3,097 matches
-
se concentrează pe Europa Centrală și de Est ca întreg, sau la nivel național, și mai puțin pe nivelul local, în condițiile în care există diferențe notabile chiar și între regiunile unei țări, în ce privește tranziția. În al treilea rând, se generalizează transformările fără a lua în considerare procesele concrete ce au loc în spații geografice concrete, influențate de istoria și geografia lor. Abordarea pleacă de la premisa că există o cale unică de trecere de la comunism la democrație și capitalism (Pavlinek, 2003
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deci a membrilor elitei satelor. Subiecții cu educație, venit, status ocupațional scăzut sunt mai puțin implicați comunitar prin apartenență la diverse tipuri de asociere. De ce se întâmplă așa? Consider că explicația constă în legătura dintre propensiunea către asociere și încrederea generalizată pe de o parte și pe de altă parte legătura între cele două și educație, vârstă și statusul ocupațional. Există studii ce demonstrează faptul că stocul de educație ridicat, vârsta scăzută și statusul ocupațional înalt produc o creștere a încrederii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ales în țările în curs de dezvoltare, unde aceasta a adâncit foarte mult decalajul economic și cultural, fără a aduce beneficii notabile. Tot în curentul critic se încadrează și cei ce consideră că globalizarea nu este un fenomen atât de generalizat cum reiese din scrierile pe această temă: există încă multe țări care au piețe de capital și de bunuri distincte și își plasează investițiile intern, tot așa cum există multe companii care își localizează bunurile în țările de origine și comercializează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familia lor) este scăzută? Sau dacă oamenii au o apartenență scăzută la rețele sociale? Luând în considerare mulțimea de studii ce arată importanța interacțiunii și încrederii în viața unei comunități, cred că răspunsul este negativ. Imaginea nu se poate desigur generaliza pentru întregul spațiu rural românesc. Există comunități sau arii/zone în care aspectele menționate mai sus au un nivel suficient de ridicat pentru a putea vorbi despre comunități puternice. Analizând viața comunitară sub aspectul celei de-a doua dimensiuni, cea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timp cu diete diferite, compoziția nutrițională a gunoiului de grajd poate varia în limite vaste. în unele cazuri această compoziție poate fi obținută prin analizarea direct a materialului, dar adesea materialul nu este omogen și rezultate care să poată fi generalizate sunt dificil de obținut. Gunoiul de grajd conține mai puțin azot solubil decît urina, care rezultă prin lenta mineralizare, iar ca urmare accesibilitatea este similară atunci cînd gunoiul se administrează în toamnă sau în primăvară. Raportul C:N este un
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
finalizează cu generalizarea de la eșantion la întreaga populație, ca în cazul măsurării intenției de vot, unde este cât se poate de posibil să intervievăm 1000 de persoane care au vârsta de peste 18 ani, iar rezultatele obținute la nivelul eșantionului sunt generalizate asupra întregii populații cu drept de vot; rezultatele sunt prezentate făcând referire la popularitatea partidelor politice la nivelul respectivei populații. În măsura în care datele anchetei se bazează pe un eșantion din populația asupra căreia urmează să se tragă concluzii, trebuie să decidem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în măsurare, decât sa ignorăm erorile ascunse în date". Acest lucru se dorește, și se încearcă evaluarea acestor erori în condițiile în care avem de-a face cu erori neintenționate. Validitatea externă se referă la cât de bine pot fi generalizate rezultatele unui studiu pentru o populație, o așezare sau un moment (T. D. Cook și D. T. Campbell 17). Validitatea externă a unui studiu poate fi sever afectată de interacțiunea dintre subiecții selectați, instrumentele de lucru și condițiile experimentale, pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantioane cu caracteristici multiple (eterogene) permit cercetătorului să testeze ipotezele și să nu se teamă că rezultatele vor fi valabile numai în legătură cu un anumit tip de subiect. * Selectarea unui eșantion care să fie reprezentativ pentru populația asupra căreia vor fi generalizate rezultatele. Un alt mod de a mări validitatea externă este proiectarea cercetării pe o perioadă mai lungă de timp. Cercetările din domeniul electoral sunt de multe ori proiecte pe termen scurt: subiecții sunt expuși unor condiții experimentale și sunt imediat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
