1,462 matches
-
concursul folcloriștilor Iuliu A. Zanne, G. Popescu, S. Fl. Marian, Vasile Sala, Pericle Papahagi, M. T. Adameșteanu, N. Mateescu, I. T. Popovici, Mihail Lupescu, Al. Vasiliu, Simion T. Kirileanu, P. Danilescu, P. Herescu și S. Mihăilescu, un bogat fond de ghicitori, pe baza căruia publică Cimiliturile românilor, cel dintâi corpus de texte al acestei specii. Volumul cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Kirileanu, P. Danilescu, P. Herescu și S. Mihăilescu, un bogat fond de ghicitori, pe baza căruia publică Cimiliturile românilor, cel dintâi corpus de texte al acestei specii. Volumul cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și lingvistică romanică: aromâne, italiene, languedociene, valone, bretone, bearneze, catalane, dar și alsaciene, flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și lingvistică romanică: aromâne, italiene, languedociene, valone, bretone, bearneze, catalane, dar și alsaciene, flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze și norvegiene. Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite de unii scriitori”, cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze și norvegiene. Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite de unii scriitori”, cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului” (Ovidiu Bârlea), colecția Cimiliturile românilor rămâne una dintre lucrările fundamentale, ale folcloristicii românești. De o valoare asemănătoare este și corpusul Descântecele românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite de unii scriitori”, cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului” (Ovidiu Bârlea), colecția Cimiliturile românilor rămâne una dintre lucrările fundamentale, ale folcloristicii românești. De o valoare asemănătoare este și corpusul Descântecele românilor (1931), alcătuit prin consultarea a numeroase culegeri publicate în reviste și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
său sacru (idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
sacru (idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
flora, fauna, îi ajută să se orienteze și să cunoască lumea. Învățătorul are menirea de a le trezi copiilor interesul pentru un anumit obiect sau fenomen, prin diferite mijloace, fie prin contactul direct cu acestea, fie prin cântece, poezii, povestiri, ghicitori, etc. . O atenție deosebită trebuie acordată momentului și mijloacelor mai potrivite spre a-i îndruma pe elevi ca ei "să vadă", ce anume "să vadă" atunci când privesc sau își imaginează un obiect sau un fenomen. Astfel, aceste obiecte sau fenomene
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mitic, iar în planul formelor este descoperită o construcție în „secțiune de aur”, de inegalabilă armonie și perfecțiune. SCRIERI: Folclorul. Sens, valoare, îngr. Viorica Nișcov, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991. Ediții: Bulgăre de aur în piele de taur, București, 1975; Ghicitori, București, 1986. Repere bibliografice: Iordan Datcu, In memoriam. Radu Niculescu, REF, 1988, 3; Mircea Anghelescu, Sensul folclorului, LCF, 1992, 3; Cătălina Velculescu, „Folclorul. Sens, valoare”, RITL, 1992, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Tensiunea argumentului, JL, 1992, 9-12; Nicolae Mecu, Un exemplar spirit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
viitorul Buddha a exclamat: „Sunt cel mai înalt din lume, sunt cel mai bun din lume, sunt cel mai bătrân din lume; aceasta este ultima mea naștere; nu voi mai avea o altă existență”. Statuile din templu i se închină. Ghicitorii recunosc pe corpul său „cele 32 de semne fundamentale și cele 80 de semne secundare ale «Marelui Om»... Un bătrân ṛși, asita, zboară prin văzduh din Himalaya până la Kapilavastu, cere să-l vadă pe nou-născut, Îl ia în brațe și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători, jocuri cu păcăleli, jucării, cântece de copii, dansuri, frământări de limbă. Mai sistematică și mai interesantă prin conținut este lucrarea Cimilituri românești (1908), care adaugă la colecția din 1898 a lui Artur Gorovei 369 de ghicitori, multe din ele inedite, despre 245 de noțiuni, majoritatea fiind culese din satul natal al folcloristului. Cărțile următoare mărturisesc aspirația lui P. de a realiza o colecție etnofolclorică monografică a zonei Tecuci. În răstimp de numai treisprezece ani (între 1909
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Povestiri și legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece de stea, vicleime, sorcove și plugușoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun și Anul Nou, București, 1912; Culegere de ghicitori românești (cimilituri), București, 1912; Cântece de țară, București, 1913; ed. îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După credințele poporului român, București, 1913; Diavolul învrăjbitor al lumii. După credințele poporului român, București, 1914; ed. îngr. Antoaneta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Românii din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
în cuvinte, dar cu respectarea legilor morale. Corecțiile pe care C. le-a făcut etimologismului latinist se datorează și perspectivei oferite de cunoașterea folclorului, pe care l-a studiat încă din 1831, când a cules și a notat povești, snoave, ghicitori și proverbe, alcătuind prima culegere mai mare de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
inquisitores, adulteros, ebriosos, foeneratores, mangones et omnia quae numerare non possumus contraria sunt doctrinae Christi, contraria sunt Uerbo Dei. Uerbum autem Dei Christus est; quidquid contrarium est Uerbo Dei, in Anticcristo est. Toți ai Bisericii care sunt sperjuri, înșelători, răufăcători, ghicitori, adulteri, bețivi, cămătari, neguțători și alții, nu putem să‑i enumerăm pe toți, sunt împotriva învățăturii lui Cristos, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
