3,912 matches
-
nici un fel de reținere acest argument, cei care apărau genetica erau siliți să admită că în Uniunea Sovietică un asemenea argument este invincibil, că el poate determina deznodământul unei dispute pe teme științifice. Referindu-se la o consfătuire cu privire la problemele geneticii și selecției, care a avut la Moscova în octombrie 1939, consfătuire organizată de o revistă ideologică și prezidată de un filozof, geneticianul N. P. Dubinin, unul din principalii adversari ai lui Lîsenko, recunoștea în amintirile sale că la sfârșitul consfătuirii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că eu nu cunosc nimic din viața plantelor! În ultimele clase de liceu, la sfârșitul anilor ’40, am avut un profesor de biologie cu o puternică personalitate, care era un lamarckist convins. Nu știu cum a reacționat el la probele aduse de genetica moleculară împotriva neolamarckismului, presupunând că le-a mai receptat. Dezvoltarea geneticii după anul 1900, când au fost redescoperite legile lui Mendel, nu a favorizat, la început, acceptarea explicațiilor darwiniene ale evoluției prin selecție naturală. Geneticieni ca William Bateson, Hugo de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de liceu, la sfârșitul anilor ’40, am avut un profesor de biologie cu o puternică personalitate, care era un lamarckist convins. Nu știu cum a reacționat el la probele aduse de genetica moleculară împotriva neolamarckismului, presupunând că le-a mai receptat. Dezvoltarea geneticii după anul 1900, când au fost redescoperite legile lui Mendel, nu a favorizat, la început, acceptarea explicațiilor darwiniene ale evoluției prin selecție naturală. Geneticieni ca William Bateson, Hugo de Vries sau Wilhelm Johannsen au susținut un punct de vedere saltaționist
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Darwin, teoria lor asupra mecanismelor evoluției era cu totul diferită de cea care a fost formulată în Originea speciilor. Orientarea saltaționistă a exercitat o puternică influență, îndeosebi în primul deceniu al secolului trecut. Opera lui Mendel și noua știință a geneticii în genere au fost asociate de mulți biologi cu această orientare. S-a considerat că există cel puțin o tensiune între genetică și explicația darwiniană a originii speciilor prin acumularea treptată a unor variații mici, datorită acțiunii selecției naturale. Deoarece
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
exercitat o puternică influență, îndeosebi în primul deceniu al secolului trecut. Opera lui Mendel și noua știință a geneticii în genere au fost asociate de mulți biologi cu această orientare. S-a considerat că există cel puțin o tensiune între genetică și explicația darwiniană a originii speciilor prin acumularea treptată a unor variații mici, datorită acțiunii selecției naturale. Deoarece Lamarck fusese și el un gradualist, geneticienii care adoptaseră saltaționismul s-au delimitat net de neolamarckism. În această perioadă, s-a vorbit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptativ incontestabil, a crescut mult în cadrul coloniei. După ce colonia a fost mutată într-un loc protejat de vânt, s-a constatat o creștere rapidă a numărului exemplarelor cu aripi, care erau mai viguroase. La confluența cercetărilor de biometrie și de genetică s-a dezvoltat, după 1920, genetica populațiilor. Îndeosebi cercetările britanicilor Ronald Aylmen Fisher și John B. S. Haldane și ale americanului Sewall Wright au probat că, atunci când anumite mutații oferă avantaje adaptative minime unor indivizi, șansele ca ele să se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
coloniei. După ce colonia a fost mutată într-un loc protejat de vânt, s-a constatat o creștere rapidă a numărului exemplarelor cu aripi, care erau mai viguroase. La confluența cercetărilor de biometrie și de genetică s-a dezvoltat, după 1920, genetica populațiilor. Îndeosebi cercetările britanicilor Ronald Aylmen Fisher și John B. S. Haldane și ale americanului Sewall Wright au probat că, atunci când anumite mutații oferă avantaje adaptative minime unor indivizi, șansele ca ele să se fixeze într-o populație și să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oferă avantaje adaptative minime unor indivizi, șansele ca ele să se fixeze într-o populație și să devină dominante sunt mari. Numeroase experiențe făcute cu drosofila de geneticianul Theodosius Dobzhansky, atât în laborator, cât și pe teren, au confirmat ipotezele geneticii populațiilor. A devenit astfel tot mai clar că evoluția darwiniană prin selecție naturală nu este doar compatibilă cu datele geneticii, ci este susținută puternic de aceste date. Evoluția a fost definită acum drept o schimbare a frecvenței genelor într-o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mari. Numeroase experiențe făcute cu drosofila de geneticianul Theodosius Dobzhansky, atât în laborator, cât și pe teren, au confirmat ipotezele geneticii populațiilor. A devenit astfel tot mai clar că evoluția darwiniană prin selecție