675 matches
-
existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era nevoie de instrumente prin care să se identifice specificitatea universului liric ca univers autonom, evocând în același timp forța creatoare și posibilitatea imersiunii în cadrul ireal proiectat prin literatură. Or, aceste reprezentări sunt până la un moment dat incompatibile cu sfera genialității. Putem observa acest lucru chiar în raport cu figura lui Bolintineanu, pentru că etichetarea ca personalitate genială se sprijină pe o evaluare particulară a activității lui. Era genial pentru Iosif Vulcan, pentru că redactorul Familiei îl privea din perspectiva atașamentului său față de universul național
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
voce în spațiul public, ca jurnalist etc.) - deci nu în calitate de "creator" de lumi fictive. Bolintineanu era poet sau geniu în funcție de dimensiunea care era luată în considerare. Ceea ce s-a schimbat odată cu Eminescu a fost posibilitatea de a asimila în sfera genialității și creația unui univers liric - adică de a acorda titlul de geniu unui "poet". Eminescu era poet și geniu. Putem aborda acum diferența dintre aceste regimuri concurente de utilizare a genialității. Așa cum am arătat, toți autorii care funcționează rizomic în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Eminescu a fost posibilitatea de a asimila în sfera genialității și creația unui univers liric - adică de a acorda titlul de geniu unui "poet". Eminescu era poet și geniu. Putem aborda acum diferența dintre aceste regimuri concurente de utilizare a genialității. Așa cum am arătat, toți autorii care funcționează rizomic în sfera genialității sunt definiți prin raportul specific cu "apelul" național. Ei sunt cei care răspund chemării naționale până la identificarea totală. Fichte spusese despre misiunea națională că e "o ordine de lucruri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
creația unui univers liric - adică de a acorda titlul de geniu unui "poet". Eminescu era poet și geniu. Putem aborda acum diferența dintre aceste regimuri concurente de utilizare a genialității. Așa cum am arătat, toți autorii care funcționează rizomic în sfera genialității sunt definiți prin raportul specific cu "apelul" național. Ei sunt cei care răspund chemării naționale până la identificarea totală. Fichte spusese despre misiunea națională că e "o ordine de lucruri [...] veșnică în sine și în stare de a cuprinde în ea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raportul specific cu "apelul" național. Ei sunt cei care răspund chemării naționale până la identificarea totală. Fichte spusese despre misiunea națională că e "o ordine de lucruri [...] veșnică în sine și în stare de a cuprinde în ea veșnicul"143. Tematizarea genialității se raportează direct la această caracteristică a conceptului național, la convingerea mistică în existența unei realități ascunse dar obiective a destinului național. Există o idee fixă a națiunii, o lege de dezvoltare, un viitor ferm înscris în ordinea cosmosului, iar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de autori care au acces la ea: ca lege dată în ordinea cosmosului, ea poate fi gândită de mai mulți scriitori. Se poate spune că același resort care a generat fabrica de biografii și sutele de scriitori, susține și serializarea genialității. Diferența - pentru că etichetarea excepționalității intervine totuși ca un element de distincție - stă în efectul de de-subiectivizare. Dacă dorința națională se poate presupune în cazul fiecărui scriitor, numai cei geniali vor reflecta existența ei obiectivă. În operele personalităților de geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cântat de națiunea întreagă"144, spune Vulcan despre Andrei Mureșanu. În practică, avem de-a face cu o figură a obiectivității care tinde să aprecieze formele clasice sau producțiile cu o auctorialitate slab determinată. Așa se explică, de pildă, calificarea genialității în cazul lui Alecsandri, pe baza contribuției sale la recuperarea stilului impersonal popular, sau în cazul lui Alexandrescu, datorită fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
escelinte se lățiră pe aripele zefirilor peste toate locurile locuite de români"147. Aici, pe linia de clivaj dintre ficțiunea demiurgică a unui autor și universul de reprezentări împărtășite ale unei națiuni, se realizează diferența dintre cele două politici ale genialității. Conceptul naționalist se baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior lui Eminescu se baza pe posibilitatea unui număr infinit de universuri stând, fiecare, în puterea de creație a unui singur geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În cei douăzeci de ani care s-au scurs între momentul în care Pantazi Ghica număra trei genii și un "poet în toată puterea cuvântului", până la consacrarea geniului eminescian, în cultura română s-a produs o deplasare lentă a reprezentărilor genialității dinspre universul realist al ideilor comune despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a fost o condensare de funcții în figura "poetului în toată puterea cuvântului", care, pe lângă rolul de "creator de lumi", l-a asumat și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de "creator de lumi", l-a asumat și pe acela de geniu. O lume ideală a națiunii, de dincolo de orice putere creatoare, a fost înlocuită cu o realitate generată printr-un act subiectiv al invenției. Schematizând, universul de referință al genialității în cultura română a devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare a unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare a unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a fost abandonul unei lumi populate de genialități rizomice, în favoarea regimului de exclusivitate a unei singure genialități. Devalorizarea unui mit Multă vreme, peste acest text din prefața Criticelor lui Maiorescu pe care îl știu din școală, am trecut fără să îl văd: Puterile unui popor, fie morale, fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a fost abandonul unei lumi populate de genialități rizomice, în favoarea regimului de exclusivitate a unei singure genialități. Devalorizarea unui mit Multă vreme, peste acest text din prefața Criticelor lui Maiorescu pe care îl știu din școală, am trecut fără să îl văd: Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au