infernul sinelui, prăbușindu-se. De ce dorește totuși să devină „mâna care să șteargă lacrima” unui necunoscut? Prin natura sa originară, ființa Sământeană SĂFătuiește pentru că este păFătoasă. Invocă și Divinitatea, dar si puterile demonice. Magda aleargăși la preot, dar și la ghicitoare. își exprimă în egală măsurăși iubirea, dar și ura (prin răzbunare). și ce va înregistra oroloJiul sufletului ei? „Ore pierdute, ore de plumb”, „ore abrupte”, înclinare „până la marginile disperării”, umilințe morale (în brațele lui Bogdan, ale preotului, ale unui tânăr
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în tren, Accidentul), Leonid Andreev (Râsul, Revoluționarul), André Maurois (În zăpadă), Luigi Pirandello (Gandelora), Miguel de Unamuno (Bursierul), Knut Hamsun (Alexandru și Leonarda), Arthur Conan Doyle (Otrava salvatoare), Arkadi Avercenko (O femeie frumoasă), Alexandr Kuprin (Visul lui Cezar), Karel Capek (Ghicitoarea) ș.a. Colaborează cu scrieri în proză Ruxanda Berindei Mavrocordat (Tania), Aurel Ganea (Jocul servietelor, Cazul Marienfeld), Paul B. Marian - sub pseudonimul Ion Albotă (Fedor, clownul trapezist, Un domn bine în tramvai, Iubire tristă). Altă rubrică permanentă, „Caleidoscop intelectual”, conține în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
elogiul smintit al bârfei. Amputarea imaginarului prin formatarea algebrică a inteligenței face din cei mai înzestrați moderni recenți niște oameni lipsiți de sensibilitatea hermeneutică naturală a anticilor. Nu mai învățăm proverbe, dar citim sloganuri; nimeni nu mai memorează poezii sau ghicitori, dar toți cunosc riturile de trecere televizate: suntem niște bieți devoratori de publicitate. Am pierdut neliniștea în fața totalității pentru câteva competențe strict calculatorii. Acestea ne fac mândri că suntem „savanți” sau „oameni de știință”. Au murit însă înțelepții. Evident, persuasiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele mici pentru pitici, București, 1968; Poezii și ghicitori pentru preșcolari, București, 1971; Rodia de aur, București, 1973. Repere bibliografice: Andrei Ciurunga, C.A. Munteanu, RL, 1981, 14, Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele mici pentru pitici, București, 1968; Poezii și ghicitori pentru preșcolari, București, 1971; Rodia de aur, București, 1973. Repere bibliografice: Andrei Ciurunga, C.A. Munteanu, RL, 1981, 14, Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 151; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 102. E.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
debiteze cuvinte și propoziții fără sens, că foarte multă lume suportă cu smerenie să fie vrăjită, să fie escrocată de bani și că mânuirea "limbii de lemn" a fost și rămâne în continuare o artă, desigur, fără suport deontologic. Vrăjitori, ghicitoare, magicieni au existat din vremuri îndepărtate, preistorice. Din păcate, tot de atunci se fac eforturi ca oamenilor să li se adreseze vorbe cu rost, ca acest rost să poată fi tezaurizat și lăsat spre folosire peste generații. Din activitatea prestată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și creațiile lor științifice și artistice se suprapun în mare măsură cu istoria corespunzătoare a credințelor lor religioase. Cartea se adresează celor care sunt capabili să admire și să se lase cuceriți de întregul șarm* al vrăjii practicate și de ghicitoarea țigancă din zilele noastre, capabili să descifreze eclectismul din cuvintele pe care le pronunță, să evalueze cu obiectivitate efectele comportamentale ale acestora și, ori de câte ori este cazul, să le contrapună altor preziceri cu rost, asemenea celor inspirate din cultura științifică a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mentalitate de gândire medievală, dominată de ideologia scolasticii de la mijlocul mileniului trecut, mentalitate care acționa asupra minții oamenilor într-o manieră anchilozantă, restrictivă. Sunt în căutare de destinatari pentru rândurile acestei cărți și printre clienții tot mai numeroși ai țigăncii ghicitoare din zilele noastre, ale căror suflete și minți au ajuns afectate în mod asemănător de ideologiile și practicile "inchizitoriale" de astăzi, clienți care sunt și ei oameni și au nevoie să-și descopere drumul în viață... Drept consecință a acestor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
război mondial, altele în America, dominată de spiritul pragmatic, influențe de care separarea este una dintre cele mai dificile. Pentru conștientizarea cauzei profesionale a psihologiei, a sensului și direcției sale de dezvoltare, în introducerea acestei cărți am invocat cazul "țigăncii ghicitoare". La prima vedere, exemplul poate fi acceptat în notă de glumă sau de metaforă. El este însă propus aici în mod serios, ca barometru, pentru evaluarea gradului de conștientizare, de maturitate profesională a psihologiei. O practică a ghicitului, o magie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
societății contemporane față de psiholog și psihologie, de a se autoelibera prin cunoaștere, unde este corect să se spună că "ideile noastre sunt forțe care influențează istoria" (idem, p. 149), cu care privesc în depărtare cu obiectivitate, spre a expedia "tagma ghicitorilor acolo unde le este locul în iarmaroace" (idem, p. 150). În spiritul "iluminist" de atunci, ceea ce-i trece omului prin minte și suflet poate influența lumea din jur, măcar și prin contrast, în raport cu cei care n-au nimic în minte
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]