naturală nu este doar compatibilă cu datele geneticii, ci este susținută puternic de aceste date. Evoluția a fost definită acum drept o schimbare a frecvenței genelor într-o anumită populație datorită acțiunii selecției naturale asupra unor variații mici, generate prin mutații genetice. Iată una dintre numeroasele observații care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de aceste date. Evoluția a fost definită acum drept o schimbare a frecvenței genelor într-o anumită populație datorită acțiunii selecției naturale asupra unor variații mici, generate prin mutații genetice. Iată una dintre numeroasele observații care susțin această abordare, proprie geneticii populațiilor. Cercetătorii E.B. Ford și B. Kettlewall au stabilit că un fluture mic, care se așeza pe scoarța mestecenilor din Țara Galilor, are o varietate dominantă de culoare albă și una rară de culoare brună. Începând din a doua jumătate a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
s-a putut constata o creștere a numărului fluturilor de culoare albă. Modul cum promovează selecția naturală avantajele adaptative a fost pus astfel în evidență cu o claritate didactică. Ce a însemnat schimbarea de poziție a geneticienilor, indusă prin dezvoltarea geneticii populațiilor, de la una rezervată sau chiar ostilă față de explicațiile prin selecție naturală la adoptarea lor fără rezerve, reiese foarte bine din cuvintele unui cercetător, H.S. Jennings, care a fost mult timp reticent față de asemenea explicații: „Mi se pare că munca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cea asupra drosofilei, oferă o fundamentare completă a evoluției prin acumularea unor gradații minuscule datorită selecției... Obiecțiile ridicate de mutaționiști cu privire la schimbări graduale prin selecție se prăbușesc ca urmare a înseși aprofundării cercetărilor mutaționiștilor.“ A devenit tot mai clar că genetica mendeliană și teoria selecției naturale, departe de a se exclude, se completează reciproc. Un eveniment epocal în dezvoltarea științei darwiniene l-a constituit elaborarea teoriei sintetice a evoluției, numită de creatorii ei și „marea sinteză“. Mulți cercetători și istorici ai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin selecție decât cea pe care a avut-o Darwin. Ernst Mayr, considerat cel mai de seamă teoretician al evoluției speciilor timp de aproape o jumătate de secol, distingea în „marea sinteză“ două sinteze succesive. Prima sinteză, marcată de dezvoltarea geneticii populațiilor, este cea dintre genetică și teoria selecției naturale a lui Darwin. Cu referire la baza genetică a variațiilor și cu referire la selecția variațiilor, ea a răspuns la problema originii adaptării. Persista însă, mai departe, o ruptură între explicația
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care a avut-o Darwin. Ernst Mayr, considerat cel mai de seamă teoretician al evoluției speciilor timp de aproape o jumătate de secol, distingea în „marea sinteză“ două sinteze succesive. Prima sinteză, marcată de dezvoltarea geneticii populațiilor, este cea dintre genetică și teoria selecției naturale a lui Darwin. Cu referire la baza genetică a variațiilor și cu referire la selecția variațiilor, ea a răspuns la problema originii adaptării. Persista însă, mai departe, o ruptură între explicația genetică a mecanismului evoluției și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
îi contesta în mod clar selecției naturale un rol semnificativ în apariția unor noi specii. Răspunsul dat de susținătorii teoriei sintetice acestei provocări la adresa principiilor formulate de Darwin a fost unul caracteristic: macromutațiile care au fost produse în laboratoarele de genetică s-au dovedit a fi întotdeauna defavorabile purtătorilor lor; organisme care ar fi luat naștere prin macromutații nu ar fi putut supraviețui în lupta pentru existență. Rezultă că numai micromutațiile pot fi promovate prin selecția naturală; macromutațiile sunt, de regulă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Gould și de alți cercetători cu vederi convergente, în lucrări publicate începând din anii ’70. Cu referire la cercetători ca John Maynard Smith și Richard Dawkins, care propun o înțelegere a teoriei lui Darwin inspirată în primul rând de realizările geneticii, pe linia sintezelor înfăptuite de creatorii geneticii populațiilor și de Theodosius Dobzhansky, Gould acuză „rigidizarea sintezei moderne“, pe care o identifică în ceea ce numește „programul adaptaționist“. Presupunerile de bază ale acestui program spun că mutații ce privesc o mare varietate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
