3,100 matches
-
pecenegii au trecut din nou Dunărea, dar prin intervenția împăratului Isaac Comnenul s-a ajuns la o înțelegere cu ei. În acest context, scriitorul bizantin Mihail Psellos și Anna Comnena vorbesc despre existența în vecinătatea pecenegilor a unui "neam al geților" (getonetnos), probabil se referă la românii dintre Carpați și Dunăre. După câțiva ani, uzii, popor de același neam turanic, au invadat în 1064 sudul Dunării, luând prizonieri pe soldații din themele Bulgaria și Paristrion împreună cu comandanții lor, Y. Apokapes și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negri". Cooperarea româno-mongolă pe plan militar și dominația îndelungată a Hoardei în teritoriile extra-carpatice a dus la adoptarea de către români a tehnicii de luptă și armament a călăreților mongoli, de aici confuzia săvârșită de împăratul Andronic III între cetele de geți (români) și sciți (mongoli), iar istoricul Chalcocondilas vorbea de armele asemănătoare ale sciților (mongoli) și românilor. În afară de prezența lor în conflictele locale din zonă, forțele mongole ale Hoardei din nordul Dunării au organizat, în prima jumătate a secolului al XIV
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ajutat de tătari care trec Dunărea, iar cronicile bizantine și bulgare susțin că și vlahii (români) lui Basarab au luptat alături de tătari. În lupta de la Messembria (1331), dintre bizantini și bulgari, primii și-au imaginat că au în față "pe geții (românii) de peste Dunăre, care se folosesc de aceleași arme ca și tătari, cei mai mulți sunt arcași și au venit în ajutorul bulgarilor. Dar ei au descoperit alături de bulgari și români, chiar pe tătari". Astfel, românii au luptat alături de tătari, la Mesembria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
30 iun.2009) "I say this explicitly, that it is impossible for me to marry. That is the way it is for me. The reasons for this I will not tell. I have frequently prayed to God, that I shall get that mind, but I have not been able to get it...My temper is a mortal enemy to this horrible yoke [marriage], which I would not accept, even if I thus would become the ruler of the world. Which crime
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
impossible for me to marry. That is the way it is for me. The reasons for this I will not tell. I have frequently prayed to God, that I shall get that mind, but I have not been able to get it...My temper is a mortal enemy to this horrible yoke [marriage], which I would not accept, even if I thus would become the ruler of the world. Which crime hâș the female sex committed to be sentenced to the
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ÎNCEPUTUL EXISTENȚEI EI DEOSEBITE SUB PRINCIPI PROPRII Istorie sumară dinainte de descălecarea Valachiei. Teritoriul numit mai târziu al Valachiei era o parte a Imperiului roman și se ținea de provincia Dacia (Dacia ripensis). Populațiunea de acolo, compusă dintr-un amestec de geți, ce se aflau din vechime pe acele locuri, și din coloniști romani, așezați din nou, a fost retrasă preste Dunăre după porunca împăratului Aurelian la an. 2l7 al erei creștine și fu așezată pe malul drept când începură a se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Poseidonios, Criton, Dion Chrisostomul, Appian, Arian ș.a.). Pe de altă parte, informațiile referitoare la geto-daci provenite de la autori antici sunt relativ sărace, câteodată ambigue sau contradictorii, fiind culese la a doua sau la a treia mână. Chiar și informațiile despre geți consemnate de Herodot (atât de importante și de controversate) au fost culese de acesta „de la elenii care locuiesc în Hellespont și în Pont”, dar, se pare, nu de la grecii rezidenți în Tomis, Histria sau Calatis (zonă getică), ci de la cei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vreau să refac istoria unei astfel de mentalități la pre- și protoromâni, trebuie să mă refer în primul rând la practici atestate în Antichitate la geto-daci și romani. Mențiunea lui Herodot (Istorii, IV, 94) privind săgetarea norilor (daimonilor) furtunii de către geți, în timp ce zeul lor făcea același lucru mânuind fulgerul, este o primă atestare documentară (secolul al V-lea î.e.n.) a acestei mentalități și practici magice. Mult citata informație a lui Herodot pare a fi întărită de date arheologice. Este vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duce o viață ascetică, trăiește izolat într-o peșteră, întâlnește în taină și sfătuiește pe suveran, are puteri magice asupra stihiilor etc.), ni-l înfățișează pe acesta ca fiind un posibil „urmaș spiritual” al preoților geto-daci. După cum scrie Strabon, regele geților îl consulta pe marele preot Zalmoxis (și ulterior Deceneu) - retras într-o peșteră -, pentru că acesta era în stare să „vestească vrerile zeilor”. „Acest obicei - continuă Strabon - a dăinuit până în vremea noastră ; după datină, mereu se găsea un astfel de om
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și că, inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de secolul al III-lea e.n., cuprins în Paradoxograful lui Rohde : „Se spune că geții întâmpinau cu lovituri de tobă tunetele lui Zeus” (71, p. 635). Referitor la vrăjitorii populari români, și alți cercetători au afirmat că nu sunt atestate nici inițierea, nici „semne exterioare” particulare (40, p. 63). Astfel de afirmații sunt în general
