673 matches
-
lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
elaboration of the „exemplary sociological monograph” of Nerej village (Vrancea), and to the construction of a new paradigm of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and to the construction of a new paradigm of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, în încercarea de a defini și legitima această disciplină hibridă, dar și de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cultural mai larg în care are loc, în România interbelică, procesul de „imaginare” a națiunii și a culturii naționale într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în spațiul reprezentativității și al legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și contradicții apar în chiar nucleul său disciplinar. Este un discurs pe tipar sociologic, de tip geografic sau e doar un nou fel de a articula psihologia popoarelor? Disputa rămâne una
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câmp interdisciplinar. Se pot identifica diverse straturi și strategii ce se suprapun parțial în antropogeografia românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
discuția pentru a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este mai mult sau mai puțin reușită, chiar dacă este clară doar în spațiul german - și acolo doar parțial. Ea merită însă luată în seamă și testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante discursuri ale modernismului reacționar. Reprezintă mai mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pocock, 1987) a modernismului reacționar nu este atât de importantă și centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre unitatea noului stat românesc și, tipic pentru caracterul său pragmatic și eclectic, încearcă să împace geopolitica germană cu geografia umană a lui Vidal de la Blache. Emblema geopoliticii va fi adoptată în întregime și cu entuziasm de un grup cultural și academic coerent de abia în situația de criză provocată, în timpul războiului, de Dictatul de la Viena. În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre unitatea noului stat românesc și, tipic pentru caracterul său pragmatic și eclectic, încearcă să împace geopolitica germană cu geografia umană a lui Vidal de la Blache. Emblema geopoliticii va fi adoptată în întregime și cu entuziasm de un grup cultural și academic coerent de abia în situația de criză provocată, în timpul războiului, de Dictatul de la Viena. În Germania, căutarea de noi răspunsuri care să le înlocuiască pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Germania, căutarea de noi răspunsuri care să le înlocuiască pe cele învechite sau discreditate, ce a constituit o parte atât de importantă a arhitecturii, literaturii, artelor plastice și politicii din Republica de la Weimar, s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deplin legitimat doar devenind sociologia militans. Nu este aici locul pentru o analiză mai aprofundată a Școlii Gusti - analiză din păcate încă nedusă la capăt în sociologia românească de după ’89 -, dar vom puncta câteva trăsături ale ei prin care „transgresiunea” geopolitică a lui Anton Golopenția devine, credem noi, inteligibilă. Piatra unghiulară a sociologiei gustiene se află în descoperirea voinței sociale ce susține, din interior, unitățile sociale. Acest moment al sociologiei a fost numit de Gusti „principiul preeminenței unităților sociale”. În final
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în sociologie, sau întorsătura ei geopolitică este deja inevitabilă? Întrebarea nu e probabil una foarte clară, diferența fiind greu de surprins; ea indică însă o importantă schimbare de accent în sociologia lui Golopenția. Definiția pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult la faza sa germană, surprinde cinci trăsături esențiale: - accentul pus asupra statului ca fomă centrală a oricărei politici; - cunoaștere de tip ștințific, apropiată chiar de un canon metodologic naturalist, cuplată cu scopul „idealist” al servirii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
canon metodologic naturalist, cuplată cu scopul „idealist” al servirii statului național; - orientare pragmatică, accentul fiind pus pe rezolvarea problemelor concrete; - rasism; - eurocentrism (americano-centrism). Cu excepția notabilă a rasismului, sociologia lui Anton Golopenția se află foarte aproape de această schemă creată pentru caracterizarea geopoliticii germane. Chiar dacă, ieșind pentru o clipă din definiția lui Agnew, diferența centrală ar consta în absența unor poziții și teme explicite din zona geografiei, ele sunt foarte ușor integrabile în sociologia lui A. Golopenția. Lucru mai important poate, aceste teme
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clipă din definiția lui Agnew, diferența centrală ar consta în absența unor poziții și teme explicite din zona geografiei, ele sunt foarte ușor integrabile în sociologia lui A. Golopenția. Lucru mai important poate, aceste teme nu sunt indispensabile pentru o geopolitică văzută ca parte a sociologiei, ca ținând de spațiul „contribuțiilor științelor sociale la politica externă”, așa cum sună titlul unui articol din 1936 al lui Golopenția din Sociologie Românească (Golopenția, 1999, 527), articol având, în subsidiar, scopul de a defini „geopolitica
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geopolitică văzută ca parte a sociologiei, ca ținând de spațiul „contribuțiilor științelor sociale la politica externă”, așa cum sună titlul unui articol din 1936 al lui Golopenția din Sociologie Românească (Golopenția, 1999, 527), articol având, în subsidiar, scopul de a defini „geopolitica”. Oricum, cel puțin în cazul lui Anton Golopenția, putem spune la fel ca și Ladis Kristof că „...esența geopoliticii este că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui articol din 1936 al lui Golopenția din Sociologie Românească (Golopenția, 1999, 527), articol având, în subsidiar, scopul de a defini „geopolitica”. Oricum, cel puțin în cazul lui Anton Golopenția, putem spune la fel ca și Ladis Kristof că „...esența geopoliticii este că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geopoliticii este că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica și geoistoria din 1941 G. Brătianu considera că „geopolitica la români este precum proza dlui Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica și geoistoria din 1941 G. Brătianu considera că „geopolitica la români este precum proza dlui Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de Freyer acestei sintagme - va concretiza noua tendință a științelor sociale ce ies din perioada formalizării și autonomizării liberale pentru a se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tendință a științelor sociale ce ies din perioada formalizării și autonomizării liberale pentru a se pune, precum niște științe cameralistice renăscute, în slujba statului (Freyer, 2000; Golopenția 1999). Prin aceasta, Golopenția se îndepărtează de o parte a definițiilor „clasice” ale geopoliticii, care o leagă mai ales de geografia politică. Vorbind de încercările de definire a noii discipline Golopenția consideră că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a satisface această preocupare apărută spontan, ca răspuns la unele împrejurări specifice vremii noastre, au construit definiții perfecte în perspectiva anumitor postulate, dar fără legătură cu preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia lui Golopenția există 12 trăsături definitorii ale geopoliticii. Nu le vom enumera aici pe toate, însă ne vom opri la cele trei semnificații principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]