1,118 matches
-
Lidia Cojemeaco, profesor de geografie, împreună întemeind o familie care va crește doi copii (Olga, care va deveni medic și Gheorghe, care va deveni profesor universitară. Tot în acest an, Ion Gugiuman are șansa să întâlnească la Iași pe marele geograf francez de renume mondial Emmanuel de Martonne. În urma discuțiilor care au avut loc, marele geograf francez îl invită la o specializare de un an la Sorbona, unde urma să-și susțină și teza de doctorat. Dar din cauza începerii celui de-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care va deveni medic și Gheorghe, care va deveni profesor universitară. Tot în acest an, Ion Gugiuman are șansa să întâlnească la Iași pe marele geograf francez de renume mondial Emmanuel de Martonne. În urma discuțiilor care au avut loc, marele geograf francez îl invită la o specializare de un an la Sorbona, unde urma să-și susțină și teza de doctorat. Dar din cauza începerii celui de-al doilea război mondial nu a putut să dea curs acestei invitații. Este numit la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a României, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XVI, seria geografie, Iași, 1970; Contribuții la cunoașterea climei orașului Huși (în colaborare cu Vasile Băicană, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XVIII, seria geografie, Iași, 1972; Geograful francez Emmanuel de Martonne (100 de ani de la naștereă, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XIX, seria geografie , Iași, 1973; Contribuții la cunoașterea climei orașului Bărlad (în colaborare cu Vasile Băicană, în „Analele științifice ale Universității din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în colaborare cu Elena Erhană, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XIX, seria geografie, Iași, 1973; Județul Vaslui. Monografie geografică (în colaborare cu Vasile Băican și Vasile Cîrcotăă, Editura Academiei R.S. România, București, 1973; Ion Simionescu ca geograf, publicat în revista „Studii și cercetări de geografie”, tomul XI, București, 1974; Elemente de climatologie urbană - cu exemple din România (în colaborare cu dr. Marțian Cotrăuă, Editura Academiei R.S. România, București, 1975. Ion Gugiuman fost conducătorul științific al numeroaselor lucrări
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
prin care a atras atenția cititorilor și ascultătorilor asupra importanței teoretice, practice și instructiveducative, a geografiei și a necesității cunoașterii frumuseților țării noastre. S-a stins din viață la 30 noiembrie 1990. Am avut ocazia să îl cunosc pe marele geograf Ion Gugiuman în perioada studenției mele (1980-1984), când încă venea aproape zilnic la facultate, fiind profesor consultant. Obișnuia să stea de vorbă cu studenții, glumind, dându-le sfaturi și de multe ori aveai neșansa să întârzii la cursuri, deoarece cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o în satul natal. Oferta naturii i-a servit mult în extinderea orizontului cognitiv ulterior. Așa cum mărturisea profesorul Mihai Iancu, momentul decisiv care i-a deschis drumul spre geografie a fost în penultima clasă de liceu, prilejuit de întâlnirea cu geograful Mihai David, profesor universitar la Facultatea de Științe din Iași, care a ținut la Liceul ,,Cuza-Vodă” din Huși o frumoasă și documentată conferință despre unele aspecte specifice ale țării noastre. După absolvirea Liceului ,,Cuza-Vodă” din Huși, promoția 1924, profesorul Mihai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
caracter strict științific precum : Geografia fizică R.S.R (1971); Popas în răscrucea Carpaților (1983); Litoralul Oceanului Planetar (1980ă; Meridianele globului (1981); În împărăția nisipurilor (1971); Universul alb (1978) etc. Recomandăm cu căldură studierea acestor lucrări ale profesorului Mihai Iancu de către geografi, cadre didactice, precum și de către publicul interesat de lărgirea orizontului de cultură, de cunoaștere. Lucrările, prin structura și conținutul lor, constituie rezultatul unor observații și judecăți personale, deci originale, căci așa cum spunea autorul, „Frumosul inteligibil, indiferent de coordonatele lui, te scoate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în mod dureros consecințele unei crize în cercul căreia a fost cît pe ce să se prăbușească Bilanțul unui conflict sinucigaș Faptul că "declinul Europei", care apare ca evident după 1918 (acesta este și titlul lucrării publicate în 1920 de geograful A. Demangeon) a început să se manifeste pe diferite planuri încă din primii ani ai secolului XX, nu schimbă cu nimic situația tragică a bătrînului continent care iese din conflict sinistrat din punct de vedere material și moral. Contemporanii sînt