în orice moment dat o cantitate mărginită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formule de democratizare a publicului și a rețetelor de creație literară), această tendință spre profesionalizare a dictat sensul de evoluție al culturii literare în România și a avut ca rezultat restrângerea participării la literatură, contrazicând direct logica universalizantă a mitologiilor genialității. În al doilea rând, a fost vorba de raportul cu perspectiva autonomistă asupra operelor literare. După cum se știe, imediat după 1870, cultura română a fost puternic marcată de delimitarea filosofică a unui câmp al literaturii, prin disocierea componentei estetice de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de cuprindere nediscriminatorie a tuturor realităților societății românești, interesul lor pentru datele "fizice" ale teritoriului național ori pentru diversele forme ale capacităților ascunse în populație. La toate acestea, trebuie să adăugăm și continuitățile "perverse" prin care anumite elemente din sfera genialității au fost preluate și recontextualizate în noile cadre de percepție a literaturii. Câmpul autonom al literaturii s-a format la noi prin deturnarea unor reprezentări vocaționale proiectate inițial sub semnul democratic al "chemării naționale". Există o relație strânsă între conceptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
13 "Exemplarity and Performance in Literature for Children" § 3514. 77 Ibidem, § 3596. 78 Tudor Vianu, "Istoria ideii de geniu", în Postume, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 5-96. Tot lui Vianu i se datorează o altă tentativă de cartografiere a genialității în spațiul românesc, desfășurată în aceiași parametri și rămasă tot neîncheiată, aceea a lui Radu Tomoiagă, autor al unei teze de licență pe acest subiect. Sub titlul "Istoria conceptului de geniu" s-au publicat fragmente în Revista fundațiilor regale, vol
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
du génie, XVIe - XVIIIe siècle (Garnier, Paris, 2016), apărută după încheierea cărții mele. La origine teză de doctorat, această cercetare beneficiază de experiența lui Ann Jefferson (cu care Jean-Alexandre Perras a colaborat în mai multe lucrări colective) și analizează utilizările genialității dintr-o perspectivă de poetică istorică, insistând asupra practicilor creatoare și productive făcute posibile prin asimilarea unui asemenea complex ideologic. 81 Michel Foucault, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010, p. 60. 82 Jean-Marie Schaeffer, Adieu à
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asemenea, un comentariu mai general asupra profetismului lui Heliade Rădulescu, inclusiv asupra componentelor saint-simoniene, se găsește la Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, pp. 71-78, 130. Cu analize extinse pe Biblicele, profetismul-progresist pe filieră saint-simoniană, precum și raportul său cu mitologia genialității, sunt discutate de Elvira Sorohan, Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și la Eminescu, Minerva, București, 1982, pp. 52-79. 70 Claude-Henri de Saint-Simon, Lettres d'un habitant de Genève à ses contemporains (1803), BNF Gallica, http://gallica.bnf.fr/ark
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Genii din sânul poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și mitologia românească"). 15 Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", p. 56
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este mai degrabă excepția, în timp ce neînțelegerea este situația obișnuită. în vechea hermeneutică, filologico-retorică, înțelegerea era considerată situația obișnuită iar neînțelegerea excepția. La Schlegel neînțelegerea este principială întrucît noutatea nu poate fi tradusă în limbajul comun fără a o deforma. Or, genialitatea romantică presupune noutatea, care nu poate fi înțeleasă prin traducere în limbajul comun. Schleiermacher 1 este fondatorul hermeneuticii moderne, ca teorie a comprehensiunii. încă din 1819 Schleiermacher vorbește despre o artă a interpretării, al cărei prim demers este sesizarea legilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de Alexandru Tatos) la „Shining Through a Long Dark Night. Romanian Cinema: Then & Now“, mi-a spus că se realizează cu această ocazie o copie nouă a filmului. M-a surprins și bucurat faptul că, după un deceniu de tânără genialitate în prim-plan, cuiva îi trece prin cap să propună spre relecturare un film din anii ’80. Iată că din țara lui „mai dă-i dracu’“ sau „las’ că merge ș’așa“, un „film vechi“ se propune, după ani de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și autenticitatea trăirilor sale sunt contrabalansate de geniul diabolic al femeii care își pân-dește victima, bărbatul apusean, rațional și moral. Și toate acestea vor fi de fapt România. Națiunii i se vor atașa toate trăsăturile de gen, geneză și genialitate, râvnite sau respinse de apusean. După prăbușirea Cortinei de Fier, România nu mai reprezintă epicentrul răului, dar nici nu concentrează ceea ce este valorizat ca bine în Apus. Binele și răul sunt acum amestecate dând naștere unor imagini mereu colorate în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ce spune Mises în legătură cu explicarea superiorității pe baza apartenenței la o rasă: ,,Nu cunoaștem ce determină diferențele înnăscute care se manifestă în sfera capacităților umane. Știința este neputincioasă să explice de ce Newton și Mozart au fost din plin înzestrați cu genialitate creatoare și de ce lucrurile nu stau la fel cu majoritatea celorlalți oameni. Însă a spune că geniul își datorează măreția înaintașilor sau rasei sale este în tot cazul un răspuns nesatisfăcător. Întrebarea este tocmai de ce diferă un asemenea om de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi orice și totdeodată și scriitor, dacă după o zi de muncă silnică mai păstrezi energia să reîncepi în celălalt sens". Cazul Ion Vinea ar merita să fie studiat de visătorii noștri deprinși a se tângui, pierduți în iluziile propriei genialități lirice și în fumurile cafenelelor. Exigența vitalității trebuie combinată cu capacitatea talentului de a schimba uneltele sau măștile în cursul aceleiași zile. Deși, concede Ion Vinea pentru a-i consola pe neputincioși, ,e preferabil, firește, să fii numai scriitor, și
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]