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mulgători de iepe”, „cei care se hrănesc cu lapte”, „cei care duc viață sărăcăcioasă” și „oamenii cei mai drepți” (Geografia, VII, 3, 3). Din mai multe considerente, împărtășesc părerea lui Mircea Eliade potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care se hrănesc cu lapte”, „cei care duc viață sărăcăcioasă” și „oamenii cei mai drepți” (Geografia, VII, 3, 3). Din mai multe considerente, împărtășesc părerea lui Mircea Eliade potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Geografia, VII, 3, 3). Din mai multe considerente, împărtășesc părerea lui Mircea Eliade potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie misilor : „Socotindu-i theosebeis și kapnobatai pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie misilor : „Socotindu-i theosebeis și kapnobatai pe cei fără femei, [geții] s-ar ridica împotriva părerii obștești” (Geografia, VII, 3, 4). Pe bună dreptate, Mircea Eliade a susținut că „termenii theosebeis și kapnobatai [...] desemnează de fapt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie misilor : „Socotindu-i theosebeis și kapnobatai pe cei fără femei, [geții] s-ar ridica împotriva părerii obștești” (Geografia, VII, 3, 4). Pe bună dreptate, Mircea Eliade a susținut că „termenii theosebeis și kapnobatai [...] desemnează de fapt anumite persoane religioase și nu totalitatea poporului” (41, p. 57). Pe de altă parte, I.H.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de fapt anumite persoane religioase și nu totalitatea poporului” (41, p. 57). Pe de altă parte, I.H. Crișan a dus argumente privind faptul că acești preoți-asceți- vegetarieni „sunt adepți ai doctrinei zalmoxiene”, pentru că, așa cum afirmă tot Strabon, „a dăinuit la geți obiceiul pythagoreic, adus lor de Zalmoxis, de a nu se atinge de carnea animalelor” (Geografia, VII, 3, 5 ; cf. 106, p. 389). Dacă aserțiunile de mai sus sunt corecte, atunci din pasajul lui Strabon se pot desprinde câteva caracteristici specifice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Kosingas, „se descifrează un vechi rit trac de ascensiune extatică [...] la Cer” (41, p. 57) sau un ritual de „inițiere orfică” (147, p. 104). n) Tot la sud de Dunăre, într-o zonă locuită în Antichitate de triburi tracice (misi, geți, triballi) s-a descoperit relativ recent un tezaur conținând tăblițe de argint aurit. Pe două dintre ele par a fi figurate preotese vărsând libații, ținând de căpăstru un balaur cu cap de cal și poate chiar înălțându-se în văzduh
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de preoți ai lui Apollo” care „locuiesc dincolo [mai sus] de locu rile unde bate vântul Boreas”, nu departe de Lună (deci în văzduh, în nori). Unii cercetători moderni i-au identificat pe miste rioșii hiperboreeni cu homines religiosi daco- geți (75 ; 101, pp. 286-291). Revenind la magul Abaris, consemnez faptul că, pentru unii istorici și filologi (Th. Mommsen, I.I. Russu - 73, p. 122 ; 157, p. 130), Seuthes - tatăl lui Abaris (cf. Suidas) - ar fi una și aceeași persoană cu Zeuta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
286-291). Revenind la magul Abaris, consemnez faptul că, pentru unii istorici și filologi (Th. Mommsen, I.I. Russu - 73, p. 122 ; 157, p. 130), Seuthes - tatăl lui Abaris (cf. Suidas) - ar fi una și aceeași persoană cu Zeuta, marele preot al geților. Iordanes (Getica, 39) îl așază pe „învățatul Zeuta” alături de Zalmoxis și Deceneu. Oricum, Seuthes este un antroponim trac, fiind cunoscută o întreagă dinastie purtând acest nume la tracii odrisi, în secolele V-IV î.e.n. Seuthes I a domnit (424-410 î.e.n.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Oricum, Seuthes este un antroponim trac, fiind cunoscută o întreagă dinastie purtând acest nume la tracii odrisi, în secolele V-IV î.e.n. Seuthes I a domnit (424-410 î.e.n.) peste un întins regat trac care îngloba mai multe triburi tracice, inclusiv geți (Tucidide, Istorii, II, 96-97). Pe de altă parte, Platon (Charmides, 158 b) amintește descântecele rituale ale preotului Abaris ca având aceleași virtuți magice precum cele ale preoților geto-daci ai lui Zalmoxis. q) Dar adevăratul taumaturg, care conform tradiției a excelat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ea se ospăta cu păgânii” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1) (208, p. 65). Nu se știe cine erau „zeii munților”. Poate zei uranieni sau zei care locuiau, ca și Zalmoxis, pe Kogaionon - „muntele [care] a fost socotit sfânt” de către geți (Strabon, Geografia, VII, 3, 5). Două elemente par să coincidă cu informațiile pe care le deținem privind misterele întemeiate de Zalmoxis : a) practica sacrificiilor și b) practica banchetelor rituale. a) în privința periodicității sacrificiilor („aproape în fiecare zi”), este vorba fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De altfel, exagerări similare (dictate însă de alte conside rente) se regăsesc și la alți autori antici. Vorbind despre cucernicia femeilor gete, Strabon citează dintr-o carte (pierdută azi) a comediografului Menandru (secolul al IV-lea î.e.n.), în care un get misogin se plânge că din cauza femeilor se aduc jertfe „de câte cinci ori pe zi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 4). b) în ceea ce privește „ospețele” organizate de preoteasă, la care se adunau toți slujitorii săi (vicarios suos), este vorba de ospețe cultuale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descoperite atât la nord de Dunăre (Băiceni, Craiova, Peretu, Poroina etc.), cât și la sud de Dunăre (Agighiol, Loveț, Vrața etc.). În Antichitate, această zonă sud- dunăreană (din care face parte și Letnița) era locuită de triburi tracice (misi, triaballi, geți), care erau în perioada respectivă (secolele V-IV î.e.n.) încorporate vastului regat trac al odrisilor, condus de dinastia Seuthes. Pe una dintre cele 25 de plăcuțe de argint descoperite la Letnița (o numesc convențional plăcuța nr. 1) apare, stând în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]