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
D. Șindilariu; „Gratuitatea învățământului și a manualelor școlare” de N.Damienescu; „Rolul școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul Asociației, Activitatea secțiilor județene, Cărți, Revista revistelor, Abonamente încasate, Poșta administrației și a redacției, Librăria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
complet avertizat asupra identității acestor exilați suedezi în Siberia. Ceea ce, firește, nu se poate spune despre Strindberg, care publicase, destulă vreme înainte de redactarea scrisorii invocate, lucrarea „Philipp Johann von Strahlenberg och hans karta öfver Asien”, Svenska sällskapet för antropologi och geografi. Geografiska sektionens tidskrift, 1:6 (1879), însoțită de facsimilul hărții Asiei întocmite de Strahlenberg, conferință prezentată în cadrul Societății de Geografie la 15 februarie 1879. De asemenea, prezentase în fața Academiei Franceze o conferință despre raporturile dintre Suedia, pe de o parte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
stăpânirii lor, alături de celelalte popoare balcanice; dintre acestea, grecii au exercitat, la Începutul epocii moderne, o influență culturală foarte puternică. Hotărât lucru, România nu poate fi desprinsă de Balcani, dar cum nu este totuși un teritoriu propriu-zis balcanic, istoricii și geografii români au optat pentru Încadrarea ei În „Europa de sud-est“, formulă care cuprinde Balcanii plus România. Iată problema rezolvată, cel puțin terminologic! În fapt, lucrurile sunt mai complicate, fiindcă România nu este o țară omogenă sau, mai bine zis, nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În Dobrogea. Dacii Își aveau nucleul În Transilvania. S-a forjat la un moment dat, În istoriografia românească, sintagma „geto daci“, prin care se sugerează unitatea geților și dacilor, existența unui singur popor. Se invocă, printre altele, autoritatea lui Strabo, geograful grec din secolul I Înainte de Cristos, care scrie că geții și dacii vorbeau aceeași limbă. Ar fi Însă naiv să ne Închipuim că Strabo (sau Poseidonius, de la care are probabil informația) cunoștea chiar atât de bine dialectele tracice. Ne lovim
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În posesia Muzeului și să primesc chiar o confirmare. Pentru ca să am și aprobarea Dvs., vă trimet acest mic volum, Împreună cu o carte interesantă, scrisă de fostul meu coleg la Brașov, Victor Tufescu, originar din Botoșani. El descrie ca prof. universitar, geograf și geolog, cu mare patos relieful Bucovinei, al Sucevei, al Moldovei de Sus, Încât cred că va place. Este un mic cadou ce pot să vi-l fac. Micul volum de scrisori, pe cari le-am păstrat cu sfințenie și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a terminat liceul "Nicu Gane" din Fălticeni și Școala de literatură "Mihai Eminescu" de la București, a debutat în Iașul Nou (1950); a publicat volume de versuri și a corespondat la revistele Viața Românească, Gazeta Literară ș.a.; 37. Simion Mehedinți, (1868-1962), geograf, profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române, corespondent din 1908, membru din 1915; 38. Regina Maria, (Maria Alexandra Victoria, 1875-1938), principesă de Marea Britanie și Irlanda, fiica lui Alfred, duce de Edinburg, în 1892 s-a căsătorit cu principele Ferdinand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înregistrat peste 300 de cântece de factură română și străină; 64. I.V. Praja, profesor de matematică la Seminarul "Veniamin Costachi"din Iași; 65. Victor Tufescu, profesor de geografie la seminarul Veniamin Costachi; a nu se confunda cu Victor Tufescu (1908-2000) geograf și profesor de geografie, a scris importante lucrări de geografia României, autor de manuale; 66. George Enescu, (1881-1955) compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog, unul din cei mai proeminenți muzicieni de la începutul secolului al XX-lea, a studiat la Viena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ai îngânat o sirenă care e captiva mării undeva...! Și marea e influențată de cântecul sirenei, bineînțeles. Chiar și o aripă de libelulă care se mișcă becisnic modifică ordinea universului. Cine vede modificările astea? Dumnezeu și, vreau să cred, artistul. Geograful vede deplasarea continentelor, istoricul analizează prețul războaielor dintre continente, politicianul le scoate la mezat, bancherul le transferă la pierderi. Cine sesizează mișcarea interioară, a ființelor care trăiesc înspăimântate, mereu la limită, vieți unice și irepetabile? Artistul. Fie el poet sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a săpa), cu sensul de groapă (teorie susținută de Marin Gârnățeanu din Huși, m. 1966, membru al Academiei Române); 8) de la turcescul