finalizează cu generalizarea de la eșantion la întreaga populație, ca în cazul măsurării intenției de vot, unde este cât se poate de posibil să intervievăm 1000 de persoane care au vârsta de peste 18 ani, iar rezultatele obținute la nivelul eșantionului sunt generalizate asupra întregii populații cu drept de vot. De multe ori avem nevoie de informații despre o populație, dar costurile prea ridicate nu ne permit să realizăm un recensământ (numărarea sau intervievarea fiecărui individ). În anumite cazuri, mai ales în eșantionarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
include planul eșantionării, cum va fi selectat eșantionul și procedura de estimare, modalitatea în care se vor face estimările și inferențele (formulele). Prin eșantion înțelegem o submulțime de indivizi ce poate fi extrem de mică în comparație cu populația totală și cu concluzii generalizate la întreaga populație. Termenii eșantionării * Populația (universul sau populația țintă) este întreaga mulțime de indivizi despre care se fac inferențe. * Elementul sau unitatea elementară este un obiect sau un individ din populație asupra căruia se face măsurătoarea / cercetarea. Populația este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2 3 4 p(x) 0,1 0,2 0,4 0,2 0,1 Atunci, E(x) = = 0(0,1) + 1(0.2) + 2(0,4) + 3(0,2) + 4(0,1) = 2 Operatorul pentru valorile teoretice poate fi generalizat pentru orice funcție h(x) astfel: O operație pentru valorile teoretice este și varianța unei variabile întâmplătoare unde h(x) = (X E(X)) de mai sus. Pentru exemplul nostru de mai sus, Var(X) = (0-2) (0.1) + (1-2) (0.2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ierarhizată a tuturor persoanelor. Hisayasu Nakagawa Un spațiu Împărtășit În mișcare Conceptul de ba, introdus În jargonul gestionării cunoașterii de către Ikujiro Nonaka și Noboru Konno, joacă un rol fundamental În calea japoneză a creării de cunoștințe. Deși tinde să se generalizeze În timp ca referință În mediile profesionale ale KM, Înțelegerea sa este dificilă, dat fiind faptul că acest concept Își are originile Într-un sol cultural ostil unei abordări carteziene a terțului exclus și a definițiilor clare și distincte, oricare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
reducere, o sărăcire! Este o modalitate de a deforma cunoștința tacită. Cunoștința desemnează un potențial al ființei umane, iar codificarea sa o scoate repede din actualitate. Ea este proprie indivizilor și evoluează În funcție de existența fiecăruia. De aceea, este dificil de generalizat. Crearea cunoașterii nu este posibilă, dacă ne limităm la a constitui baze de date fără a modifica modul de gândire al oamenilor. Introducerea de cunoștințe exterioare Întreprinderii este esențială. Crearea de cunoștințe utile devine posibilă Într-un ba, un spațiu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și o strategie. Toți salariații de la Mediascope s-au văzut nevoiți să contribuie la acest proces pe termen lung și mediu, fixându-și, În același timp, obiective pe termen scurt, pentru ca Întreprinderea să nu dispară. În fiecare departament, au fost generalizate grupuri transversale de discuții printr-o dublă orientare a activității: pe de o parte, conceptualizarea și dimensiunea strategică, iar pe de alta, practica imediată, chemată să fie tradusă concret, sub forma unor termene Înscrise În caietele de sarcini. Acest efort
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie cea a unei maieutici riguros dirijate, de felul celei care s-a generalizat În practica școlară Începând din secolul al XIX-lea și persistentă uneori și astăzi. O astfel de maieutică, tradițională de acum, segmentează prea mult materia de Învățământ, iar elevii sunt conduși pas cu pas la „descoperirea” fiecăruielement În parte, prin intermediul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În deplină cunoștință de cauză cu ceea ce vor avea de căutat și În care direcție trebuie să-și Îndrepte atenția. Adică este un moment de explicare și de adâncire a Înțelesului problemei prin conversații, prin discuții. Gottfried Bruhardel, Încercând să generalizeze căile de introducere a elevilor În mecanismul rezolvării de probleme, găsește trei variante posibile: - În prima variantă, se dă elevilor un material conflictual și li se pretinde să sesizeze și să enunțe problema care rezultă de aici; - În a doua
