doar maxim 20-25% dintre adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid sunt spitalizați. Ce se întâmplă cu ceilalți? Supravegherea medicală se limitează adesea la o consultație la un medic generalist, sau chiar lipsește complet. Nu există studii care să ne permită să știm dacă aceste tentative de suicid sunt mai puțin grave decât cele care ajung în secțiile de urgență medicală. Putem crede că acest lucru este valabil pentru problemele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tineri „care nu se simt bine”), facilitând identificările laterale și focalizând atenția acestui adolescent asupra unui mediator care este în realitate vectorul relației cu adultul care îl îngrijește. Pentru acești pacienți și aceste familii, travaliul de relaționare atât cu medicul generalist cât și cu cel școlar, cu profesorii, cu asistenții sociali implicați etc., se dovedește a fi esențial. Dacă confidențialitatea și secretul medical trebuie păstrate întotdeauna, totuși aceste principii de bază nu trebuie să ducă la o absență a dialogului cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este mai adecvat pentru noi, strategia de diversificare sau strategia de specializare?”. Organizațiile specializate se concentrează pe o arie mai îngustă a mediului, pe când celelalte se risipesc pe o arie mai largă (Vlăsceanu, 1999). Rezultatele cercetărilor au sugerat că organizațiile „generaliste” au cerințe diferite și un potențial diferit de supraviețuire în comparație cu cele mai specializate. De exemplu, se argumentează că există o probabilitate mai mare de supraviețuire a organizațiilor cu servicii generalizate într-un mediu variabil și cu fluctuații periodice. Dimpotrivă, organizațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cabinet; cardiolog; ceas; chin; chinez; chirurgie; cifră; competent; confuz; conștiincios; consultație; corupție; cruce roșie; cruce; cunoaștere; curățenie; curățenii; curator; da; dăruire; devotat; dezinteresat; disciplinat; doctor, halat; doctor, binefăcător; doctor, boală; doctori; doctorie; doftor; dorință; emoție; eșec; expert; familie; familist; gardă; generalist; ginecolog; grav; greu; idiot; indiferent; infecție; infirmier; îngrijire; înțelepciune; înțelept; inteligență; interes; iscusit; jurămînt; leac; lecuială; lecuiește; lecuitor; luare de minte; măcelar; mama; mare; medic; medicamente; mesager; meserie; mîncători de bani; minciuni; mită; nebun; necompetenți; neplăcut; nepriceput; nesiguranță; nu; oculist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care acest nivel o realizează. Aceste imperative ale specializării și planificării centralizate, precum și asigurarea unui control ierarhic operațional contribuie la o birocratizare profund verticală. Forma organică se caracterizează prin sarcini flexibile, acest tip de organizație fiind construită mai degrabă în jurul generaliștilor, decât al specialiștilor. „Creierul” organizației este descentralizat, iar coordonarea se realizează în special prin ajustări mutuale și aproape deloc prin comandă și control. Nu este necesar un lanț de comandă strict și nici un control riguros al nivelului operațional, iar organizația
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a putea aloca resursele corect, la fiecare unitate, se recurge la arondarea strictă a pacienților în funcție de criteriul teritorial (al reședinței). Spitalul primea fondurile și le repartiza unităților subordonate: policlinici, în care lucrau medici specialiști, și cabinete medicale, unde lucrau medici generaliști. Pentru unele categorii profesionale, despre care se consideră că au nevoispeciale, oripentru cele cu prestigiu în ierarhia profesională impusă de regimul comunist (ceferiști, militari), se organizează „rețele”sanitare distincte, pe toate cele trei niveluri: medicină primară, secundară, terțiară. Treptat, acest
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
multe resurse în domeniu. Eficiența a fost, indiscutabil, legată de capacitatea autorităților de a impune medicilor și întregului personal sanitar, dar și autorităților locale sarcini și obiective precise. Un singur medic „presta servicii” pe care astăzi le asigură un medic generalist, un epidemiolog, un ginecolog și câțiva asistenți sociali. Campaniile de vaccinări și controlul foarte strict își dovedesc eficiența în reducerea mortalității infantile, a tuberculozei și a altor boli contagioase.Desecarea bălților și folosirea insecticidelor pe scară largă limitează și apoi
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
decalajul față de informația medicală și progresul înregistrat de medicină în țările dezvoltate se mărește, prin închiderea progresivă în interior a societății românești. Efectul măsurilor sociale din prima perioadă, cum ar fi îmbunătățirea condițiilor de trai, vaccinarea, accesul ușor la medicul generalist și în spital, se epuizează. Criza din anii ’80tc "Criza din anii ’80" Să ne imaginăm o rachetă care propulsează dezvoltarea unui sector public. Să ne gândim la societatea românească și la sistemul de sănătate din perioada comunistă. Să presupunem
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de plată. Pacientul poate obține aceste beneficii publice „gratuite” prin motivarea medicului pe baza plăților informale, private. 3. Sistemul medical ne oferă imaginea unui sistem „alpin”, cu vârfuri inaccesibile și văi adânci, dominate de lipsa interesului și delăsare profesională. Medicii generaliști, lipsiți de aparatură, dar și de prestigiu profesional, se limitau să-i dea pacientului o trimitere la specialist. În spitalele lipsite de dotări, medicii se plafonează, pe fondul cenzurii informaționale și al absenței unei motivații pentru pregătirea științifică. Fără mijloace
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de aparatură se realizau centralizat, iar repartițiile nu țineau cont de nevoile publicului, ci se făceau pe criterii politice sau clientelare. Serviciile primare erau de slabă calitate, aici fiind repartizați absolvenții cu cele mai slabe rezultate. Arondarea pacientului la un generalist se făcea în funcție de domiciliu. Medicul era plătit de spitalul care deservea acel teritoriu în funcție de vechime și gradul profesional, fără legătură cu activitatea. Medicul, la rândul său, avea puțin de oferit pacientului: cabinetele nu erau dotate, iar medicamentele performante lipseau din
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de spitalul care deservea acel teritoriu în funcție de vechime și gradul profesional, fără legătură cu activitatea. Medicul, la rândul său, avea puțin de oferit pacientului: cabinetele nu erau dotate, iar medicamentele performante lipseau din farmacii. Sistemul presupunea trimiterea pacientului de către medicul generalist la un specialist din policlinică, nivelul secundar de îngrijire a sănătății. În cazul în care acesta era depășit, se recomanda internarea. Concentrarea asistenței sanitare în spitale (mari consumatoare de resurse) și neglijarea asistenței primare, ieftine însemnau că puținele fonduri existente
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
la Salvare. Ei șautoritățile - n.n.ț aveau pretenția să mă trezesc noaptea, la orice solicitare a pacienților. Aici au fost și cele mai multe discuții, ba chiar proteste. Medicii din spitale, care fac gărzi, lucrează doar o noapte pe săptămână. Așa, noi, generaliștii, am fi ajuns să pierdem fiecare noapte. În ambulatoriu, solicitările din afara programului le preia Salvarea.” (Dr. A.A.) „Eu pot să-mi îmbunătățesc munca, dar forța stă în spital. Pacienții ne presau pentru internări. De asemenea, și medicii specialiști: ei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]