huși = rămășiță de la vin, termen de origine cumană sau peceneagă; 9) de la huci (pronunțat moldovenește huși), ipoteză emisă de geografii Vintilă Mihăilescu și Ion Gonea; 10) de la Hus (ebr.), fiul lui Ham. Forma Husa la aromâni ar justifica originea biblică a numelui; 11) Emil Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul omonim, iar din punct de vedere etimologic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zărit primul de marinarul Rodrigo de Triana. Era o insuliță din arhipelagul Bahamas, pe care "indienii" o numeau Guanahani, botezată, de Columb, "San Salvador", petec de pă-mânt care, secole de-a rândul, a dat mare bătaie de cap cartografilor, istoricilor, geografilor, cu identificarea sa, fiind primul "pământ" din "Lumea Noua". După explorarea noului teritoriu, în urma "discuțiilor" cu băștinașii, Amiralul a decis, la 21 octombrie: "voi pleca spre o foarte mare insulă, care socotesc că trebuie să fie Cipangu, după informațiile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
într-un criteriu al aprecierii ideilor proprii unei pedagogii naționale. Așa cum se va vedea, fiecare dintre reprezentanții acestei tendințe SIMION MEHEDINȚI, ONISIFOR GHIBU, I. I. GABREA (63) aduc alte argumente în sprijinul ideii de constituire a unei pedagogii românești. Marele geograf român SIMION MEHEDINȚI (1868-1962) a manifestat încă din tinerețe un interes deosebit pentru problemele educației (64). Concomitent cu publicațiile sale de specialitate, care l-au impus ca pe cel mai de seamă geograf al nostru, S. Mehedinți a scris o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de constituire a unei pedagogii românești. Marele geograf român SIMION MEHEDINȚI (1868-1962) a manifestat încă din tinerețe un interes deosebit pentru problemele educației (64). Concomitent cu publicațiile sale de specialitate, care l-au impus ca pe cel mai de seamă geograf al nostru, S. Mehedinți a scris o serie de lucrări cu caracter pedagogic care îl situează printre reprezentanții de frunte ai mișcării pedagogice românești din prima jumătate a secolului XX (65). În construirea sistemului său pedagogic, Mehedinți s-a întemeiat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o comunitate etnică, cu o cultură specifică, originală, dar cu un caracter închis, refractară oricăror influențe externe. Depozitarul culturii specific românești este satul; acesta, spre deosebire de oraș, aprecia geograful și pedagogul Mehedinți, păstrează încă vechea cultură tradițională, proprie națiunii române. De aici și afirmația sa: "Temelia națiunii țăranul" (66, p. 133). În consecință, toate eforturile oamenilor de stat și ale educatorilor trebuie să se îndrepte spre păstrarea nealterată a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de copil, parte din cel adolescentin. Acest lucru îl putem realiza cel mai bine însă prin arta cuvântului așternut pe hârtie, deoarece scrisul rămâne prin excelență un exercițiu de control și autocontrol al gândurilor noastre și, desigur, a emoțiilor. Ca geograf, n-am făcut decât să extrag elementul cu conținut tematic geografic și acolo unde contextul mi-a fost accesibil, l-am îmbrăcat în haină stilistic-literară, dându-i astfel ușoare valențe literar-geografice. Este pe undeva o punte și un transfer între
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: Prof. Mariana T. Coteț Botezatu Partea I Amintirile unui geograf I. Bodaricii Călmățuiului brăilean În încercarea mea de a reface traseul unei copilării ce și-a consumat substanța cu mai bine de 40-45 de ani în urmă, reușesc cu greu să adun primele segmente de imagini ce-mi inundă sufletul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o fac, asamblând piesă cu piesă și urmărind cu grijă linia de contur, deoarece fiecare dintre noi își are propriul spațiu existențial. Respectarea acestuia, spunea Petre Țuțea, ține de credință, devoțiune și implicare. Partea a II-a În țara piticilor geografi - debut literar geografic al unor elevi pășcăneni - Dincolo de acuratețea elementului geografic strecurat elegant în text, intervine sensibilitatea fiecărui copil în a reda informația prin cuvinte, prin arta cuvântului scris. Mulțumesc în acest sens, soțului meu, Ioan Răzvan C. Botezatu, care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ino fensive, inaugurate, patronate, prezidate sau rostite de câțiva preacumsecade profesori universitari și oameni de știință, ade vărate somități În specialitatea lor, precum G. Țițeica și D. Pom pei, matematicieni cu renume peste hotare, sau filozoful și psihologul C. Rădulescu-Motru, geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata oaie, ca și pe cărtu rarii cei lesne crezători
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]