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. aceste date facilitând, astfel, analiza problemei (operațiile de comparare, de grupare și regrupare a reprezentărilor etc.); cu subtilitate, el poate orienta discuțiile, ajutându-i mai departe pe elevi să-și stabilească, prin eforturi proprii, calea de elucidare a contradicției. Generalizând datele mai multor cercetări, Gagné ajunge la concluzia că o direcționare atentă a eforturilor depuse de elevi, prin indicații verbale care nu includ Însă enunțul unei soluții, sau cu ajutorul unei demonstrații, al unui tablou sau al altor procedee care incită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățarea cu ajutorul fișelor a fost utilizată În vederea individualizării Învățării, În perspectiva adaptării acestor fișe fiecărui individ, ajutându-i pe elevi să progreseze folosind fiecare la maximum eforturile sale personale. Prin anii ’30, secolul trecut, această procedură a Început să se generalizeze, sub impulsia lui Bouchet - În Franța, a lui Dottrens - În Elveția și În alte țări. Categorii de fișe. Diferite tipuri de fișe pot fi integrate În câteva categorii: - fișe de cunoștințe (noțiuni), care pot deveni, pentru unii elevi, fișe de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Uniunea Europeană, constatarea de mai sus nu ar fi neapărat îngrijorătoare, având în vedere concluzia studiilor de economia educației potrivit căreia, în țările avansate, „banii nu prea contează” (vezi capitolul X despre sursele rezultatelor școlare). Dar acest principiu nu poate fi generalizat la țări mai sărace, cum este cazul României. Aici, lipsa resurselor pentru învățătură de la nivelul școlilor, combinată cu lipsa acestora în familiile copiilor, produce rezultate școlare slabe, indiferent de măsura utilizată - promovabilitate sau rezultate la teste standardizate pe discipline. Precaritatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
preeminența socială și onoarea. Adjectivul predicativ organizator devine „onorabil” sau „convenție”. Și în fine, atitudinile apetitive, cele mai lipsite de valoare, caută doar satisfacerea materială a dorințelor corpului, lucru posibil prin mijloace bănești. * Prin extrapolarea localului la universal, Platon va generaliza principiul oikeiopragiei la nivelul cetății ideale. Astfel, cetățenii acesteia vor urma un program paideic comun în prima fază, în ideea creării unui sentiment de solidaritate, ca apoi fiecare dintre aceștia să urmeze acea specializare care îi este cea mai potrivită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o persoană foarte meticuloasă și ordonată vede prin contrast absența acestor însușiri la ceilalți, le exagerează importanța și semnificația lor reală. Utilizând observațiile curente, fiecare profesor își formează o imagine despre elevi. În formarea acestei imagini el este înclinat să generalizeze pornind de la sine sau de la rezultatele pe care elevul le obține la disciplina sa. Această optică trebuie să fie atenuată prin reunirea informațiilor obținute de la profesori diferiți, care să contribuie la formarea unei imagini unitare. Fișa școlară este un instrument
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de maturitate, el începe să participe la discuții. Treptat, el poate continua acasă controversa începută în clasă, devenind capabil să interiorizeze o convorbire, apoi să-și imagineze o discuție în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de controversă imaginată, sprijinită, din când în când, de evocarea unor fapte sau fenomene concrete. Ilustrul savant H. Helmholtz povestea studenților săi că, după ce găsea soluția la o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a folosit aproximativ șapte figuri în fiecare compoziție în timpul probei standard și între nouă și 12 forme în probele manipulate. Celălalt copil a utilizat 8-12 figuri în situația manipulată și minimum cinci figuri în situația standard de testare. Efectul recompensei generalizat la construcțiile de cuburi are o semnificație la fel de importantă. Deși copiii nu au fost încurajați să introducă în mod particular figuri variate în construcțiile de cuburi, scorul lor de diversitate a formelor a indicat utilizarea designului de tip ABAB. Scorurile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de caz, mai cu seamă dacă ne concentrăm asupra studiilor în care N = 1. Atât timp cât ne rezumăm la un singur caz, cum putem fi siguri că avem dreptate? Și, aprecierea cazului este justă, la ce folosește ea dacă nu putem generaliza rezultatele și în alte cazuri? Cu un deceniu sau două în urmă existau foarte puține asemenea studii de caz cognitive. Acum, când există mult mai multe, nu ne confruntăm cu problema armonizării lor într-o sinteză în egală măsură mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a factorilor de mediu asupra performanței creative. Această orientare nomotetică se distinge clar de abordarea idiografică, ce pune accent mai ales pe particularitățile distincte prin care se caracterizează acțiunile individului, fără a lua în considerare dacă respectivele principii se pot generaliza la grupuri întregi de indivizi (Runyan, 1982); analizele cantitative reprezintă condiția sine qua non a studiului istoriometric. Cuantificarea se realizează în două modalități: pentru început, cercetătorul trebuie să preschimbe multitudinea de date istorice ambigue și în mare măsură calitative în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]