convergente, în lucrări publicate începând din anii ’70. Cu referire la cercetători ca John Maynard Smith și Richard Dawkins, care propun o înțelegere a teoriei lui Darwin inspirată în primul rând de realizările geneticii, pe linia sintezelor înfăptuite de creatorii geneticii populațiilor și de Theodosius Dobzhansky, Gould acuză „rigidizarea sintezei moderne“, pe care o identifică în ceea ce numește „programul adaptaționist“. Presupunerile de bază ale acestui program spun că mutații ce privesc o mare varietate de caractere, promovate de selecția naturală, duc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și biologie - vor fi explicate, în cele din urmă, prin legile unei teorii fundamentale ultime. În cercetarea biologică, o poziție reducționistă larg acceptată a fost aceea că toate caracteristicile ființelor vii urmează să fie explicate în termenii conceptelor și legilor geneticii, iar acestea din urmă, la rândul lor, urmează să fie explicate prin concepte și legi ale biologiei moleculare. În ultimele decenii a avut loc o confruntare între cei care promovează această viziune asupra dezvoltării viitoare a științelor vieții și cei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de a-și asuma responsabilitatea acțiunilor, de a aprecia critic randamentul propriu și pe cel al partenerilor, de a găsi explicații pentru reacțiile, acțiunile sau evoluțiile personale prin utilizarea contextuală a cunoștințelor pe care le deține din domeniile anatomiei, fiziologiei, geneticii, psihologiei, etc pe care le va studia liceului. Acționarea frecventă și sistematică a elevilor în acest gen de activități practice va conduce, fără îndoială, la educarea unor trăsături ale personalității care se vor manifesta constant și în alte domenii. e
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
lumina vine de la răsărit"). Un viitor studiu al mentalităților ar putea lua în atenție poluarea celor mai libere minți cu reziduuri ale mitologiilor comuniste, cu atît mai ușor de făcut, cu cît pe domenii întregi ale științelor contemporane (sociologie, psihiatrie, genetică, filosofie, management, marketing) informația minimală era absentă. N-am alt exemplu decît o confesiune: "conducerea colectivă" a unei instituții pe care o credeam posibilă, eu însămi, în anii 1990-1991, și o opuneam singurei pe care o întîlneam, susținută pe atunci
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
constituit și constituie șansa vieții mele de a mă fi alăturat de ceva care nu numai să mă intereseze, dar care să-mi facă și plăcere. Prin modul cum este structurat biologic și morfologic, porumbul oferă posibilități nebănuite lucrărilor de genetică și ameliorare, fapt ce explică volumul imens de cercetări ce se execută și în prezent. Interesul și plăcerea cu care am lucrat la această plantă și cu care continui să țin legătura mi-a permis de-a lungul timpului să
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
etape din tentativele de clasificare, succesiv au fost elaborate mai multe formule de clasificare, prin care s-a încercat a se așeza formele de porumb în grupe, bazate pe anumite criterii de departajare. Ținând cont de nivelul cunoștințelor, îndeosebi de genetică, abordările oamenilor de știință, în prima parte a clasificărilor, s-au axat pe cunoștințe de botanică, ceea ce oferea sistemului un anumit tip comun de abordare a acestora. Odată cu evoluția cunoștințelor, cu deosebire în domeniul geneticii, au fost posibile și alte
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de nivelul cunoștințelor, îndeosebi de genetică, abordările oamenilor de știință, în prima parte a clasificărilor, s-au axat pe cunoștințe de botanică, ceea ce oferea sistemului un anumit tip comun de abordare a acestora. Odată cu evoluția cunoștințelor, cu deosebire în domeniul geneticii, au fost posibile și alte moduri de abordare a clasificării, care a schimbat radical sistemele vechi de clasificare, oferind noilor sisteme prospețime, actualitate, dinamică. Fiind abordată pentru prima dată în clasificarea porumbului în România, ne-am hotărât ca, succint, să
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la dispoziție noi date și informații, necunoscute pe vremea lui Sturtevant. Astfel, cercetarea arheologică a făcut progrese mari, încât devine un ajutor prețios în lucrările de clasificare ale porumbului. Dar cele mai prețioase rezultate s au obținut în cercetările de genetică, care au pus la dispoziție informații privind raporturile dintre diferite forme de porumb. Astăzi se cunoaște că modificarea de la porumbul sticlos la cel făinos este controlată de o singură genă, în timp ce modificarea de la porumbul sticlos la cel dentat constituie rezultatul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la cel dentat constituie rezultatul mai multor gene. În clasificarea lui Sturtevant, există posibilitatea ca unele forme de porumb, diferite filogenetic, să fie incluse în aceeași grupă, sau forme asemănătoare filogenetic să fie încadrate în grupe diferite. Cunoștințele dobândite în genetica și citologia porumbului și a plantelor înrudite cu porumbul, au determinat o nouă viziune, dovedind artificialitatea sistemului propus de Sturtevant. Anderson și Cutler arată că principiile clasificării naturale susținute de ei se bazează pe întreaga constituție genetică, incluzând un număr
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]